Connect with us

EVENIMENT

1 Decembrie – Ziua Naţională a României. La mulți ani, România!

Publicat



1 decembrie

Ziua Naţională a României este sărbătorită, în fiecare an, începând din 1990, la data de 1 Decembrie. Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta, la 1 decembrie 1918, rezoluţia Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Parlamentul României a hotărât, prin Legea nr. 10 din 31 iulie 1990, proclamarea zilei de 1 Decembrie ca Zi Naţională a României. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, potrivit www.cdep.ro.

Mesaje de Ziua României * Mesaje de Ziua Națională * Mesaje de 1 Decembrie 2020 •

La 1 Decembrie 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită atât la Alba Iulia, unde la ceremoniile organizate au participat numeroase oficialităţi române, cât şi la Arcul de Triumf din Bucureşti unde a fost organizată parada militară. De atunci, în fiecare an, atât în Bucureşti, cât şi în majoritatea oraşelor din întreaga ţară au avut loc parade militare şi au fost organizate numeroase ceremonii cuprinzând depuneri de coroane, dar şi alte manifestări.

Zi națională tristă, în plină pandemie. Ceremonie restrânsă, fără paradă militară

În acest an, în contextul pandemiei de COVID-19, Ziua Naţională va fi marcată la nivelul întregii ţări cu respectarea măsurilor de prevenire şi limitare a răspândirii noului coronavirus, în unele cazuri evenimentele desfăşurându-se exclusiv online. Parada militară tradiţională de 1 Decembrie de la Arcul de Triumf nu va mai avea loc iar ceremonia va fi restrânsă, fiind invitaţi ambasadori străini, medici şi personal medical.

Până în anul 1947, Ziua Națională a României era sărbătorită în 10 Mai

Ziua Naţională a României a fost sărbătorită între anii 1866 şi 1947, la data de 10 Mai, dată care are o triplă semnificaţie. La 10 mai 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen sosea la Bucureşti şi depunea, în faţa Parlamentului, jurământul de credinţă, fiind proclamat Domnitor al României, sub numele de Carol I. La aceeaşi dată, în 1877, Carol I promulga Legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă, în urma proclamării Independenţei de Stat a României care avusese loc la 9 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor. La 10 mai 1881, era proclamat Regatul României. În 1947, la 30 decembrie, regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947) abdica, în urma presiunilor regimului comunist, şi părăsea ţara, în ianuarie 1948, împreună cu familia.

Începând cu anul 1948 şi până în 1989, anul prăbuşirii regimului comunist în România, data de 23 august a fost Ziua Naţională a României. La 23 august 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România ieşea din alianţa cu Puterile Axei (Germania, Italia şi Japonia), declara încetarea unilaterală a războiului împotriva Aliaţilor (Franţa, Imperiul Rus, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii) şi declara război Germaniei naziste şi Ungariei horthyste.

Semnificația istorică a Zilei Naționale a României

La 29 septembrie/12 octombrie 1918, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român întrunit la Oradea a adoptat, în unanimitate, o declaraţie privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se aşeza “printre naţiunile libere” (în baza dreptului naţional ca fiecare naţiune să dispună liber de soarta sa), consemnează “Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, 2003). În declaraţia redactată de Vasile Goldiş se sublinia, astfel, necesitatea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate “să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române”. Totodată, se cerea “afirmarea şi valorificarea drepturilor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională”. Documentul a fost citit de Alexandru Vaida-Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în şedinţa din 5/18 octombrie 1918.

În acest sens, a fost constituit Consiliul Naţional Român Central de la Budapesta (mutat, apoi, la Arad), unicul for de conducere al românilor transilvăneni, precum şi principiile sale de acţiune. Acesta era format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod şi Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu şi Baziliu Surdu), notează sursa de mai sus.

