Connect with us

ECONOMIE

15 cetăţeni români, printre care şi fondatorul Coinflux, cercetaţi în SUA, în dosarul fraudelor informatice cu prejudiciu de 34 milioane dolari

Publicat

bitcoin

În dosarul fraudelor informatice cu prejudiciu de aproximativ 34 de milioane de dolari, autorităţile americane au pus sub acuzate 15 cetăţeni români, printre care şi fondatorul Coinflux Cluj, o platformă de tranzacţionare criptomonede.

Peste 100 de poliţişti români şi agenţi Secret Service din SUA au efectuat percheziţii în Bucureşti şi 9 judeţe în acest dosar. În premieră, autorităţile din România au indisponibilizat criptomonede Ripple şi Bitcoin.

Au fost duse la audieri 18 persoane, iar faţă de 14 suspecţi, Curtea de Apel Bucureşti a dispus extradarea acestora în Statele Unite ale Americii. Printre cei cercetaţi în SUA, se află şi Vlad Nistor, fondatorul Coinflux, reţinut în decembrie 2018, pentru fraudă, la solicitarea autorităţilor americane. De asemenea, în grupare mai sunt un cetăţean bulgar (Rossen Iossifov, proprietarul platformei R G Coins) şi patru americani, potrivit autorităţilor americane.

Conform rechizitoriului prezentat de procurorii americani, membrii grupării publicau anunţurile false pe site-uri ca eBay și Craigslist şi s-ar fi folosit de identităţi false sau furate, în unele cazuri prezentându-se şi ca soldați americani ce ar fi urmat să fie trimiși în misiune.

Citeşte şi VIDEO: Poliţia Română şi Secret Service, PERCHEZIŢII de amploare în Bucureşti şi 9 judeţe. 14 români arestați direct de americani

Potrivit DIICOT, în urma unei cereri de asistență judiciară internațională, transmisă de către Secret Service (Statele Unite ale Americii), procurorii DIICOT – Structura Centrală au efectuat investigații faţă de mai mulţi cetăţeni români, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, fraudă informatică și spălare de bani.

“În fapt s-a reţinut faptul că, începând cu anul 2016, mai multe persoane din București, Cluj, Craiova și Alexandria au fost implicate în săvârşirea de fraude informatice care au avut ca țintă cetățeni americani, prejudiciul cauzat fiind de aproximativ 34.000.000$.  Activitatea infracțională a suspecţilor a constat într-o schemă de fraudă online a licitațiilor, concepută pentru a înșela utilizatorii care doreau să achiziţioneze produse online. Prin intermediul unor site-uri de comerț electronic, membrii grupului au postat anunțuri cu marfă care în realitate nu exista.

Victimele interesate să cumpere bunurile inexistente erau îndrumate să contacteze „vânzătorul” prin telefon sau email. Suspecţii operau „centre de comandă” unde ofereau explicaţii pe larg a motivelor pentru care bunurile din anunţuri erau la un preţ scăzut şi precizau că acestea trebuie să fie comercializate cât mai rapid.

De asemenea, suspecţii oferau explicaţii despre modalitatea în care trebuie efectuată plata pentru aceste bunuri, convingând victimele să transmită sumele de bani, fie în valută USD, fie folosind metode de plată care efectuau imediat convertirea în USD. Ulterior, suspecţii contactau un procesor de plăţi american care efectua conversia în bitcoin precum si transmiterea criptomonedei către procesoare de plăţi străine aparţinând suspecţilor”, se arată în comunicat.

Percheziţiile au fost derulate în 11 decembrie, în Bucureşti, Teleorman, Craiova şi Cluj-Napoca, la domiciliile și reședintele persoanelor vizate. Au fost confiscate 51 de telefoane mobile, 8 HDD –uri, 40 de memory stick-uri, 32 de laptop-uri, 12 tablete, 5 de unități centrale P.C., 86 de medii optice (CD/DVD), un aparat foto, 11 carduri bancare, 3 carduri de memorie și 2 autoturisme (în valoare aproximativă de 61.000 de euro). De asemenea, au mai fost ridicate sumele de 207.600 de lei, 24.500 de euro, 5.000 de USD și 5.500 CHF.

Procurorii DIICOT – Structura Centrală au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra a 10 bunuri imobile (7 terenuri, o casă și 2 apartamente), cu o valoare totală estimată la suma de 310.000 de euro.

Au fost indisponibilizate criptomenede RIPPLE și BITCOIN, cu valoare aproximativă de 5.000 de dolari.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Principala fabrică BMW va produce doar mașini electrice în maximum patru ani

Publicat

bmw

BMW va înceta să producă maşini cu motoare cu combustie internă la fabrica sa principală din München în trei-patru ani, a declarat vineri şeful de producţie, la o conferinţă care marchează începerea producţiei modelului electric i4.

Maşinile cu combustie internă fabricate în prezent la München vor fi realizate în fabricile BMW mai mici din Austria şi Marea Britanie în viitor, a declarat şeful de producţie, Milan Nedeljkovic. El a mai spus că până anul viitor cel puţin jumătate din vehiculele produse la München vor fi electrice, relatează Reuters.

BMW şi-a stabilit o ţintă ca minimum 50% din vânzările de maşini noi la nivel mondial să fie electrice până în 2030. CEO-ul Oliver Zipse a declarat în cadrul unei conferinţe săptămâna trecută că BMW va fi gata cu o ofertă complet electrică dacă s-ar interzice complet maşinile pe benzină şi motorină.

Maşină electrică i4 va fi produsă pentru început pe o linie de asamblare comună cu modelele tradiţioanle şi cele hibride, a mai precizat compania. Adaptarea liniei de producţie pentru producere de modele electrice a costat 200 de milioane de euro.

O linie de asamblare mixtă similară este deja în funcţiune la uzina din Dingolfingo, care produce BMW iX alături de modele hibride şi cele cu combustie internă. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Capacitatea de cazare turistică a crescut cu 1,8% la numărul locurilor de cazare

Publicat

receptie hotel 1 400x240

Capacitatea de cazare turistică a crescut, la 31 iulie 2021 comparativ cu perioada similară din anul anterior, cu 1,8% la numărul locurilor de cazare şi cu 6,2% la total structuri de cazare turistică, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,3% din total hoteluri), 4 stele (25%) şi 2 stele (17,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36 (cu 2 mai multe decât la 31 iulie 2020).

Din numărul total de locuri în hoteluri, 44,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 31,5% au fost în hoteluri cu 4 stele, 18,9% în hotelurile cu 2 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 1,3% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.

La data de 31 iulie 2021, erau neclasificate pe stele 89 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 104 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (55,1% din total în anul 2021), iar din cele 1.606 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2021, un număr de 3 hoteluri (cu un total de 338 locuri) nu erau clasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, 27,2% au fost în „staţiunile din zona montană”, 16,9% în „Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 8,4% în „staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 6,9% în „staţiunile balneare”, 5,8% în „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”, iar 34,8% au fost în „alte localităţi şi trasee turistice”.

Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (901 structuri de cazare), Constanţa (853), Tulcea (587), Suceava (524), Harghita (401), Maramureş (392), Cluj (377), Mureş (350) şi Sibiu (342). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,5%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,4%, judeţul Braşov 7,9%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,2%, judeţul Bihor cu 3,9%, judeţul Suceava cu 3,7%, judeţul Cluj cu 3,4%, judeţul Vâlcea cu 3,3% şi judeţele Prahova, Mureş şi Sibiu (fiecare cu câte 3,1%).

Din totalul de 166.400 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2021 (exclusiv camerele din căsuţe), 99.700 (59,9%) erau în hoteluri. În anul 2021 faţă de anul 2020, numărul de camere raportate a crescut cu 1.587 în pensiunile agroturistice, 1.296 în hoteluri, iar la vilele turistice şi pensiunile turistice (cu câte 88 fiecare).

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2021 a fost de 364.500. Cele mai multe locuri 200.300 erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 55.800 locuri, pensiunile turistice cu 35.400 locuri, vilele turistice cu 17.300 locuri, hosteluri cu 14.200 locuri.

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.

Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,8% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 52,8% din camere erau fără baie sau duş.

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 89.700 erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 84.800 erau în „staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 79.100 în „alte localităţi şi trasee turistice”, 66.400 în „staţiuni din zona montană”, 36.400 în „staţiuni balneare” şi 8.200 în zona „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Producţia Renault este afectată mai mult decât se estima de criza semi-conductorilor

Publicat

renault 1 400x240

Grupul auto francez Renault SA a avertizat vineri că din cauza crizei globale a semi-conductorilor producţia sa de automobile în acest an va fi mai mică decât se preconiza anterior, dar a adăugat că îşi menţine în continuare estimările de profit graţie reducerii costurilor, transmite Reuters.

Renault, proprietarul Dacia, estimează că lipsa de componente a dus la nerealizarea în trimestrul al treilea a unei producţii de circa 170.000 de unităţi. În aceste condiţii, grupul francez anticipează pentru ansamblul anului o pierdere de producţie de circa 500.000 vehicule, după ce în luna iulie miza pe o producţie mai mică cu 200.000 de unităţi.

În trimestrul al treilea, cifra de afaceri a Renault Group s-a ridicat la 8.987 milioane de euro, în scădere cu 13,4% faţă de cea înregistrată în perioada similară a anului precedent, în contextul în care vânzările mondiale au scăzut cu 22,3% în ritm anual, până la 599.027 vehicule.

„Marca Dacia a vândut în trimestrul al treilea 138.375 de vehicule, în scădere cu 11,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Dacia a reuşit totuşi o evoluţie mai bună decât cea a pieţei, datorită Noului Sandero, cel mai vândut model din Europa în trimestrul 3, şi a Noului Duster, cel mai vândut SUV din Europa în acelaşi interval. Dacia dispune de două modele pe podiumul vânzărilor către clienţii particulari din Europa în trimestrul 3 (Sandero pe locul 1 şi Duster pe locul 3)”, a informat grupul francez.

Renault a mai precizat că Dacia Spring, cel mai accesibil vehicul electric din Europa, înregistrează deja peste 30.000 de comenzi iar până la sfârşitul anului vor fi deschide comenzile şi pentru noul model Dacia Jogger, noul său vehicul de familie polivalent cu 7 locuri.

În pofida creşterii pierderilor de producţie estimate pentru întregul an, Renault Group îşi menţine estimarea privind atingerea unei marje operaţionale de 2,8% pe întregul an la un nivel comparabil cu cel din primul semestru. Renault Group vizează totodată un free cash-flow operaţional al activităţii Automobile pozitiv.

„Acţiunile întreprinse pentru reducerea costurilor şi optimizarea valorizării producţiei noastre ne permit să confirmăm estimarea noastră pentru întregul an în pofida deteriorării aprovizionării cu componente în trimestrul al treilea şi a unei vizibilităţi reduse pentru ultimul trimestru”, a declarat Clotilde Delbos, director financiar Renault Group.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999 şi relansată în 2004 cu modelul Logan. Ulterior, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, în primele cinci ţări din UE cu cea mai mare inflaţie

Publicat

România se află pe locul 5 în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte inflaţia, cu o creştere a preţurilor de 5,2% în septembrie 2021 faţă de septembrie 2020, pe indicele armonizat al preţurilor de consum (IAPC), potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistică.

Cele mai mici rate anuale s-au înregistrat în Malta (0,7%), Portugalia (1,3%) şi Grecia (1,9%). Cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Estonia, Lituania (ambele 6,4%) şi Polonia (5,6%).

Ungaria a înregistrat, pe indicele armonizat al Uniunii Europene, o inflaţie de 5,5%, în vreme ce în România inflaţia anuală în septembrie a fost de 5,2%, pe metodologia Eurostat. Prin comparaţie cu luna august, inflaţia anuală a scăzut într-un stat mem­bru, a rămas stabilă într-unul şi a crescut în douăzeci şi cinci.

Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din energie, în luna septembrie

În septembrie, cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei din zona euro a provenit din energie (+1,63 puncte procentuale – pp), urmată de servicii (+0,72 pp), bunuri industriale neenergetice (+0,57 pp) şi produse alimentare, alcool şi tutun (+0,44 pp).

Rata anuală a inflaţiei în zona euro, care ani la rând s-a luptat fie cu deflaţia, fie cu o inflaţie foarte mică, a fost de 3,4% în septembrie 2021, în creştere de la 3% în august. Cu un an mai devreme, zo­na euro înregistra deflaţie (-0,3%). Inflaţia anuală medie a Uniunii Euro­pene a fost de 3,6% în septembrie 2021, în creştere de la 3,2% în august. Cu un an mai devreme, rata a fost de 0,3%.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe