Aproximativ 28% dintre cetăţenii Uniunii Europene, sau 35 milioane de persoane, nu îşi permit să meargă într-o vacanţă de vară timp de o săptămână, o cifră care creşte la 59,5% pentru persoanele cu venituri sub rata riscului de sărăcie, arată un studiu publicat luni de Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES), informează AFP.

În rândul persoanelor care trăiesc în risc de sărăcie, adică cu mai puţin de 60% din venitul mediu, Grecia este în cea mai proastă situaţie, în condiţiile în care 88,9% din persoanele ameninţate de sărăcie nu îşi permit să plece o săptămână în vacanţă. Urmează, în ordine, România (86,8%), Croaţia (84,7%), Cipru (79,2%) şi Slovacia (76,1%), a precizat CES.

În cifre absolute, cel mai mare număr de persoane în această categorie se regăseşte în Italia – 7 milioane de persoane, Spania – 4,7 milioane, Germania – 4,3 milioane, Franţa – 3,6 milioane, Polonia – 3,1 milioane şi România – 3,077 milioane de persoane.

Mulţi dintre europenii cu venituri mai mici de 60% din medie sunt şomeri sau pensionari

Mulţi dintre europenii cu venituri mai mici de 60% din medie sunt şomeri sau pensionari, dar acest grup include şi milioane de muncitori plătiţi cu salarii mici, în special cei care câştigă salariu minim legal.

O analiză a datelor Eurostat arată că inegalităţile în materie de concedii între cei mai săraci muncitori şi ceilalţi au crescut în 16 state membre pe parcursul ultimului deceniu. De exemplu, în România, 86,8% dintre cei care sunt supuşi riscului sărăciei nu pot să plece în vacanţă, comparativ cu 46,7% pentru cei cu venituri de peste 60% din medie. Acest decalaj de 40,1 puncte procentuale a crescut cu 17,1 puncte procentuale începând din 2010. Este vorba de cea mai mare creştere a decalajului înregistrată în ultimul deceniu în rândul statelor membre.

Beneficiile creșterii economice nu au fost împărțite corect

„Creşterea inegalităţii în materie de vacanţe arată că beneficiile creşterii economice în Europa de-a lungul ultimului deceniu nu au fost împărţite corect”, a declarat Secretarul General Adjunct al CES, Esther Lynch.

Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES) militează pentru întărirea unei propuneri de directivă europeană cu privire la salariile minime adecvate, care ar urma să fie examinată de Parlamentul European după vacanţa de vară. Confederaţia sindicală pledează pentru introducerea unui „prag decent” care ar garanta că salariile minime legale nu vor putea fi mai mici de 60% din salariul mediu şi 50% din salariul mediu al oricărui stat membru.

17 state membre UE au un salariu minim legal mai mic de 60% din salariul mediu național

În prezent, 17 state membre UE au un salariu minim legal mai mic de 60% din salariul mediu naţional, subliniază Confederaţia Europeană a Sindicatelor (CES).

Propunerea de directivă europeană prevede reguli obligatorii pentru cele 21 de state UE care au deja un salariu minim pentru a favoriza creşterea lor, dar nu fixează un prag minim uniform la nivel european. De asemenea, nu obligă introducerea unui salariu minim în cele şase state care nu dispun de aşa ceva (Austria, Cipru, Danemarca, Finlanda, Italia şi Suedia).

AGERPRES

În cursul zilei de marți, 3 august, pe Autostrada A1 Deva-Nădlac vor fi instituite restricții de circulație din cauza lucrărilor la partea carosabilă.

Potrivit Centrului INFOTRAFIC din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române marți, până la ora 14:30, pe Autostrada A1 pe sensul dinspre Deva către Nădlac, între kilometrii 450+900 metri – 452+100 metri, este restricționată circulația pe prima bandă, pentru efectuarea lucrărilor de reparații la partea carosabilă.

