Connect with us

EVENIMENT

1 Decembrie – Ziua Naţională a României. La mulți ani, România!

Publicat



1 decembrie

Ziua Naţională a României este sărbătorită, în fiecare an, începând din 1990, la data de 1 Decembrie. Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta, la 1 decembrie 1918, rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, potrivit www.cdep.ro.

Mesaje de Ziua României * Mesaje de Ziua Națională * Mesaje de 1 Decembrie 2020 •

La 1 Decembrie 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialităţi române, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada militară. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti, cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară au avut loc parade militare şi au fost organizate numeroase ceremonii cuprinzând depuneri de coroane, dar şi alte manifestări.

Zi națională tristă, în plină pandemie. Ceremonie restrânsă, fără paradă militară

În acest an, în contextul pandemiei de COVID-19, Ziua Naţională va fi marcată la nivelul întregii ţări cu respectarea măsurilor de prevenire şi limitare a răspândirii noului coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical.

Până în anul 1947, Ziua Națională a României era sărbătorită în 10 Mai

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între anii 1866 şi 1947, la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României. În 1947, la 30 decembrie, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) abdica, în urma presiunilor regimului comunist, şi părăsea ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia.

Începând cu anul 1948 şi până în 1989, anul prăbuşirii regimului comunist în România, data de 23 august a fost Ziua Naţională a României. La 23 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Semnificația istorică a Zilei Naționale a României

La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român întrunit la Oradea a adoptat, în unanimitate, o declaraţie privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza “printre naţiunile libere” (în baza dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa), consemnează “Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În declaraţia redactată de Vasile Goldiş se sublinia, astfel, necesitatea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate “să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române”. Totodată, se cerea “afirmarea şi valorificarea drepturilor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională”. Documentul a fost citit de Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în şedinţa din 5/18 octombrie 1918.

În acest sens, a fost constituit Consiliul Naţional Român Central de la Budapesta (mutat, apoi, la Arad), unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum şi principiile sale de acţiune. Acesta era format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod şi Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu), notează sursa de mai sus.

La 9/22 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central a adoptat o Notă Ultimativă prin care cerea guvernului maghiar “puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească”. Tratativele între delegaţia Consiliului Naţional Român Central, compusă din Ştefan Cicio-Pop, Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Gheorghe Crişan, cărora li s-a adăugat şi Iuliu Maniu, şi delegaţia Consiliului Naţional Maghiar, condusă de Oszkár Jászi, ministrul naţionalităţilor în guvernul condus de Mihaly Karoly, au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Acestea s-au soldat cu un eşec, deoarece partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar.

În acest context, Consiliul Naţional Român Central, prin Vasile Goldiş, a declarat că “naţiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independenţă de stat şi nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii”. Consiliul Naţional Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iaşi, unde se refugiaseră guvernul român şi familia regală, şi a trecut la organizarea adunării care să confirme voinţa de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

La Adunarea Naţională, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, la Alba Iulia, se aflau în Sala Unirii, fosta cazină militară (club sau cazinou al ofiţerilor), pe lângă cei 1.228 de delegaţi (deputaţi) aleşi în circumscripţiile electorale, cât şi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat ş.a., şi “peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri”, potrivit volumului “Scurtă istorie a românilor” (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977.

Discursul solemn a fost rostit de Vasile Goldiş, care a prezentat rezoluţia redactată de Consiliul Naţional Central Român. A subliniat, între altele, caracterul actului ce trebuia înfăptuit: “Naţiunile trebuiesc eliberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească. Bucăţirea poporului românesc n-a fost urmarea vreunei legi economice în care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotrivă… teritoriile locuite de români au fost teritorii româneşti. După drept şi dreptate, românii din Ungaria şi Transilvania, împreună cu toate teritoriile locuite de dânşii, trebuiesc să fie uniţi cu regatul român”. Totodată, Iuliu Maniu, în discursul său, a rugat Adunarea Naţională să primească proiectul de rezoluţie, “pentru a întemeia pentru vecie România unită şi mare şi a înstăpâni pentru totdeauna o adevărată democraţie şi deplină dreptate socială”.

Rezoluţia a fost votată în unanimitate, într-o atmosferă de un entuziasm de nedescris în cuvinte, şi a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român, respectiv unirea tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat unitar şi naţional: România Mare. La propunerea lui Alexandru Vaida-Voevod, Adunarea a aprobat componenţa Marelui Sfat Naţional, organism cu caracter legislativ, format din reprezentanţi ai diferitelor profesii şi categorii sociale.

În ziua în care Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta istorica hotărâre, regele Ferdinand şi regina Maria intrau în Bucureşti, după doi ani în care s-au aflat în refugiu la Iaşi. Astfel, Bucureştiul a redevenit capitala României întregite. Ziarul Mişcarea, în articolul “Plecarea Suveranilor” din 16 noiembrie 1918, consemna următoarele: “Pentru vechea capitală a Moldovei se încheie un capitol de istorie. Porţile Iaşului s-au deschis larg acum doi ani pentru a primi pe Suverani, care veneau cu drapelul şi oştirea ţării, pentru a duce mai departe lupta pentru înfăptuirea visului secular al românismului. Erau zile de restrişte şi durere. Aici, însă, pe pământul binecuvântat al Moldovei, în cetatea lui Ştefan cel Mare şi a lui Cuza-Vodă, Regele şi Regina au trăit zilele cele mai grele, dar şi cele mai mari din viaţa poporului român” (“Istoria românilor”, vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).

Prin Decretul-lege nr. 3631 din 11/24 decembrie, publicat în “Monitorul Oficial” nr. 212 din 13/26 decembrie, se consfinţea pe plan intern unirea: “Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt şi rămân de-a pururi unite cu Regatul României”, conform volumului amintit mai sus.

La câteva luni de la Marea Unire, în mai 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins pentru prima dată un lung turneu în Transilvania, în care au fost însoţiţi de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent şi de alte oficialităţi. S-au oprit la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Brad, Ţebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, adesea entuziastă, se arată în volumul “Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (vol. II, Editura Enciclopedică, 2004). AGERPRES

 

 


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Noi avertizări cod roșu, pentru localități din județele Bacău și Vrancea

Publicat

Meteorologii au emis, duminică, npi avertizări cod roșu de ploi torențiale pentru localități din județele Bacău și Vrancea.

Codul roșu este valabil pentru localitățile Comănești, Târgu Ocna, Dărmănești, Dofteana, Oituz, Asău, Agăș, Mănăstirea Cașin, Ghimeș-Făget, Slănic-Moldova, Pârgărești, Palanca, Brusturoasa și Cașin, din județul Bacău și pentru localitățile Vizantea-Livezi, Câmpuri, Nereju, Tulnici, Vrâncioaia, Soveja, Reghiu, Nistorești, Paltin, Paulești, Vintileasca, Andreiașu de Jos, Negrilești, Năruja, Valea Sării, Bârsești și Spulber, din județul Vrancea.

Codul roșu este valabil până la ora 12.00.

Fenomene meteorologice așteptate sunt de averse torențiale ce vor depăși 35…40 l/mp. În zona avertizată, în ultimele zile, s-au cumulat cantități de apă, în medie, de peste 90…100 l/mp.

O altă avertizare cod roșu este în vigoare pentru județele Galați și Brăila.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

EVENIMENT

Avertizare cod ROȘU de ploi torențiale în localități din Galați și Brăila

Publicat

Meteorologii au emis o nouă avertizare cod roșu de ploi pentru mai multe localități din județele Galați și Brăila. Avertizarea de tip nowcasting este valabilă până la ora 10.30.

Potrivit meteorologilor, sunt vizate de ploile torențiale localitățile Vădeni și Siliștea, din județul Brăila și localitățile Braniștea și Șendreni, din județul Galaţi.

În aceste zone se vor semnala averse torențiale ce vor depăși 35…40 l/mp. În zona avertizată s-au acumulat peste 60…80 l/mp în ultimele 4 ore. Sunt anunțate și frecvente descărcări electrice.

Avertizarea de tip nowcasting este valabilă până la ora 10.30.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe

EVENIMENT

Accident provocat de un șofer băut, în Ilfov. Ce alcoolemie avea bărbatul

Publicat

politia-noaptea
Arhivă foto

Un accident rutier soldat cu pagube materiale a avut loc, sâmbătă seară, pe DN5, în județul Ilfov. Un  șofer băut, aflat la volanul unui autoturism a pierdut controlul asupra direcției de deplasare și s-a izbit cu mașina de un alt autoturism parcat.

Potrivit IPJ Ilfov, sâmbătă în jurul orei 19:54, polițiștii din Măgurele s-au deplasat pe DN5, din Jilava, pentru efectuarea de cercetări din competență, ca urmare a unui eveniment rutier, soldat cu pagube materiale, iar în urma testării conducătorului auto cu aparatul alcooltest, a rezultat o valoare de 0,91 mg/l alcool pur în aerul expirat.

Din primele verificări a rezultat faptul că, bărbatul, în vârstă de 25 de ani, în timp ce conducea un autoturism, din direcția București către Giurgiu, a intrat în coliziune cu un autoturism, staționat în afara părții carosabile.

Cel în cauză a fost condus la o unitate spitalicească din București, pentru prelevarea de probe biologice, în vederea stabilirii alcoolemiei.

Cercetările sunt continuate de către polițiștii rutieri din Măgurele, într-un dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice.

Citește mai departe

EVENIMENT

Două cutremure, cu magnitudini de 3 şi 3,3, în judeţele Buzău şi Vrancea

Publicat

Două cutremure cu magnitudinea peste 3 pe scara Richter au avut loc, duminică dimineața, în zona seismică Vrancea, potrivit Institutului Naținal de Cercetare-Dezvoltare și pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Potrivit INCDFP, primul cutremur s-a produs la ora 02.31 în zona seismică Vrancea, în județul Buzău, și a avut o magnitudine de 3 pe scara Richter, la o adâncime de 143 de kilometri.

La ora 07.50 a avut loc un nou cutremur, cu o magnitudine de 3,3. Acesta s-a produs la o adâncime de doar 74 de kilometri, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea.

În zona Vrancea sunt în vigoare și atenționări meteorologice și hidrologice de vreme rea.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe