Connect with us

ACTUALITATE

21 mai: SFINȚII CONSTANTIN și ELENA 2019. Tradiţii, superstiții, semnificaţii. Ce nu ar trebui să faci astăzi

Publicat



constantin-elena

Pe 21 mai, creştinii îi sărbătoresc pe Sfinții Împărați Constantin și Elena. Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați. În tradiţia populară se vorbeşte despre împăraţii sfinți Constantin şi Elena ca despre părinţii Sfintei Cruci.

Citește și Sfinţii Constantin şi Elena: MESAJE, URĂRI şi idei de FELICITĂRI pentru prieteni, colegi, cunoscuţi sau familie

Perioada în care au domnit a fost cunoscută ca “Epoca de aur”. Datorită lor, creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman.

Superstiţii, tradiţii şi credinţe populare

Se spune că în această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. Tradiția spune că, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental.

Totodată, nu este bine să dai păsărilor cerului pâine, pentru că risipeşti sporul casei, și nu trebuie să strici cuibul păsărilor care au pui, oricât de zgomotoase ar fi ele, deoarece se crede că în familie vor fi necazuri tot anul.

Vezi și MESAJE de Sfinţii Arhangheli MIHAIL și GAVRIL 2019. Felicitări și urări pentru oameni dragi. Colegi, rude, prieteni

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.

În ziua Sfinţilor Constantin şi Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele şi strugurii să nu fie distruşi, iar până în 21 mai trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul şi meiul, potrivit tradiţiei populare.

Mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului, în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca.

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii. Ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, pentru a se apăra de forțe malefice. Ţăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.

Împărăteasa Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, ca fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul roman Constanţiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi).

În 293, împăratul Diocleţian i-a poruncit lui Constanţiu să divorţeze şi l-a numit Cezar pentru Imperiul Roman de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă şase copii. Elena nu s-a recăsătorit şi a trăit în umbră, departe de atenţia publică, dar aproape de fiul său, pe care l-a sprijinit cu dragoste şi afecţiune.

În anul 306, fiul său a fost proclamat de armata romană drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constanţiu Chlorus. El şi-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de „Nobilissima Femina” (Doamnă prea nobilă). În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincţie pe care o putea primi o femeie, aceea de „Augusta”.

A reuşit să descopere pe dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos.

Potrivit tradiţiei, în urma săpăturilor s-au găsit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost răstignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a înviat în momentul în care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea şi a înălţat-o în faţa mulţimii. Ziua de 14 septembrie a devenit sărbatoarea Înălţării Sfintei Cruci în calendarul creştin.

Împărăteasa Elena a zidit Biserica Sfântului Mormânt, Biserica din Bethleem, pe cea din Nazaret şi multe alte sfinte lăcaşuri.

După ce şi-a petrecut ultima etapă a vieţii la locurile sfinte, Elena a murit în anul 330. Sicriul ei, o adevărată bijuterie artistică, poate fi admirat la Muzeul Vaticanului.

Sfânta Elena s-a bucurat dintotdeauna de o evlavie deosebită din partea creştinilor. Numele ei, care se traduce ca „făclie”, „torţă”, „strălucirea soarelui”, este purtat de nenumărate credincioase. În cinstea ei s-au ridicat biserici, mănăstiri, aşezăminte teologice sau sociale. Ea a fost şi rămâne un simbol de puritate, dragoste părintească, nădejde şi credinţă autentică.

Pentru grija pe care a arătat-o săracilor şi oamenilor simpli, pentru preocuparea faţă de problemele creştinismului, dar şi pentru evlavia şi credinţa puternică, împărăteasa Elena este cinstită ca sfântă în întreaga creştinătate.

Sfânta Elena este şi ocrotitoarea arheologilor, datorită demersului ei de a căuta crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos.

Constantin cel Mare

Constantin cel Mare s-a născut în oraşul Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274. A devenit suveran al întregului Imperiu Roman dupa învingerea lui Maxentiu şi a lui Liciniu. Potrivit mărturiilor lui Eusebiu şi Lactantiu, în ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, în amiaza mare, o cruce luminoasă deasupra soarelui cu inscriptia: „in hoc signo vinces” („prin acest semn vei birui”).

Noaptea, în timpul somnului, i se descoperă Hristos, cerându-i să pună semnul sfintei cruci pe steagurile soldaţilor. Dând ascultare poruncii primite în vis, iese biruitor în lupta cu Maxentiu.

Pe Arcul de Triumf al lui Constantin, care se păstrează la Roma, se află inscripţia: „instinctu divinitatis” = „prin inspiratie divina”, ce descoperă cum a fost câştigată victoria asupra lui Maxentiu.

Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat. Însa, el va deveni religie de stat în timpul lui Teodosie cel Mare (379-395). După edictul din 313, împăratul scuteşte Biserica de impozite, îi acordă dreptul de a primi donaţii şi le dă episcopilor dreptul să judece pe cei care nu doreau să fie judecaţi după legile statului. Va înlătura din legile penale pedepsele contrare spiritului creştinismului, precum: răstignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul roşu).

Împăratul Constantin a convocat primul Sinod ecumenic la Niceea (325), unde după lungi dezbateri, învăţătura lui Arie a fost condamnată şi s-a adoptat formula că Fiul lui Dumnezeu este de o fiinţă cu Tatal şi deci, din veci cu El. La sinod au fost alcătuite şi primele 7 articole ale Simbolului de credinţă (Crezul), a fost fixată data Paştilor (prima duminică după luna plină, după echinocţiul de primăvară) şi s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericească.

În aceeaşi perioadă, împăratul Constantin a construit o cetate impresionantă pe malul stâng al Bosforului, pe locul vechii cetăţi Bizantion. Cetatea, care îi va purta numele (Constantinopol), a devenit noua capitală a imperiului, care a rivalizat cu vechea Romă. Aici a fost zidită măreaţa catedrală închinată Sfinţilor Apostoli.

Pe lângă aceste măsuri, împăratul Constantin a dat o serie de legi prin care a venit în ajutorul creştinilor. În 312 a generalizat duminica drept zi de odihnă în întregul imperiu, în 317 a început să bată monedă cu monograma creştină, i-a scutit pe preoţii bisericii de impozite şi de armată, a interzis practicarea jertfelor sângeroase şi a oferit creştinilor edificii imperiale pentru practicarea cultului.

Sfantul Constantin cel Mare a fost botezat pe patul de moarte de către episcopul Eusebiu de Nicomidia. A murit la scurt timp (337) în Nicomidia şi a fost înmormântat în biserica Sfinţii Apostoli din Constantinopol, ctitorită de el.

Sursa: Alba24.ro


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

O revenire aproximativă la normalitate în Israel, odată cu redeschiderea restaurantelor

Publicat

Israelul a revenit aproape la normalitate duminică, odată cu noile măsuri de ieşire din izolare cu 15 zile înainte de noi alegeri naţionale, israelienii putând din nou să se aşeze într-o cafenea, să ia masa la un restaurant şi să revină pe băncile şcolilor, potrivit AFP.

Aceste măsuri, validate sâmbătă seara de guvern, erau foarte aşteptate de israelieni după ieşirea progresivă a ţării din a treia sa carantină la mijlocul lunii februarie, devenită posibilă în urma unei campanii de vaccinare în masă.

“Revenire aproape normală la normalitate”, “Deschidere”, “Revenire la normalitate, cu prudenţă”, titrau pe prima pagină principalele cotidiene naţionale, respectiv Yedioth Aharonot, ziarul cel mai vândut în ţară, Maariv şi publicaţia gratuită Israel Hayom.

“Este o zi formidabilă, cu paşaportul verde, ne vom întoarce la viaţă”, a declarat duminică premierul Benjamin Netanyahu, aşezat la masă pe o terasă într-o cafenea din Ierusalim împreună cu primarul israelian al oraşului, Moshe Leon.

Sâmbătă încă, israelienii trebuiau să-şi ia cafeaua la pachet, dar de duminică pot să se bucure de ea pe terase. Barurile şi restaurantele pot de acum să se redeschidă pentru deţinătorii “paşaportului verde”, permis acordat persoanelor care au primit două doze de vaccin sau sunt vindecate de COVID-19.

Această redeschidere vine momentul potrivit pentru Netanyahu care joacă în fond cartea ‘Vaccine Nation’ (‘ţara vaccinului’), subliind o revenire la normal favorizată de o vaccinare intensivă pentru a încerca să câştige alegerile legislative din 23 martie, al patrulea scrutin în mai puţin de doi ani.

Ultimele sondaje îi creditează în prezent partidul Likud, de dreapta, pe primul loc, dar fără suficient sprijin la ora actuală pentru a forma un guvern cu aliaţii săi.

Mai mult de jumătate din cei 9,3 milioane de israelieni au primit o primă doză a vaccinului Pfizer/BioNtech, la care Israelul are un acces privilegiat în cadrul unui acord de comunicare a datelor biomedicale asupra efectelor vaccinării. Circa 40% din israelieni au primit a doua doză de vaccin. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un studiu în Israel arată că vaccinul protejează împotriva cazurilor severe

Publicat

Vaccinul protejează împotriva cazurilor severe, conform datelor publicate de Ministerul Sănătății din Israel. Din 6.905 de pacienți grav bolnavi, doar 2,87% fuseseră vaccinați.

