Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) a anunţat joi că 1.479 de cazuri de boli pulmonare asociate cu folosirea ţigărilor electronice au fost înregistrate la nivelul întregii ţări, relatează Xinhua.

În total, 33 de decese au fost confirmate în 24 de state americane, vârsta medie a victimelor fiind de 44 de ani, potrivit CDC.

Printre cei 849 de pacienţi care au oferit informaţii despre substanţele utilizate în ţigările electronice cu trei luni înainte de debutul simptomelor, aproximativ 78% au raportat utilizarea de produse care conţineau THC (tetrahidrocanabinol), agentul psihoactiv din canabis, în timp ce 10% au raportat utilizarea exclusivă de produse care conţineau nicotină, a precizat CDC.

“Este extrem de complicat şi de dificil. Este fatal sau potenţial fatal pentru jumătate dintre cazurile care necesită terapie intensivă”, a declarat Anne Schuchat, director adjunct al CDC, în cadrul unei audieri miercuri în Congresul SUA.

Schuchat a spus că sezonul gripal care se apropie complică eforturile de a diagnostica cazurile asociate cu folosirea ţigărilor electronice (practică denumită “vaping”). De asemenea, pacienţii care au contractat boala pulmonară legată de vaping ar putea fi mai vulnerabili la gripă şi la alte boli respiratorii, făcând mai dificil sezonul gripal din această iarnă.

Numărul tot mai mare de decese asociate cu vaping-ul a alarmat ţara. Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA elaborează o politică prin care produsele pentru ţigări electronice neautorizate şi care au alte arome în afară de tutun să nu se mai poată găsi pe piaţă.

CDC a recomandat oamenilor să se abţină de la utilizarea tuturor ţigărilor electronice, deoarece nu sunt încă cunoscute cauzele specifice care au condus la bolile pulmonare.AGERPRES

Aproximativ 400 de cazuri noi de cancere pediatrice sunt diagnosticate şi tratate anual în România, ceea ce înseamnă o incidenţă anuală de 10 cazuri la suta de mii de copii, arată un studiu prezentat joi de Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică.

Conform acestui studiu, în perioada 2010 – 2017 s-au înregistrat 3.708 cazuri de cancer la copii, cea mai mare frecvenţă fiind la grupa de vârstă 0 – 4 ani, iar cele mai puţine cazuri – la adolescenţi (15 – 19 ani).

Cele mai frecvente tumori ce afectează copiii sunt leucemiile (31%), urmate fiind de limfoame (16%), tumorile sistemului nervos central (14%) şi de tumori osoase şi ţesuturi moi (7%), arată studiul.

Rata medie de supravieţuire la copiii din România diagnosticaţi cu cancer este de 69,1%, cu 10% mai mică decât media Europei de Vest, dar în concordanţă cu media regiunii Europei de Est – 70% (Bulgaria, Ungaria, Polonia, Slovacia, Lituania, Estonia, Letonia).

Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică a prezentat, alături de Asociaţia Dăruieşte Aripi, rezultatele studiului cu privire la supravieţuirea copiilor cu cancer din România.

Rezultatele reprezintă analiza datelor adunate la nivel naţional privind cazurile de cancer la copii şi tineri diagnosticaţi în perioada 2010 – 2013, demers posibil ca urmare a înfiinţării Registrului Naţional al Cancerelor la Copil în România. AGERPRES

Preşedintele Camerei de Comerţ a României, Mihai Daraban, a anunţat vineri, la Constanţa, că în vara viitoare o agenţie de turism românească va inaugura o linie charter directă cu staţiunea turcească Antalya, de pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu.

“Surpriza acestei conferinţe de presă, găzduită de Camera de Comerţ Industrie şi Navigaţie (CCINA) Constanţa o constituie iniţiativa pusă în practică de Agenţia Paralela 45, de a deschide pentru prima dată o linie charter directă cu Antalya, de pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu. Pe de altă parte, vreau să vă spun că încercăm să promovăm Aeroportul Mihail Kogălniceanu şi către ţările din Golful Persic, mai ales că vestitele companii de aviaţie din acea zonă sunt interesate de piaţa occidentală şi de zborurile transatlantice, creând zone în Europa de unde preiau pasageri. Nu cred că vom avea parte în Bucureşti de aşa ceva, dar Constanţa, în opinia mea, se pretează pentru astfel de zboruri mai ales că, după cum ştim, aici a aterizat şi Airforce One”, a declarat Mihai Daraban.

La rândul său Alin Burcea, directorul agenţiei de turism, a declarat că în prezent este o tendinţă la nivel naţional privind operarea acestor linii charter internaţionale, de către turoperatorii români, de pe majoritatea aeroporturilor din ţară.

“Dacă acum 15 ani erau operate cursele charter numai de pe aeroporturile din Bucureşti, în momentul de faţă se zboară de zece aeroporturi cum ar fi: Arad, Bacău, Iaşi, Craiova, Târgu Mureş, Cluj, Timişoara, Baia Mare, Oradea, Suceava, de acum şi din Constanţa şi pentru noi este extraordinar. Evident, sejururile în Antalaya sau alte destinaţii externe sunt mult mai atractive pentru turişti dacă pot să zboare cu avionul din oraşul de reşedinţă şi de aceea am venit aici, la Constanţa, acum”, a declarat Alin Burcea.

Potrivit agenţiei de turism, zborurile vor fi asigurate de compania Corendon Air şi vor începe anul viitor pe 14 iunie, având frecvenţă săptămânală. Plecarea din Constanţa va fi la ora 10,45, ultima cursă, de pe Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, fiind planificată pentru data de 6 septembrie. AGERPRES

Cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional au fost anul trecut de aproximativ 14,7 miliarde lei, reprezentând circa 1,6% din PIB, informează Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai mari cheltuieli pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul deşeurilor la producătorii specializaţi, acestea reprezentând 77,5% din totalul cheltuielilor pe domeniul deşeurilor, în timp ce investiţiile cele mai mari pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul gestionării apelor uzate la administraţia publică, acestea reprezentând 78,0% din totalul investiţiilor pe domeniul gestionării apelor uzate.

La nivel naţional, ponderea investiţiilor producătorilor nespecializaţi a reprezentat 47,4% (1,657 miliarde lei) în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului, urmate de cele ale investiţiilor administraţiei publice (41,1%, respectiv 1,435 miliarde lei) şi de investiţiile producătorilor specializaţi (11,5 %, respectiv 400,9 milioane lei).

Din cheltuielile pentru protecţia mediului a producătorilor nespecializaţi în domeniul “producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă” s-au înregistrat 31,6%, în timp ce în sectorul “industria extractivă” s-au realizat 22,6%, iar sectorul ” industria prelucrătoare” a cheltuit 19,7%.

Pe domenii de mediu, cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate la managementul deşeurilor (44,1% din totalul cheltuielilor pentru protecţia mediului la nivel naţional), urmate de cheltuielile pentru alte domenii de mediu (18,7%) şi de cheltuielile pentru gestionarea apelor reziduale şi de protecţia aerului cu câte 16,3%. AGERPRES