Connect with us

EVENIMENT

21 mai: Sărbătoarea SFINȚILOR CONSTANTIN și ELENA. Semnificații, tradiţii, superstiții

Publicat



constantin-si-elena

Creştinii îi sărbătoresc, în data de 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii sfinți Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci.

Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Citește și Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

Sunt primii împărați creștini și protectori ai creștinismului, care se sărbătoresc în ziua mutării la Domnul a Sfântului Împărat Constantin, pe 21 mai (anul 337).

Ei sunt socotiți întocmai cu apostolii, deoarece s-au făcut remarcați prin mari fapte care au susținut activ creștinismul, între acestea fiind Edictul de la Milan cu privire la legalizarea creștinismului, dat de Sfântul Constantin în anul 313.

Tot împăratul Constantin a convocat la Niceea, în anul 325, primul Sinod Ecumenic, unde s-a combătut erezia lui Arie cu privire la Fiul lui Dumnezeu, și unde s-a elaborat prima parte a Simbolului de credință.

La rândul ei, mama împăratului Constantin, împărăteasa Elena, este cea care s-a ostenit pentru aflarea lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Totodată, ea a inițiat construirea unor biserici în locurile cele mai importante ale creștinismului, printre care biserica „Învierii” din Ierusalim, biserica „Nașterii Domnului” din Betleem și biserica „Tatăl nostru” de pe Muntele Măslinilor.

După cei 31 de ani de glorioasă domnie ai împăratului Constantin, istoria consemnează și alte merite importante, printre care întemeierea Imperiului Roman creștin de răsărit, devenit ulterior Bizanțul, și întemeierea capitalei acestuia, cetatea Constantinopol, actualul oraș Istanbul.

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”.

A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea Înălţării Sfintei Cruci în calendarul creştin.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Constantin cel Mare

Constantin cel Mare s-a născut în oraşul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu şi Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripţia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descoperă cum a fost câştigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însa, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei care nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli.

Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase şi a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Tradiții și superstiții în ziua Sfinților Constantin și Elena

Se spune că în această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice. Ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

România va organiza în luna iulie două competiții internaționale de judo

Publicat

sursa foto: Arhiva

Cupa Europeană de Cadeți și Cupa Europeană de Juniori la judo, vor fi organizate în luna iulie în România, la București, în Sala Polivalentă, a anunțat marți, Federația Română de Judo.

Cele două mari competiții europene au fost atribuite României spre organizare de către conducerea Uniunii Europene de Judo.

Ambele întreceri sportive internaționale vor avea loc în luna iulie la București, în Sala Polivalentă și reprezintă de fapt, repornirea calendarului internațional pentru cadeți și juniori, după o pauză de aproximativ un an de zile.

Desemnarea României ca organizatoare a celor două competiții vine după întâlnirea de săptămâna trecută a federațiilor de specialitate europene, candidatura prezentată de Federația Română de Judo fiind considerată cea mai bună.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

Transportul feroviar de pasageri în România a înregistrat, în T4 2020, una dintre cele mai mici scăderi din UE

Publicat

Numărul pasagerilor transportaţi cu trenul a scăzut în ultimele patru luni din 2020 în toate statele din Uniunea Europeană pentru care sunt disponibile date, în pofida unei uşoare redresări în trimestrul trei, dar cel mai redus impact asupra transportului feroviar de pasageri a fost în Bulgaria, Estonia şi România, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Pentru a preveni extinderea pandemiei de coronavirus (COVID-19), ţările din Europa au adoptat diverse măsuri restrictive, care au afectat semnificativ toate călătoriile, inclusiv transportul pe calea ferată.

 

În trimestrul patru din 2020, comparativ cu perioada similară din 2019, cel mai sever declin al numărului pasagerilor transportaţi cu trenul în UE s-a înregistrat în Irlanda (74%, sau minus 9,5 milioane de pasageri), Grecia (68%, sau minus 3,8 milioane de pasageri), Italia (61%, sau minus 144,9 milioane de pasageri), Olanda (61%, sau minus 62 milioane de pasageri), Slovacia (54%, sau minus 11,2 milioane de pasageri), Slovenia (53%, sau minus 1,9 milioane de pasageri) şi Polonia (51%, sau minus 44,8 milioane de pasageri).

