ECONOMIE
Preşedintele Klaus Johannis anunţă respingerea numirii Liei Olguţa Vasilescu în funcţia de viceprim-ministru
Preşedintele Klaus Iohannis i-a transmis, joi, o scrisoare premierului Viorica Dăncilă în care anunţă respingerea numirii Liei Olguţa Vasilescu în funcţia de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
„Am decis să resping propunerea de numire a doamnei Lia Olguţa Vasilescu în funcţia de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”, se arată în scrisoare.
Şeful statului îi solicită premierului să facă o altă propunere pentru funcţia respectivă.
„În consecinţă, în conformitate cu dispoziţiile art. 85 alin. (2) din Constituţie şi ţinând seama de jurisprudenţa Curţii Constituţionale urmează să înaintaţi o altă propunere pentru funcţia de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care, în mod necesar, pe lângă respectarea condiţiilor prevăzute de lege, ar trebui să răspundă şi cerinţelor referitoare la pregătirea generală, pregătirea în specialitatea domeniului, experienţa în materie, instruirea şi aptitudinile pentru funcţia în domeniu, reputaţia neştirbită şi moralitatea”, a afirmat Iohannis.
Preşedintele a explicat că a respins numirea Liei Olguţa Vasilescu la Ministerul Dezvoltării deoarece nu are pregătirea necesară pentru acest domeniu.
„Analizând activitatea persoanei propuse, astfel cum rezultă aceasta din documentaţia transmisă, constat că doamna Lia Olguţa Vasilescu nu are pregătirea de specialitate necesară în niciunul dintre domeniile care fac obiectul de activitate al ministerului pentru care este propusă. De asemenea, din aceeaşi documentaţie constat că doamna Lia Olguţa Vasilescu nu are experienţa în materie necesară promovării şi gestionării politicilor publice guvernamentale la nivel naţional în domeniul complex al dezvoltării regionale şi administraţiei publice. Astfel, în calitate de primar, doamna Lia Olguţa Vasilescu nu a promovat şi nu a gestionat politici publice de nivel naţional, iar în calitate de parlamentar a desfăşurat activitate în comisii parlamentare care, prin obiectul de activitate, sunt direct legate fie de pregătirea sa profesională, respectiv domeniul culturii, artei şi mijloacelor de informare în masă, fie au legătură cu experienţa obţinută în calitate de ministru, respectiv domeniul muncii şi protecţiei sociale”, a motivat el.
Potrivit şefului statului, Vasilescu a promovat în calitate de ministru al Muncii un cadru „lipsit de transparenţă” în relaţia cu societatea civilă şi în procesul de dialog social şi a avut o serie de declaraţii „controversate”.
„Nu se poate ignora faptul că, în calitate de ministru al Muncii şi Justiţiei sociale, doamna Lia Olguţa Vasilescu a promovat un cadru lipsit de transparenţă în relaţia cu societatea civilă şi în procesul de dialog social, fără consultarea actorilor implicaţi. Or, realizarea şi asigurarea unui dialog autentic, prin implicarea partenerilor din administraţia publică, mediul academic şi societatea civilă, alături de pregătirea şi experienţa profesională sunt esenţiale pentru exercitarea acestei funcţii de demnitate publică. La conturarea acestui profil se adaugă declaraţiile controversate, atacurile la persoană virulente, limbajul folosit în comunicările publice, presiunile asupra justiţiei, reţinute inclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, toate acestea fiind aspecte care vin în contradicţie cu cerinţele de responsabilitate pe care le implică deţinerea unei funcţii de înaltă demnitate publică, precum cea de viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice”, a evidenţiat preşedintele Iohannis.
El a menţionat că, după vacantarea funcţiei de viceprim-ministru, ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, ca urmare a demisiei lui Paul Stănescu, propunerile înaintate succesiv nu au fost însoţite de înscrisurile din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, precizând că aceste aspecte i-au fost comunicate premierului prin două adrese.
Şeful statului a adăugat că propunerea de numire în această funcţie a Liei Olguţa Vasilescu înaintată pe 21 ianuarie a fost însoţită de documentaţia completă, în conformitate cu dispoziţiile Legii 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.
Klaus Iohannis a amintit în scrisoare că, potrivit dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 51/2018, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice este „autoritatea pentru: dezvoltare regională, coeziune şi dezvoltare teritorială, cooperare transfrontalieră, transnaţională şi interregională, disciplina în construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi arhitectură, amenajarea spaţiului maritim, mobilitate urbană, locuire, locuinţe, clădiri de locuit, reabilitarea termică a clădirilor, gestiune şi dezvoltare imobiliar-edilitară, lucrări publice, construcţii, descentralizare, reformă şi reorganizare administrativ-teritorială, fiscalitate şi finanţe publice locale, dezvoltarea serviciilor comunitare de utilităţi publice, ajutor de stat aprobat de autorităţile administraţiei publice locale, parcuri industriale, programarea, coordonarea, monitorizarea şi controlul utilizării asistenţei financiare nerambursabile acordate României de către Uniunea Europeană pentru programele din domeniile sale de activitate”. (AGERPRES)
Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:
Cu 285 de voturi „pentru” din 287 de prezenți, parlamentarii au aprobat legea pentru aprobarea OUG care stabilește scheme de compensare pentru consumul de gaze și energie electrică.
Proiectul a fost amendat de Senat, care a majorat sumele plătite de la bugetul de stat pentru consumatorii casnici, plafonarea preţului pentru aceștia, precum şi exceptarea de la plată a certificatelor verzi, a contribuţiei de cogenerare şi a accizei şi reducerea TVA pentru consumatorii noncasnici.
Ministrul Energiei Virgil Popescu a declarat după adoptarea legii că piața se va calma, că furnizorii au timp să se organizeze și că persoanele care doresc să amâne plata facturilor trebuie să facă o solicitare la companiile furnizoare.
Legea va merge la promulgare, iar prevederile sale se aplică de la 1 noiembrie. MEDIAFAX
ACTUALITATE
Luxemburg, România şi Slovenia, cele mai ridicate variaţii anuale ale preţurilor din UE la carburanţi şi lubrifianţi
În septembrie 2021, în rândul statelor membre UE, cea mai ridicată rată de variaţie medie anuală a preţurilor la carburanţi şi lubrifianţi pentru transportul personal s-a înregistrat în Luxemburg (31%), România (29%) şi Slovenia (29%), iar cele mai scăzute rate de variaţie medie anuală au fost în Irlanda (15%), Italia, Finlanda şi Grecia (toate cu 18%), arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În ultimele două decenii, preţurile în UE la carburanţi şi lubrifianţi pentru transportul personal au fost extrem de volatile, cu rate anuale ale inflaţiei variind de la minus 20% la plus 20%.
Recent, această volatilitate a devenit extrem de pronunţată, ratele anuale urcând de la un nivel scăzut de minus 20% în mai la plus 23% în septembrie.
Şi în urmă cu un deceniu s-au înregistrat creşteri semnificative, ratele anuale urcând de la un nivel de minus 19% în iulie 2009 la plus 20% în martie 2020. Agerpres
BMW va înceta să producă maşini cu motoare cu combustie internă la fabrica sa principală din München în trei-patru ani, a declarat vineri şeful de producţie, la o conferinţă care marchează începerea producţiei modelului electric i4.
Maşinile cu combustie internă fabricate în prezent la München vor fi realizate în fabricile BMW mai mici din Austria şi Marea Britanie în viitor, a declarat şeful de producţie, Milan Nedeljkovic. El a mai spus că până anul viitor cel puţin jumătate din vehiculele produse la München vor fi electrice, relatează Reuters.
BMW şi-a stabilit o ţintă ca minimum 50% din vânzările de maşini noi la nivel mondial să fie electrice până în 2030. CEO-ul Oliver Zipse a declarat în cadrul unei conferinţe săptămâna trecută că BMW va fi gata cu o ofertă complet electrică dacă s-ar interzice complet maşinile pe benzină şi motorină.