La 9/22 noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central a adoptat o Notă Ultimativă prin care cerea guvernului maghiar “puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească”. Tratativele între delegaţia Consiliului Naţional Român Central, compusă din Ştefan Cicio-Pop, Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Gheorghe Crişan, cărora li s-a adăugat şi Iuliu Maniu, şi delegaţia Consiliului Naţional Maghiar, condusă de Oszkár Jászi, ministrul naţionalităţilor în guvernul condus de Mihaly Karoly, au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Acestea s-au soldat cu un eşec, deoarece partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar.

În acest context, Consiliul Naţional Român Central, prin Vasile Goldiş, a declarat că “naţiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independenţă de stat şi nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii”. Consiliul Naţional Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iaşi, unde se refugiaseră guvernul român şi familia regală, şi a trecut la organizarea adunării care să confirme voinţa de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

La Adunarea Naţională, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, la Alba Iulia, se aflau în Sala Unirii, fosta cazină militară (club sau cazinou al ofiţerilor), pe lângă cei 1.228 de delegaţi (deputaţi) aleşi în circumscripţiile electorale, cât şi reprezentanţi ai tuturor instituţiilor şi organizaţiilor politice, culturale, profesionale, de învăţământ, religioase, militare, de femei, de sindicat ş.a., şi “peste 100.000 de ţărani, muncitori şi orăşeni veniţi din toate părţile unde se vorbea româneşte, de la Iza maramureşeană până la Dunărea bănăţeană, din ţara Bârsei până la Crişuri”, potrivit volumului “Scurtă istorie a românilor” (Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, 1977.

Discursul solemn a fost rostit de Vasile Goldiş, care a prezentat rezoluţia redactată de Consiliul Naţional Central Român. A subliniat, între altele, caracterul actului ce trebuia înfăptuit: “Naţiunile trebuiesc eliberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Banat şi Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă. Libertatea acestei naţiuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească. Bucăţirea poporului românesc n-a fost urmarea vreunei legi economice în care terminologie se ascunde minciuna. Dimpotrivă… teritoriile locuite de români au fost teritorii româneşti. După drept şi dreptate, românii din Ungaria şi Transilvania, împreună cu toate teritoriile locuite de dânşii, trebuiesc să fie uniţi cu regatul român”. Totodată, Iuliu Maniu, în discursul său, a rugat Adunarea Naţională să primească proiectul de rezoluţie, “pentru a întemeia pentru vecie România unită şi mare şi a înstăpâni pentru totdeauna o adevărată democraţie şi deplină dreptate socială”.

Rezoluţia a fost votată în unanimitate, într-o atmosferă de un entuziasm de nedescris în cuvinte, şi a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român, respectiv unirea tuturor provinciilor româneşti într-un singur stat unitar şi naţional: România Mare. La propunerea lui Alexandru Vaida-Voevod, Adunarea a aprobat componenţa Marelui Sfat Naţional, organism cu caracter legislativ, format din reprezentanţi ai diferitelor profesii şi categorii sociale.

În ziua în care Adunarea Naţională de la Alba Iulia adopta istorica hotărâre, regele Ferdinand şi regina Maria intrau în Bucureşti, după doi ani în care s-au aflat în refugiu la Iaşi. Astfel, Bucureştiul a redevenit capitala României întregite. Ziarul Mişcarea, în articolul “Plecarea Suveranilor” din 16 noiembrie 1918, consemna următoarele: “Pentru vechea capitală a Moldovei se încheie un capitol de istorie. Porţile Iaşului s-au deschis larg acum doi ani pentru a primi pe Suverani, care veneau cu drapelul şi oştirea ţării, pentru a duce mai departe lupta pentru înfăptuirea visului secular al românismului. Erau zile de restrişte şi durere. Aici, însă, pe pământul binecuvântat al Moldovei, în cetatea lui Ştefan cel Mare şi a lui Cuza-Vodă, Regele şi Regina au trăit zilele cele mai grele, dar şi cele mai mari din viaţa poporului român” (“Istoria românilor”, vol. VII, tom II, Editura Enciclopedică, 2003).

