Connect with us

CULTURA

15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale: 170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu – ”Luceafărul poeziei românești”

Publicat



mihai eminescu

În fiecare an, la 15 ianuarie este marcată Ziua Culturii Naţionale, data fiind aleasă în semn de omagiu faţă de poetul naţional al românilor, Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850-15 iunie 1889).

Citește și 15 ianuarie: 170 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu. „Luceafărul”, cel mai lung poem de dragoste

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit Zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă.

În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Ziua Culturii Naţionale este marcată şi în alte ţări europene, cu acest prilej fiind omagiaţi oameni de cultură remarcabili, reprezentativi pentru fiecare stat în parte.

Astfel, în Spania, Ziua Culturii este marcată la data morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut poetul Luis de Camoes.

Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

* * *

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, considerat de criticii literari drept cel mai important poet din literatura română. Opera sa poetică a fost influenţată de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, dar şi de teoriile semnate de Arthur Schopenhauer, de Immanuel Kant ori de Hegel.

A fost membru activ în societatea ”Junimea” şi a lucrat ca redactor la ziarul “Timpul”.

A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena, apoi la Berlin. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu – reunite în 46 de volume ce cuprind aproximativ 14.000 de file – au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în şedinţa din 25 ianuarie 1902.

Eminescu a murit la 15 iunie 1889, la doar 39 de ani, la Bucureşti, iar în 17 iunie a fost înmormântat la cimitirul Bellu. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române.

 Ziua lui Eminescu – evenimente organizate în România de Ziua Culturii Naționale

Autorităţile locale din întreaga ţară vor organiza simultan evenimente, miercuri, de Ziua Culturii Naţionale, la ora 18,00, a anunţat, marţi, ministrul Bogdan Gheorghiu.

“În acest an, am iniţiat o acţiune unitară, aşadar mâine, la ora 18,00, va fi aprinsă flacăra culturii, simbolic, pentru că vor avea loc acţiuni simultan în aproape toate oraşele ţării”, a afirmat ministrul Culturii, într-o conferinţă de presă.

În cadrul evenimentelor, va fi citit şi un mesaj special: “Cultura se clădeşte zi de zi, câte puţin, intrând într-un muzeu, deschizând o carte, privind o pictură, să reaprindem această flacără, deoarece totul începe cu fiecare dintre noi. Cultura este moştenirea socială pe care o oferim copiilor noştri, pe care o lăsăm tinerilor români de pretutindeni”.

La Suceava, pe faţada Palatului Administrativ, va fi proiectat portretul lui Mihai Eminescu. Tot imaginea poetului şi simboluri naţionale vor fi proiectate pe faţada Teatrului “Ioan Slavici” din Arad, pe faţada Operei Naţionale din Cluj Napoca. La Iaşi, va fi prezentat un spectacol lângă Palatul Culturii, iar pe faţada Bibliotecii Judeţene din Sibiu va fi proiectată o imagine dintr-un manuscris al lui Eminescu, aflat în patrimoniul respectivei instituţii de cultură.

Şi la Ateneul Român din Capitală va fi prezentat un spectacol cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, iar, la ora 18,00, pe faţada clădirii vor fi proiectate portretul lui Mihai Eminescu şi mesajul “Aprindem flacăra culturii”.

Vor mai fi prezentate zece proiecte speciale, finanţate în urma unui concurs organizat de Ministerul Culturii, printre care Gala Tinerilor Scriitori, “Maratonul lecturii române” şi “Fără comunism”. Suma totală cu care au fost finanţate este de 237.185 de lei.

“Ziua de 15 ianuarie trebuie să fie un început. S-au făcut nişte măsurători şi s-a constatat că nu suntem neapărat mari consumatori de cultură în România, ceea ce arată că mai avem mult de lucru. (…) Niciodată nu voi încuraja această izolare a elitei culturale româneşti în raport cu restul societăţii româneşti, pentru că eu consider că este chiar de datoria elitei culturale româneşti să împartă zestrea naţională culturală cu restul societăţii”, a spus Bogdan Gheorghiu.

În opinia sa, ministerul “trebuie să fie puntea între mediul cultural şi societate”. “Dacă nu vom crea această punte, să nu ne mai mirăm că avem şi din punct de vedere cultural, că avem şi în alte domenii, două Românii paralele”, a susţinut ministrul Culturii. (Agerpres)

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Un tronson din scara originală a Turnului Eiffel, vândut la licitaţie cu 274.000 de euro

Publicat

artcurial.com

O secţiune a scării elicoidale din structura originală a Turnului Eiffel, compusă din circa 14 trepte, a fost adjudecată marţi, 1 decembrie, pentru suma de 274.475 euro (cu taxele incluse) şi s-a alăturat unei colecţii private europene, a anunţat casa de licitaţii Artcurial, potrivit AFP.

Cu o înălţime de aproape trei metri, tronsonul provine din scara elicoidală originală a turnului, datând din 1889, care lega etajele al doilea şi al treilea ale monumentului.

Provenită dintr-o colecţie privată canadiană, secţiunea fusese estimată la un preţ cuprins în intervalul 30.000 – 40.000 de euro, însă a fost vândută la un preţ de aproape de zece ori mai mare decât estimarea iniţială.

În 1983, instalarea unui ascensor între ultimele două etaje ale Turnului Eiffel a făcut necesară demontarea şi tăierea unei scări în 24 de secţiuni.

Una dintre ele a fost păstrată la primul etaj al monumentului, în timp ce alte trei au fost donate Muzeului d’Orsay, Muzeului Oraşul Ştiinţei şi Industriei din Paris şi Muzeului de Istorie a fierului din Nancy.

În 1983, cele 20 de secţiuni rămase au fost vândute unor colecţionari din întreaga lume. Singurele două secţiuni care au rămas în Franţa au fost achiziţionate de cântăreţul Guy Beart, care le-a revândut în 2015.

Aceste secţiuni diferite pot fi admirate în mai multe spaţii expoziţionale prestigioase din întreaga lume, cum ar fi Fundaţia Yoishii din Yamanashi (Japonia) şi în proximitatea Statuii Libertăţii din New York, în timp ce altele se află în colecţii private, din ţări precum Elveţia, Italia şi Canada.

Cu o înălţime de 324 de metri, Turnul Eiffel, unul dintre simbolurile Parisului, alături de catedrala Notre-Dame şi Bazilica Sacré-Coeur din Montmartre, a fost construit de Gustave Eiffel (1832-1923) cu ocazia Expoziţiei Universale din 1889. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Catalog cu operele lui Nicolae Iorga, lansat on-line la 80 de ani de la moartea marelui istoric

Publicat

Wikipedia.org

Un catalog care cuprinde operele lui Nicolae Iorga a fost lansat vineri, 27 noiembrie, în mediul on-line, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la moartea marelui istoric, a declarat muzeograful Sergiu Balanovici de la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani.

Potrivit acestuia, volumul, intitulat “Din colecţia Casei Memoriale Nicolae Iorga Botoşani. Catalogul operelor istoricului 1892- 1940”, a fost realizat de muzeograful George Arhip de la Casa Memorială “Nicolae Iorga” din municipiul Botoşani

“De ce important este acest catalog? Ştiţi probabil că nici până în prezent opera lui Nicolae Iorga nu a putut fi cuantificată. Noi ne-am propus un proiect destul de îndrăzneţ să facem un punct de informare şi în colecţia Casei Nicolae Iorga să adunăm un număr cât mai mare de opere publicate cel puţin în timpul vieţii lui Iorga”, a afirmat Balanovici.

Reprezentanţii Muzeului Judeţean susţin că volumul despre operele lui Iorga va fi lansat cu public, atunci când situaţia epidemiologică o va permite.

Tot vineri, Muzeul Judeţean a publicat pe site-ul propriu un articol comemorativ care a fost publicat pe 18 mai 1941 în ziarul “Botoşanii” la jumătate de an de la moartea istoricului botoşănean.

De asemenea, pe pagina de internet a muzeului a apărut o expoziţie foto-documentară intitulată “Nicolae Iorga şi Botoşanii. Repere cronologice” realizată tot de muzeograful George Arhip şi de Sergiu Balanovici.

Nicolae Iorga, istoric, critic literar, memorialist, dramaturg, poet, om politic, profesor universitar şi academician, s-a născut la 5 iunie 1871, la Botoşani. În data de 27 noiembrie 2020, se împlinesc 80 de ani de la moartea lui Nicolae Iorga, asasinat în 1940 în pădurea de la Strejnicu, lângă Ploieşti. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ultima fotografie a pictorului Nicolae Grigorescu, adjudecată printr-o licitație online la 1.000 de euro

Publicat

Artmark.ro

Ultima fotografie a pictorului Nicolae Grigorescu, realizată în 1906, a fost adjudecată, marţi seara, la o licitaţie organizată online de Artmark, la preţul de 1.000 de euro.

Potrivit Artmark, fotografia probabil a fost realizată la Câmpina, în casa pictorului, acolo unde s-a retras în ultimii săi ani de viaţă şi unde s-a dedicat preponderent subiectelor rustice – portrete de ţărănci, care cu boi şi numeroase peisaje cu specific românesc.

Nicolae Grigorescu a fost surprins în fotografia de colecţie, la vârsta de 68 de ani, din profil, aşezat într-un fotoliu vintage, din lemn sculptat.

O piesă de grafică semnată de Grigorescu ce ilustrează portretul scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea a fost cumpărată la 2.500 de euro. Lucrarea realizată în creion a fost oferită de fiul pictorului şi soţia acestuia Ana (fiica lui Alexandru Vlahuţă) Picăi Delavrancea.

Între loturile adjudecate la licitaţia “Vechi colecţionar de artă şi observator cultural” s-au mai numărat: vioară marca “Jacobus Stainer”, model “Absam prope Oenipontum 17”, Germania, circa 1900, care a a aparţinut pictorului Eustaţiu Stoenescu, în cutie pictată de Ştefan Pelmuş, la 1.800 de euro, două cărţi poştale trimise între Ion Luca Caragiale şi Barbu Ştefănescu Delavrancea, în 1905 şi 1906, la 1.800 de euro, o fotografie ilustrându-l pe Ion Luca Caragiale, realizată în atelierul M. Wandelmann, la Bucureşti, circa 1900, din colecţia George Franga, la 700 de euro.
Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Caricaturi realizate între anii 1850 şi 1989, expuse la Palatul Suţu

Publicat

Facebook/ Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu

Caricaturi realizate între anii 1850 şi 1989, grupate sub genericul “Caricatură şi umor. O peniţă satirică din colecţiile Muzeului Municipiului Bucureşti”, vor fi expuse, începând de vineri, la Palatul Suţu.

“Istoria s-a folosit constant de peniţa satirică, fiind cunoscute încă din antichitatea clasică desenele graffiti din oraşele romane, desene care satirizau nobili, împăraţi, funcţionari sau, pur şi simplu, oameni care aveau o fărâmă de putere, însă erau răi cu ceilalţi.

Însă alţii erau preamăriţi, precum gladiatorii preferaţi, tribunii populari sau, pur şi simplu, se transmiteau mesaje politice. Fenomenul a traversat şi vremurile medievale, până la vestitul poet Francois Villon.

În ceea ce priveşte zona ţării noastre, avem cu certitudine primele semne satirice prin revistele tipărite încă înainte de Cuza, dar care iau avânt în timpul domniei sale”, a declarat managerul Muzeului Municipiului Bucureşti, Adrian Majuru, coordonator al expoziţiei, potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, AGERPRES.

Proiectul expoziţional a fost documentat din broşuri, almanahuri şi calendare dedicate: “Nichipercea” (1859-1865), “Scrânciobul” (1869), “Mefistofele” (1876), “Ghimpele” (1874-1876), “Calendarul Ghimpelui” (1876), “Calendarul Puricelui” (1880-1881); albumul “Contimporanii” (1898); revistele “Veselia” (1904-1905) şi “Piţigoiul” (1946-1948).

Unul dintre primii şi cei mai talentaţi slujitori ai satirei politice a fost ziaristul N.T. Orăşeanu, care s-a făcut cunoscut prin publicaţiile sale din “Cronica scandaloasă a Oraşului”, în perioada anilor 1858-1868, opinii pentru care a fost şi întemniţat.

Alţi celebrii caricaturişti prezentaţi în expoziţie sunt Constantin Jiquidi, Nicolae Petrescu Găină, Ary Murnu şi N. Baboceanu, A. Mărculescu, Aurel Jiquidi, H. Gall, John Cobar, H. Lehrer şi M. Ramis, Vladimir Al. Donescu, Ion Anestin, Nell Cobar, Matty Aslan.

“Expoziţia reprezintă o flanare istorică prin efortul de a determina schimbări de mentalitate şi comportamente cu ajutorul satirei, caricaturii şi umorului negru, uneori.

Ce poate fi mai atrăgător decât să trecem cu umor şi haz pragul anilor, dintr-un an complicat şi greu de înţeles, 2020, către un 2021 mai cu speranţă”, precizează Adrian Majuru.

Expoziţia poate fi vizitată până în martie 2021. Agerpres

Citește mai departe