Maşină electrică i4 va fi produsă pentru început pe o linie de asamblare comună cu modelele tradiţioanle şi cele hibride, a mai precizat compania. Adaptarea liniei de producţie pentru producere de modele electrice a costat 200 de milioane de euro.
O linie de asamblare mixtă similară este deja în funcţiune la uzina din Dingolfingo, care produce BMW iX alături de modele hibride şi cele cu combustie internă. MEDIAFAX
Capacitatea de cazare turistică a crescut, la 31 iulie 2021 comparativ cu perioada similară din anul anterior, cu 1,8% la numărul locurilor de cazare şi cu 6,2% la total structuri de cazare turistică, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit INS, cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,3% din total hoteluri), 4 stele (25%) şi 2 stele (17,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36 (cu 2 mai multe decât la 31 iulie 2020).
Din numărul total de locuri în hoteluri, 44,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 31,5% au fost în hoteluri cu 4 stele, 18,9% în hotelurile cu 2 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 1,3% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.
La data de 31 iulie 2021, erau neclasificate pe stele 89 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 104 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (55,1% din total în anul 2021), iar din cele 1.606 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2021, un număr de 3 hoteluri (cu un total de 338 locuri) nu erau clasificate pe stele.
Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, 27,2% au fost în „staţiunile din zona montană”, 16,9% în „Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 8,4% în „staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 6,9% în „staţiunile balneare”, 5,8% în „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”, iar 34,8% au fost în „alte localităţi şi trasee turistice”.
Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (901 structuri de cazare), Constanţa (853), Tulcea (587), Suceava (524), Harghita (401), Maramureş (392), Cluj (377), Mureş (350) şi Sibiu (342). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,5%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).
Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,4%, judeţul Braşov 7,9%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,2%, judeţul Bihor cu 3,9%, judeţul Suceava cu 3,7%, judeţul Cluj cu 3,4%, judeţul Vâlcea cu 3,3% şi judeţele Prahova, Mureş şi Sibiu (fiecare cu câte 3,1%).
Din totalul de 166.400 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2021 (exclusiv camerele din căsuţe), 99.700 (59,9%) erau în hoteluri. În anul 2021 faţă de anul 2020, numărul de camere raportate a crescut cu 1.587 în pensiunile agroturistice, 1.296 în hoteluri, iar la vilele turistice şi pensiunile turistice (cu câte 88 fiecare).
Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2021 a fost de 364.500. Cele mai multe locuri 200.300 erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 55.800 locuri, pensiunile turistice cu 35.400 locuri, vilele turistice cu 17.300 locuri, hosteluri cu 14.200 locuri.
După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.
Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,8% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 52,8% din camere erau fără baie sau duş.
Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 89.700 erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 84.800 erau în „staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 79.100 în „alte localităţi şi trasee turistice”, 66.400 în „staţiuni din zona montană”, 36.400 în „staţiuni balneare” şi 8.200 în zona „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”. AGERPRES
Accident cu 8 persoane implicate pe DN 1, în Prahova. Impact între două mașini
O mașină scăpată de sub control s-a izbit de un stâlp de electricitate, pe DN 17, în județul Bistrița-Năsăud
Atenție șoferi! Cod galben de ceață, joi dimineața, în județul Harghita
Papa Francisc a primit cea de-a treia doză de vaccin anti-COVID-19
”Dune: Part Two” va ajunge în cinematografe în octombrie 2023
FOTO: Incendiu într-un bloc din Tulcea. Copilă de 15 ani, grav rănită după ce s-a aruncat de la etajul 4
Un comitet consultativ al FDA a recomandat vaccinul Pfizer-BioNTech pentru copiii din grupa 5-11 ani
VIDEO: Grav accident pe DN 6B în județul Gorj. Un copil și mama lui, loviți de un autoturism