Prin Decretul-lege nr. 3631 din 11/24 decembrie, publicat în “Monitorul Oficial” nr. 212 din 13/26 decembrie, se consfinţea pe plan intern unirea: “Ţinuturile cuprinse în hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia de la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 sunt şi rămân de-a pururi unite cu Regatul României”, conform volumului amintit mai sus.

La câteva luni de la Marea Unire, în mai 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins pentru prima dată un lung turneu în Transilvania, în care au fost însoţiţi de Iuliu Maniu, preşedintele Consiliului Dirigent şi de alte oficialităţi. S-au oprit la Braşov, Făgăraş, Sibiu, Blaj, Alba Iulia, Brad, Ţebea, Câmpeni, Turda, Cluj, Bistriţa, Careii Mari, Baia Mare, Oradea, bucurându-se de o primire călduroasă, adesea entuziastă, se arată în volumul “Istoria Românilor în timpul celor patru regi (1866-1947) Ferdinand I” (vol. II, Editura Enciclopedică, 2004). AGERPRES

 

 

EVENIMENT

DIICOT, despre cânepă: ”Orice produs care conţine THC, indiferent de concentraţie, se încadrează noţiunii de drog de risc”

Publicat

DIICOT atrage atenţia, după ce tot mai multe magazine sau firme din mediul online comercializează produse din cânepă, că orice produs care conţine Tetrahidrocanabinol (THC) – o substanţă psihotropă, biosintetizată de planta canabis, indiferent de concentraţie, se încadrează noţiunii de drog de risc şi intră sub incidenţa dispoziţiilor penale.

Precizarea este făcută de DIICOT într-un comunicat transmis marţi, după ce procurorii au efectuat 23 de percheziţii în judeţele Braşov, Timiş, Sibiu şi Cluj, la domiciliile unor persoane acuzate că vindeau droguri de risc prin intermediul unor societăţi comerciale/magazine, care promovau produse obţinute din cânepă, pretinzând că ar avea efecte benefice pentru sănătate.

Potrivit DIICOT, în cursul anului 2020, mai multe persoane au desfăşurat activităţi de trafic de droguri de risc, prin intermediul unor societăţi comerciale ce puneau în vânzare produse ce conţineau Tetrahidrocanabinol (THC), substanţă psihotropă, biosintetizată de planta canabis.

DIICOT precizează că 9 – Tetrahidrocanabinol (9 – THC) este o substanţă psihotropă, biosintetizată de planta canabis, iar canabisul face parte din Tabelul-Anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare, fiind un drog de risc.

Procurorii arată că, în cursul anului 2020, pe teritoriul României au început să funcţioneze magazine care promovează produse obţinute din cânepă, conţinând canabidiol (CBD), ale cărui efecte pentru sănătate s-ar considera a fi benefice. În prezentarea acestor magazine, care în scurt timp au ajuns să se dezvolte şi în spaţiul online, se foloseşte drept siglă planta de canabis.

 

“În timp ce modalitatea de înfăţişare îmbracă forma unei plante care creează aparenţa unei similitudini cu magazinele de droguri permise (spre exemplu în anumite zone din Olanda), furnizorii promovează produse care au o concentraţie maximă de 0,2% THC, despre care inoculează ideea că ar fi admisă de legislaţia europeană. În prezent, în România, nu există legislaţie specifică privind punerea pe piaţă a produselor alimentare ce conţin diferite componente/derivate ale plantei canabis sativa (seminţe, ulei, făină), nici limite minime/maxime permise sau niveluri de consum zilnic care să fi fost stabilite/însuşite pentru conţinutul de CBD şi THC al produselor alimentare (inclusiv suplimentele alimentare). Conţinutul autorizat de THC de 0,20% se aplică plantei de canabis (cultivată în mod autorizat), nu produsului finit rezultat din aceasta. Nu există, de asemenea, nici reglementări la nivelul Uniunii Europene care să permită comercializarea de produse din cânepă cu conţinut de THC, indiferent de concentraţie. În consecinţă, orice produs care conţine THC se încadrează noţiunii de drog de risc şi intră sub incidenţa dispoziţiilor penale”, atrage atenţia DIICOT.

În urma percheziţiilor, au fost ridicate mai multe produse alimentare pe bază de cânepă, aproximativ 400 de grame de canabis, ciuperci halucinogene, 7 comprimate de ecstasy, precum şi sumele de 7.500 de euro şi 7.900 de lei.

La sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Braşov vor fi conduse, în vederea audierii, 11 persoane. Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

Boc: ”Nu am şi nu-mi doresc o funcţie în PNL”

Publicat

Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a declarat, marţi, că nu îşi doreşte o funcţie în PNL, iar un Congres statutar reprezintă momentul pentru a se discuta “instituţional” ce trebuie făcut cu partidul, până atunci liberalii având nevoie “stringent” de performanţă în actul de guvernare.

“Nu am nicio funcţie în PNL şi nici nu-mi doresc o funcţie în PNL, ca să fie lucrurile acestea foarte clare şi ferme. În privinţa dezbaterilor, bun, PNL este un partid viu, dinamic, până la un punct acest lucru este firesc. Cele exprimate de colegii mei au reprezentat puncte de vedere din interior exprimate în exterior şi eu consider că, până la un punct, precizarea acestor lucruri este firească, dar continuarea acestor lucruri mi se pare nefirească. Cred că dezbaterea trebuie să rămână de aici înainte în partid, vom avea un Congres când el va fi organizat, potrivit statutului. La acel Congres sper să fie o competiţie între programe politice şi mai puţin între persoane, pentru că PNL de programe politice are nevoie, care, evident, să fie susţinute de persoane credibile”, a afirmat Boc.

El a susţinut că PNL are nevoie şi de Rareş Bogdan şi de Ludovic Orban şi de Robert Sighiartău şi de alţi colegi.

“De toţi avem nevoie în PNL, pentru că toţi formăm o echipă, iar cei care vor merge la Congres vor stabili locul fiecăruia, după programul şi proiectul politic pe care îl susţine. În concluzie, consider că acum avem o nevoie de o performanţă în actul de guvernare, acest lucru este stringent, fundamental pentru PNL – performanţă în actul de guvernare. Problemele noastre interne, ok, au fost punctate, lucrurile acestea şi în interior s-au dezbătut, dar, acum, continuând aceste lucruri în fiecare zi, acest lucru mi se pare ineficient şi neproductiv pentru PNL şi cred că vom găsi şi vom avea înţelepciunea necesară să ne concentrăm pe actul de guvernare. (…) Să trecem bugetul cât mai repede prin Parlament, să continuăm parteneriatul cu preşedintele României în interes public şi să avem un succes în actul de guvernare. Aceasta este părerea mea, a unui om care nu are nicio funcţie şi nu doreşte nicio funcţie în PNL”, a explicat fostul premier.

Întrebat dacă preşedintele PNL, Ludovic Orban, ar trebui schimbat, el a răspuns: “Repet, aceste lucruri nu se discută decât la Congres”.

“Acolo este momentul în care discutăm instituţional ce trebuie făcut cu partidul pe baza platformelor oferite. Repet, partidul are nevoie de experienţa fiecăruia, că nu suntem foarte mulţi. De aceea, cred că fiecare pe componenta lui are loc în acest partid democrat, mare, deschis, vibrant. Vedeţi, este viu”, a afirmat Boc. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Ce tarife vor avea consumatorii casnici care nu și-au schimbat contractul la energie electrică, după liberalizare

Publicat

Consumatorii casnici de energie care nu au schimbat contractul vor plăti în următoarele şase luni preţul cel mai mic pe care îl oferă în piaţa concurenţială furnizorul lor, iar companiile s-au angajat benevol să facă acest lucru, a scris, marţi, pe Facebook, ministrul Energiei, Virgil Popescu.

“Consumatorul trebuie să fie în centrul liberalizării, nu furnizorul, aşa încât furnizorii trebuie să dea preţuri mai bune şi să se bată pe acesta. Vineri, ANRE a pus în dezbatere modificarea Ordinului, după ce a avut discuţii şi cu Consiliul Concurenţei, şi cu noi, şi cu furnizorii, şi a modificat acest Ordin: a prelungit perioada de schimbare a contractelor de la 30 la 180 de zile, şase luni, până pe 30 iunie, şi a mai adăugat un lucru: se trece toată lumea în piaţa serviciului universal, dar furnizorii pot acorda discount la preţul concurenţial, adică factura să fie mai mică lună de lună, indiferent dacă clientul încheie contract cu el, se mută sau nu. Eu sunt uşor nemulţumit, că mi-aş fi dorit ca în Ordin să scrie că furnizorii au obligaţia să ofere preţul concurenţial cel mai mic clientului din portofoliul său. Că putea să fie preţul cel mai mic oferit cu obligaţie de preţ de serviciu universal cu discount obligatoriu, ca să ajungem la preţul concurenţial, sau preţul concurenţial, ar fi fost mai explicit”, a precizat oficialul guvernamental.

El a adăugat că ANRE a discutat cu toţi cei patru furnizori, iar aceştia s-au angajat benevol să iasă public cu comunicate că vor acorda acest discount tuturor. “Dacă asta se va întâmpla, atunci lucrurile sunt normale”, a continuat Popescu.

“Omul nu se mai înghesuie la ghişeele furnizorilor, îi vine acasă factura pe ianuarie la preţul cel mai mic – deci preţ de serviciu universal, discount, preţ final de plată, care e egal cu preţul concurenţial – în fiecare lună va fi informat despre cea mai bună ofertă a furnizorului, le poate vedea şi pe celelalte din piaţă pe comparatorul ANRE, şi şase luni poate studia şi opta. Primeşte acasă şi o foaie în care, dacă optează, bifează direct şi-şi alege şi trimite înapoi la furnizor şi a încheiat procedura sau aşteaptă o lună, două, trei, să vadă ce se mai întâmplă în piaţă”, a mai spus ministrul.

Dacă şase luni nu alege nimic, atunci discountul dispare

“Înseamnă că doreşte serviciul universal, care e mai scump, şi rămâne în piaţa serviciului. Potrivit Ordinului, furnizorii au obligaţia lună de lună să vină să-i ofere clientului această informaţie”, a menţionat Popescu.

Potrivit informaţiilor obţinute de AGERPRES, furnizorii vor oferi clienţilor casnici cel mai bun tarif monom pe care îl au în prezent, adică cea mai bună ofertă fără abonament pe care o au pentru piaţa concurenţială. Agerpres

Citește mai departe

EVENIMENT

UPDATE: Atac cu cuțitul în Capitală

Publicat

Un bărbat a fost înjunghiat, marți, în Capitală, în urma unui conflict cu un alt bărbat, agresorul fiind prins de polițiști.

O persoană a sesizat, marți, în jurul orei 16.00, prin apel la 112, un conflict între doi bărbați, în urma căruia unul a fost lovit cu un obiect ascuțit, scrie Mediafax.

Polițiștii Secției 11, care pe baza primelor informații, au depistat in zonă, un tânăr, suspect în cauză, pe care l-au dus la sediul subunității.

De asemenea, la adresa unde s-a produs agresiunea au fost trimise echipaje de prim ajutor, care au acordat îngrijiri bărbatului rănit.

În pofida eforturilor medicale, tânărul a decedat.

Trupul neînsuflețit urmează a fi ridicat și transportat la INML în vederea efectuării necropsiei.

Citește mai departe