Cel mai redus declin al numărului pasagerilor transportaţi cu trenul în UE a fost în Bulgaria (22%, sau minus 1,1 milioane de pasageri), Estonia (29%, sau minus 0,6 milioane de pasageri) şi România (32%, sau minus 5,52 milioane de pasageri).

În trimestrul patru din 2020, în România, un număr de 11,526 milioane de pasageri au călătorit cu trenul, cu 5,523 milioane mai puţini faţă de 17,049 milioane de pasageri în perioada similară din 2019, ceea ce înseamnă un declin de 32%.

Dacă se ia în considerare lungimea deplasărilor pasagerilor pe calea ferată, scăderea, comparativ cu perioada similară din 2019, a fost în general uşor mai ridicată decât cea măsurată în funcţie de numărul de pasageri. În trimestrul patru din 2020, cea mai semnificativă scădere a traficului, exprimată în călători-kilometru, a fost în Irlanda (76%), Grecia (72%), Italia 69%), Slovacia (66%) şi Spania (65%).

În cifre absolute, Germania este pe primul loc în UE când vine vorba de numărul pasagerilor transportaţi cu trenul, cu 406,081 de milioane pasageri în trimestrul patru din 2020, chiar dacă a suferit o scădere de 45% faţă de 743,856 milioane pasageri în perioada similară din 2019. AGERPRES

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Accident provocat de un șofer băut, într-o localitate din Gorj. O persoană a fost rănită

Publicat

Un accident rutier a avut loc marți seara, pe raza localității Târgu Jiu, județul Gorj. Șoferul unui autoturism a pierdut controlul asupra volanului și s-a izbit cu mașina pe care o conducea de un autoturism parcat. În momentul impactului unj bărbat care se afla lângă mașina parcată a fost rănit.

Potrivit ISU Gorj, polițiștii Municipiului Târgu Jiu au fost sesizați prin apelul 112 cu privire la faptul că pe raza municipiului Târgu Jiu a avut loc un eveniment rutier soldat cu o victimă.

Din cercetările efectuate de polițiști, a reieșit faptul că un bărbat de 41 de ani, din municipiul Târgu Jiu în timp ce conducea un autoturism pe strada Ecaterina Teodoroiu, la schimbarea benzii de deplasare de pe banda doi pe banda unu, a intrat în coliziune cu un autoturism parcat pe banda unu, acroșând totodată un bărbat de 37 de ani, din municipiul Târgu-Jiu, care se afla lângă portiera spate a autoturismului parcat.

În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea bărbatului de 37 de ani.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest rezultând o concentrație de 0,64 mg/l alcool pur în aerul expirat, acesta fiind condus la spital pentru recoltarea de probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducerea unui autovehicul pe drumurile publice de catre o persoană aflată sub influența alcoolului.

Citește mai departe

EVENIMENT

Robert Glinţă, medaliat cu argint la Europenele de la Budapesta

Publicat

robert glinta

Înotătorul român Robert Andrei Glinţă a cucerit medalia de argint în proba de 50 m spate, marţi, la Campionatele Europene de nataţie de la Budapesta, după ce a fost cronometrat în finală cu timpul de 24 sec 42/100.

Glinţă, sportiv calificat la JO de la Tokyo, fusese înregistrat în serii cu 24 sec 51/100, iar în semifinală cu 24 sec 57/100.

Medalia de aur a fost obţinută de rusul Kliment Kolesnikov, înregistrat cu timpul de 23 sec 80/100, nou record mondial. Kolesnikov a doborât recordul mondial pentru a doua zi consecutiv, după ce în semifinala de luni fusese cronometrat în 23 sec 93/100.

Bronzul a fost obţinut de spaniolul Hugo Gonzalez de Oliveira, în 24 sec 47/100.

Tânărul David Popovici (16 ani), care marţi s-a calificat la Jocurile Olimpice în urma evoluţiei în seriile probei de 100 m liber (al cincilea timp – 48 sec 30/100), a obţinut biletul pentru finală cu al şaselea timp din semifinale, 48 sec 28/100.

Finala este programată miercuri, de la ora 18:19.
AGERPRES

Citește mai departe