Polițiștii recomandă conducătorilor auto să ruleze viteza adaptată, să crească distanța de siguranță între autovehicule și să se asigure temeinic înaintea schimbării benzii, semnalizând această intenție.

Peste 60 de milioane de infectări cu noul coronavirus au fost înregistrate în Europa de la începutul pandemiei de COVID-19, reprezentând aproximativ 30% din totalul cazurilor raportate la nivel mondial, a anunţat luni Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de DPA.

Biroul regional pentru Europa al OMS a lansat un apel public prin care a cerut ţărilor europene să depună eforturi mai mari pentru a obţine progrese mai rapide şi mai echitabile în ceea ce priveşte vaccinarea oamenilor împotriva COVID-19, insistând asupra disparităţilor ample care există între ţările de pe acest continent.

Deşi ratele de vaccinare din Europa sunt printre cele mai mari din lume, directorul biroului regional al OMS pentru urgenţe, Dorit Nitzan, a spus că multe persoane din categoriile prioritare – precum vârstnicii şi angajaţii din domeniul sănătăţii – nu au fost încă vaccinate.

Peste 1,2 milioane de desece asociate maladiei COVID-19

În Europa au fost raportate peste 1,2 milioane de decese asociate maladiei COVID-19. La nivel global, numărul deceselor asociate COVID-19 a ajuns la 4,2 milioane, potrivit unui bilanţ publicat de OMS.

OMS are în total peste 50 de ţări membre în regiunea Europa, inclusiv state precum Rusia, Ucraina şi Turcia.

Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) a înregistrat până în prezent 34,4 milioane de infectări şi peste 740.000 de decese asociate COVID-19 în rândul celor 27 de ţări membre ale Uniunii Europene şi al celor trei state partenere – Norvegia, Islanda şi Liechtenstein -, care fac parte din spaţiul economic european.

Şi în interiorul UE există disparităţi ample în privinţa ratelor de vaccinare anti-COVID-19, întrucât unele ţări, precum Bulgaria şi România, se află cu mult în spatele altor state membre, mai notează DPA.

AGERPRES

Rusia a înregistrat 23.508 de contagieri şi 785 de decese de COVID-19 în ultimele 24 de ore, astfel încât bilanţul deceselor provocate de această boală de la începerea pandemiei a ajuns în total la 160.137, informează luni autorităţile sanitare ruse citate de EFE.

Moscova cu 75 de morţi, se plasează în fruntea listei deceselor provocate de COVID-19 în ultimele 24 de ore, urmată de Sankt Petersburg, aflat pe locul al doilea cu 60 de decese.

În capitala rusă au fost depistate 3.330 noi contagieri, cu aproape 25 % mai multe decât în ziua precedentă.

Primăria Moscovei a cheltuit 350 de miliarde de ruble (circa 4,8 miliarde de dolari), în lupta anti-COVID-19 de la declanşarea pandemiei, potrivit declaraţiilor primarului capitalei, Serghei Sobianin, difuzate luni de site-ul RBC.ru.

Guvernul rus insistă că vaccinarea este singura cale pentru a frâna răspândirea COVID-19, propunându-şi să vaccineze 80 % din populaţia ţării cu cel puţin o doză până la 1 noiembrie.

Deşi Rusia dispune în prezent de patru vaccinuri anti-COVID-19 – Sputnik V, EpiVacCorona, CoviVac în două doze şi Sputnik Light într-o singură doză – ritmul vaccinării nu este considerat suficient de alert de autorităţile sanitare.

Potrivit Gogov.ru, în ultima săptămână au fost vaccinate zilnic în medie 294.684 de persoane în întreaga ţară.

Dacă se va menţine acelaşi ritm, pentru a vaccina 60% din populaţia adultă Rusia va avea nevoie de cel puţin 109 zile.

Rusia este în prezent a patra ţară cu cel mai mare număr de cazuri de COVID-19 din întreaga lume, după SUA, India şi Brazilia, ocupând de asemenea locul şase mondial ca număr de decese asociate noului coronavirus.

AGERPRES