Mai mulţi angajaţi ai Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (SPCRPCIV) din Suceava au fost arestaţi preventiv pentru 30 de zile, în urma percheziţiilor făcute joi de procurorii Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Tribunalul Suceava a emis, vineri seară, mandate de arestare preventivă pe numele a 14 dintre persoanele anchetate în cele trei dosare instrumentate de procurorii DNA, iar printre cei arestaţi se află ofiţeri de poliţie, agenţi de poliţie şi personal contractual de la SPCRPCIV Suceava, dar şi un ofiţer de la Serviciul Judeţean Anticorupţie Suceava din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (DGA), precum şi mai mulţi instructori auto.

Într-unul dintre dosare, magistraţii Tribunalului Suceava au admis propunerea DNA de arestare preventivă a 13 dintre persoanele suspecte de săvârşirea unor infracţiuni de constituire a unui grup infracţional organizat, luare de mită, spălare de bani, complicitate la infracţiunea de luare de mită sau complicitate la infracţiunea de spălare de bani.

“Dispune emiterea mandatelor de arestare preventiva pe numele inculpaţilor: Obreja Radu-Ionuţ, Blîndu Cristian, Pascal Anamaria, Mihăiescu Iulian-Florin, Mihăiescu Leon-Ionuţ, Macoviciuc Nicolae-Cezar, Butnariu Paul Alexandru, Perijoc Gheorghe-Ionel, Bolohan Florin, Pandelea Silviu-Lucian, Boicu Costică, Mirăuţă Ionică şi Popovici Radu. Respinge cererile de luare a unei măsuri preventive mai uşoare formulate de inculpaţi, prin apărători, ca neîntemeiate”, se arată în soluţia instanţei sucevene postată pe portalul instanţelor de judecată, portal.just.ro.

În al doilea dosar, judecătorii Tribunalului Suceava au admis arestarea preventivă a ofiţerului DGA Mihail Martin, suspectat de săvârşirea infracţiunilor de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, în formă continuată, dar şi pentru luare de mită.

De asemenea, şeful Compartimentului Regim Permise de Conducere şi Examinări din cadrul SPCRPCIV, ofiţerul Radu-Ionuţ Obreja, a fost arestat preventiv pentru folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, dar şi pentru dare de mită.

O a treia persoană, Radu Popovici, a fost arestată în cel de-al doilea dosar pentru complicitate la luare de mită şi complicitate la dare de mită. Radu-Ionuţ Obreja şi Radu Popovici au primit mandate de arestare preventivă şi în primul dosar.

Procurorii DNA – Serviciul Teritorial Suceava au ridicat joi peste 1,2 milioane de euro, ceasuri şi bijuterii din aur, precum şi opt autoturisme de lux, în urma percheziţiilor efectuate în trei dosare privind săvârşirea unor fapte de corupţie la SPCRPCIV Suceava.

Potrivit unui comunicat al DNA, în urma efectuării a 67 de percheziţii în Bucureşti şi în judeţele Suceava, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Neamţ şi Bacău, au fost ridicate sume de bani şi bunuri în valoare de peste un milion de euro, după cum urmează: 1.225.000 euro; 790.000 lei; 12.000 dolari; 1.500 lire sterline; 37 ceasuri de lux; 21 brăţări; 18 lanţuri şi 4 pandantive de aur; 8 autoturisme de lux.

În cele trei dosare, procurorii anticorupţie desfăşoară cercetări în legătură cu comiterea de către mai mulţi funcţionari publici, printre care şi poliţişti şi alte persoane, a următoarelor infracţiuni: luare de mită, dare de mită, trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, constituirea unui grup infracţional organizat şi spălarea banilor.

Concret, în perioada 2018 – 2020, la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Suceava ar fi funcţionat o grupare infracţională în care, alături de poliţişti şi funcţionari, au fost cooptate mai multe persoane printre care instructori auto şi angajaţi ai Registrului Auto Român (RAR).

Gruparea ar fi acţionat în scopul obţinerii de sume de bani, pe două paliere: în legătură cu susţinerea şi promovarea examenelor practice pentru obţinerea permiselor de conducere şi în legătură cu înmatricularea autoturismelor.

Conform DNA, modul de funcţionare a acestui grup s-ar fi axat în primul rând pe coordonarea şi planificarea activităţii de examinare practică a candidaţilor într-o asemenea manieră încât să asigure promovarea contra unor sume de bani cuprinse între 300 şi 1.500 euro la traseu şi 3.000 şi 6.000 euro la examinarea teoretică.

Anchetatorii susţin că persoanele care nu aveau acces direct la examinatori, în cazul în care doreau să le fie facilitată promovarea probei practice pentru un anumit candidat, trimiteau în dimineaţa zilei de examinare sau anterior numele persoanelor care urmează să susţină proba practică pentru permisul de conducere, însoţite de o copie/fotografie a cărţii de identitate.

Ulterior, un angajat al Serviciului Permise Suceava centraliza datele acestor persoane şi, după imprimarea efectivă a tabelelor cu programarea de către unul din şefii Serviciului, se deplasa în biroul agenţilor de poliţie, unde se desigilau plicurile în vederea identificării atât a persoanelor cu privire la care a primit datele, cât şi cu privire la identitatea lucrătorului de poliţie care îl va examina.

După identificare, se lua legătura cu examinatorul căruia i-a fost repartizat candidatul.

În cazul în care examinatorul se afla în aceeaşi încăpere, angajatul de la Serviciul Permise îi comunica în mod direct numele candidatului şi îi făcea o scurtă prezentare a persoanei acestuia, oferindu-i detalii referitoare la filiera din partea căreia vine, unde locuieşte acesta, dacă aptitudinile sale referitoare de conducerea autovehiculului sunt corespunzătoare.

În cazul în care se afla în teren, examinatorul primea datele cu privire la candidat prin mijloace de comunicare cât mai conspirate, respectiv prin intermediul diferitelor aplicaţii telefonice.

Procurorii spun că simpla menţionare a numelui unui candidat presupunea automat faptul că acesta urma să remită o sumă de bani cu titlu de mită (care nu era standardizată, ci varia, în funcţie de profilul candidatului).

În ceea ce priveşte cel de-al doilea palier infracţional, în legătură cu înmatricularea autoturismelor, membrii grupului urgentau/facilitau/asigurau fără programare, în schimbul unor sume de bani cuprinse între 200 şi 1.000 euro, omologarea/verificarea RAR, precum şi înmatricularea provizorie şi definitivă a autoturismelor.

Practic, aceştia, în timp, şi-au făcut chiar un “renume”, în sensul că puteau facilita cu succes omologarea/verificarea RAR, precum şi înmatricularea provizorie şi definitivă a autoturismelor, cu complicitatea unor funcţionari publici, contra unor sume de bani, cu atribuţii în ceea ce priveşte aceste activităţi (ingineri RAR, precum şi agenţi de poliţie şi ofiţeri de poliţie cu atribuţii de aprobare a documentelor din cadrul Serviciului Permise Suceava).

Urmare a acestor demersuri, omologarea/verificarea tehnică şi înmatricularea autoturismelor erau realizate rapid, fără a mai fi nevoie de programare, iar în unele cazuri, chiar în condiţiile în care documentele nu erau complete sau nu erau în regulă ori autoturismele prezentau defecţiuni tehnice majore. AGERPRES

Poliţiştii de frontieră arădeni au descoperit, în ultimele 24 de ore, 35 de migranţi din Siria, Irak şi Afganistan care au încercat să iasă ilegal din ţară, ascunşi într-un microbuz şi un camion.

În zona localităţii Zerind, poliţiştii de frontieră au oprit pentru control un microbuz înmatriculat în România, în care au fost găsiţi 30 de cetăţeni străini.

“Persoanele în cauză au fost preluate şi transportate la sediul Sectorului Poliţiei de Frontieră Vărşand, pentru cercetări. În cadrul verificărilor preliminare, poliţiştii de frontieră au stabilit că 23 de persoane sunt cetăţeni din Siria şi şapte din Irak, dintre care trei fiind minori. Persoanele adulte au vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani, iar minorii au între 15 şi 17 ani şi toţi au declarat că doreau să ajungă în vestul Europei”, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de Poliţia de Frontieră Arad.

La Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II a fost verificat un camion condus de un bulgar, care transporta textile din Turcia în Finlanda. În compartimentul de marfă au fost găsiţi cinci migranţi din Afganistan, dintre care doi minori, de 13 şi 17 ani.

În ambele cazuri, migranţii sunt cercetaţi pentru încălcarea regimului frontierei de stat, iar cei doi şoferi, pentru trafic de migranţi. Agerpres

Un catalog care cuprinde operele lui Nicolae Iorga a fost lansat vineri, 27 noiembrie, în mediul on-line, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la moartea marelui istoric, a declarat muzeograful Sergiu Balanovici de la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani.

Potrivit acestuia, volumul, intitulat “Din colecţia Casei Memoriale Nicolae Iorga Botoşani. Catalogul operelor istoricului 1892- 1940”, a fost realizat de muzeograful George Arhip de la Casa Memorială “Nicolae Iorga” din municipiul Botoşani

“De ce important este acest catalog? Ştiţi probabil că nici până în prezent opera lui Nicolae Iorga nu a putut fi cuantificată. Noi ne-am propus un proiect destul de îndrăzneţ să facem un punct de informare şi în colecţia Casei Nicolae Iorga să adunăm un număr cât mai mare de opere publicate cel puţin în timpul vieţii lui Iorga”, a afirmat Balanovici.

Reprezentanţii Muzeului Judeţean susţin că volumul despre operele lui Iorga va fi lansat cu public, atunci când situaţia epidemiologică o va permite.

Tot vineri, Muzeul Judeţean a publicat pe site-ul propriu un articol comemorativ care a fost publicat pe 18 mai 1941 în ziarul “Botoşanii” la jumătate de an de la moartea istoricului botoşănean.

De asemenea, pe pagina de internet a muzeului a apărut o expoziţie foto-documentară intitulată “Nicolae Iorga şi Botoşanii. Repere cronologice” realizată tot de muzeograful George Arhip şi de Sergiu Balanovici.

Nicolae Iorga, istoric, critic literar, memorialist, dramaturg, poet, om politic, profesor universitar şi academician, s-a născut la 5 iunie 1871, la Botoşani. În data de 27 noiembrie 2020, se împlinesc 80 de ani de la moartea lui Nicolae Iorga, asasinat în 1940 în pădurea de la Strejnicu, lângă Ploieşti. Agerpres

România a emis, prin sistemul RAPEX, şapte alerte de măşti neconforme aflate pe piaţă, provenite din China, care poartă marcajul CE, potrivit sistemului de alertă rapidă pentru produse nealimentare al Comisiei Europene.

Produsele poartă marcajul CE, dar nu sunt certificate ca echipamente de protecţie de către un organism relevant.

Citește și Mai multe supermarketuri și farmacii cunoscute din țară au vândut măşti neconforme. Amenzi uriașe aplicate de Protecția Consumatorului

În aceste condiţii, este posibil ca produsele să nu îndeplinească cerinţele de sănătate şi siguranţă şi, prin urmare, să nu protejeze în mod corespunzător dacă nu sunt combinate cu măsuri suplimentare.

Produsele notificate de România nu respectă Regulamentul privind echipamentele individuale de protecţie şi standardul european relevant EN 149: 2011 + A1: 2009 FFP2.

Măști neconforme – autorităţile recomandă retragerea produselor de pe piaţă

Direcţia de Control şi Supraveghere Piaţă din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), coordonată de directorul general Paul Anghel, a transmis în ultimele două luni, prin RAPEX, 12 alerte pentru măşti neconforme, un număr similar fiind în stand-by pentru a fi urcate în sistem.

Sistemul RAPEX reprezintă un sistem de schimb rapid de informaţii privind produsele periculoase între Comisia Europeană şi Statele Membre ale Uniunii Europene. Agerpres