Dintre pacienții vaccinați în Israel cu două doze, doar 2,87% au suferit apoi cazuri severe de Covid. Conform statisticilor, din 6.905 de pacienți grav bolnavi, doar 175 au fost imunizați cu două doze, scrie La Stampa, citat de MEDIAFAX.

Din restul de 5.920 de pacienți, 75% nu au fost niciodată vaccinați.

Mai mult, potrivit ministerului, niciun deces în februarie nu a implicat pacienți imunizați.

În ultimele 24 de ore – în condițiile în care de duminică s-a introdus o relaxare puternică a restricțiilor în Israel – noile infecții au fost 1.923 din aproximativ 45.000 de teste efectuate, cu o rată de 4,3% față de aproximativ peste 10% cât era în ianuarie.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Chirie record: O casă a fost închiriată pentru 174.000 de dolari pe lună

Publicat

Sursă foto: Property Info by Tina Yip

Piaţa locuinţelor de lux din Hong Kong a stabilit un nou record, pe măsură ce recuperarea economică continuă să ofere semne de optimism de-a lungul Asiei, transmite Bloomberg, citat de Mediafax.

Compania de real estate Wharf Holdings a închiriat o casă pentru 174.00 de dolari pe lună, reiese dintr-un comunicat al firmei.

Suma se traduce anual în peste două milioane de dolari pentru chiriaşul neidentificat.

„Există magnaţi care încă nu şi-au găsit casa visurilor, aşa că au tendinţa de a închiria pentru o perioadă de timp o locuinţă înainte de a găsi o oportunitate de cumpărare”, spune Louis Ho, director de vânzări al agenţiei imobiliare Centaline Property.

În ultimul timp, piaţa rezidenţială a regiunii a raportat vânzări record de apartamente şi terenuri. Firma CK Asset Holdings a vândut luna trecută o locuinţă de lux pentru 59 de milioane de dolari, cea mai mare sumă oferită vreodată pentru o proprietate din Asia.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Preşedintele Joe Biden va semna un ordin executiv pentru a facilita accesul la vot

Publicat

Preşedintele SUA, Joe Biden, va semna duminică un ordin executiv pentru a facilita accesul la vot americanilor cu ocazia comemorării a 56 de ani de la “Duminica sângeroasă” (“Bloody Sunday”), când un marş pentru apărarea dreptului de vot al minorităţilor a fost reprimat violent de poliţie la Selma (în statul Alabama), relatează AFP.

Această decizie intervine în timp ce mai multe parlamente locale, unde republicanii sunt majoritari, încearcă să restrângă accesul la vot ca răspuns la înfrângerea lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie. Miliardarul a susţinut, fără să prezinte probe, că scrutinul a fost viciat de fraude.

Camera Reprezentanţilor, unde democraţii sunt majoritari, a adoptat miercuri un proiect de lege vizând lupta împotriva obstacolelor la vot în ţară. Textul urmează să meargă în Senat (50 de democraţi împotriva a 50 de republicani), unde viitorul său este incert.

Decretul preşedintelui va cere îmbunătăţirea şi modernizarea site-urilor federale de internet care furnizează informaţii despre alegeri şi vot.

“Astăzi, zi de comemorare a ‘Bloody Sunday’, semnez un ordin executiv pentru a facilita înscrierea alegătorilor la vot şi a îmbunătăţi accesul lor la vot”, urmează să afirme Biden într-o declaraţie transmisă în avans de Casa Albă, înaintea difuzării oficiale duminică.

“Orice alegător ar trebui să poată vota şi să-şi vadă votul luat în calcul”, menţionează Biden în declaraţia sa. “Dacă aveţi cele mai bune idei, nu aveţi nimic de ascuns. Lăsaţi oamenii să voteze!”.

La 7 martie 1965, sute de manifestanţi paşnici fuseseră reprimaţi violent de poliţie la Selma. După câteva luni, în august, Congresul a adoptat “Voting Rights Act”, care suprima teste şi taxe pentru a deveni alegător.

Ceea ce rămâne din “marşul de la Selma este că deşi nimic nu poate împiedica un popor liber să-şi exercite puterea cea mai sacră în calitate de cetăţean, unii fac tot posibilul pentru a-i retrage această putere”, conform declaraţiei lui Biden.

Potrivit preşedintelui, “responsabili aleşi în 43 de state au prezentat deja peste 250 de proiecte de lege pentru ca să fie mai dificil pentru americani să voteze”. “Nu-i putem lăsa să reuşească”, declară Biden. AGERPRES

Citește mai departe