Connect with us

EVENIMENT

21 mai: Sărbătoarea SFINȚILOR CONSTANTIN și ELENA. Semnificații, tradiţii, superstiții

Publicat

constantin-si-elena

Creştinii îi sărbătoresc, în data de 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii sfinți Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci.

Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Citește și Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

Sunt primii împărați creștini și protectori ai creștinismului, care se sărbătoresc în ziua mutării la Domnul a Sfântului Împărat Constantin, pe 21 mai (anul 337).

Ei sunt socotiți întocmai cu apostolii, deoarece s-au făcut remarcați prin mari fapte care au susținut activ creștinismul, între acestea fiind Edictul de la Milan cu privire la legalizarea creștinismului, dat de Sfântul Constantin în anul 313.

Tot împăratul Constantin a convocat la Niceea, în anul 325, primul Sinod Ecumenic, unde s-a combătut erezia lui Arie cu privire la Fiul lui Dumnezeu, și unde s-a elaborat prima parte a Simbolului de credință.

La rândul ei, mama împăratului Constantin, împărăteasa Elena, este cea care s-a ostenit pentru aflarea lemnului Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Iisus Hristos. Totodată, ea a inițiat construirea unor biserici în locurile cele mai importante ale creștinismului, printre care biserica „Învierii” din Ierusalim, biserica „Nașterii Domnului” din Betleem și biserica „Tatăl nostru” de pe Muntele Măslinilor.

După cei 31 de ani de glorioasă domnie ai împăratului Constantin, istoria consemnează și alte merite importante, printre care întemeierea Imperiului Roman creștin de răsărit, devenit ulterior Bizanțul, și întemeierea capitalei acestuia, cetatea Constantinopol, actualul oraș Istanbul.

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”.

A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea Înălţării Sfintei Cruci în calendarul creştin.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Constantin cel Mare

Constantin cel Mare s-a născut în oraşul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu şi Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripţia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descoperă cum a fost câştigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însa, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei care nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli.

Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase şi a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Tradiții și superstiții în ziua Sfinților Constantin și Elena

Se spune că în această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice. Ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

EVENIMENT

Restricții de trafic pe șosele din cauza a două transporturi agabaritice

Publicat

masina politia fb politia romana.jpg
fotografie cu caracter ilustrativ

Poliția Română anunță că vineri seară, începând cu ora 22.00 și în noaptea de vineri spre sâmbătă, începând cu ora 00.10, vor fi impuse restricții de trafic pe mai multe artere rutiere, din cauza a două transporturi agabaritice.

Potrivit Centrului INFOTRAFIC din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, vineri, 19 august, începând cu ora 22.00, se desfășoară un transport agabaritic pe ruta PTF Nădlac II – A1 – A6  – DN6  – DN56A – DN56  – Craiova – DN6  – DNCB – A3 – DN1 – DN72 – Ploiești.

Transportul este format dintr-un camion cu greutatea de 125 de tone și lățimea de 5.9 metri, urmând să fie însoțit pe traseul precizat de echipaje ale poliției rutiere.

De asemenea, potrivit Centrului INFOTRAFIC din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 20 august, începând cu ora 00.10, se va desfășura un transport agabaritic pe ruta: Retrasib Sibiu – A1- DN7 – Râmnicu Vâlcea – DN67 – DN64 –  DN65 – Pitești – DN65B – A1 – DNCB –A2- Drajna Nouă – Călărași .

Transportul este format dintr-un camion cu greutatea de 191 tone, urmând să fie însoțit pe traseul precizat de echipaje ale poliției rutiere.

Citește mai departe

EVENIMENT

Fenomene meteo EXTREME în Corsica, Franța. Atenționare de călătorie

Publicat

corsica

Se anunță furtuni puternice, ploi abundente, grindină, vijelii și inundații în Corsica, vineri și sâmbătă. MAE a emis o atenționare de călătorie.

Ministerul Afacerilor Externe informează românii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Insula Corsica (Republica Franceză) că autoritățile franceze au emis o prognoză privind deteriorarea rapidă a condițiilor meteorologice, în perioada 19-20 august 2022, în zone din Corsica de Sud și Corsica Superioară.

În aceste zone se vor înregistra furtuni puternice, însoțite de precipitații abundente, grindină, descărcări electrice și intensificări însemnate ale vântului, existând și pericolul producerii de inundații.

Cetățenii români pot solicita asistență consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Paris: +33147052966 și +33147052755, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență.

 

Fenomene meteo EXTREME în Corsica, Franța. Atenționare de călătorie: informații

 

Cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, în funcție de zona în care se află, au la dispoziție următoarele telefoane de permanență: misiunea diplomatică a României în Republica Franceză: +33680713729, Consulatul General al României la Marsilia: +33610027164, Consulatul General al României la Lyon: +33643627736 și Consulatul General al României la Strasbourg: +33627050022.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă consultarea paginilor de Internet http://paris.mae.rohttp://lyon.mae.rohttp://marsilia.mae.rohttp://strasbourg.mae.rowww.mae.ro și reamintește faptul că cetăţenii români care se deplasează în străinătate au la dispoziție aplicația „Călătoreşte în siguranţă” (www.mae.ro/app_cs), care oferă informaţii şi sfaturi de călătorie. MEDIAFAX

Sursă foto: Twitter / JAN VISSER

Citește mai departe

EVENIMENT

Date OFICIALE. O nouă scădere a infectărilor noi cu COVID și a deceselor

Publicat

test covid coronavirus sursa dsp hunedoara

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.854 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 631 mai puține față de ziua anterioară. 808 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 220 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.450 cu 92 mai puține față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 279 persoane, cu 10 mai multe față de ziua anterioară. Din cei 279 pacienți internați la ATI, 243 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 445 sunt minori, 440 fiind internați în secții, cu 22 mai puțini față de ziua anterioară și 5 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

 

Date oficiale. O nouă scădere a infectărilor noi cu COVID și a deceselor: decesele

 

Până astăzi, 66.462 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 18.08.2022 (10:00) – 19.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 21 decese (16 bărbați și 5 femei), dintre care 2 decese raportate anterior intervalului de referință.

Dintre cele 21 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 3 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 4 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 13 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Toți pacienții decedați prezentau comorbidități și 5 erau vaccinați.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 3.603 teste RT-PCR ( 2.326 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.277 la cerere) și 17.767 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.387.753 teste RT-PCR și 11.075.994 teste rapide antigenice. MEDIAFAX

Citește mai departe

EVENIMENT

Prognoza meteo specială pentru București: Temperaturi maxime de 36 de grade și disconfort termic ridicat

Publicat

Disconfortul termic va fi ridicat în București până luni dimineață, iar temperaturile maxime vor fi între 32 şi 36 de grade, conform prognozei speciale emise de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

De vineri până luni dimineață, disconfortul termic va fi ridicat, indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.

Temperaturile maxime vor fi de 32…36 de grade, iar noaptea vor fi minime de 18…20 de grade.

Cerul va fi variabil, cu înnorări în seara și noaptea zilei de duminică (21/22 august), când probabilitatea pentru manifestări de instabilitate atmosferică (averse, descărcări electrice și intensificări ale vântului) va fi în creștere.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe