Connect with us

EVENIMENT

350.000 de lei au fost sustraşi din bancomatul aruncat în aer luni dimineaţă

Publicat

Sursa foto: Agerpres

Hoţii care au aruncat în aer luni dimineaţă un bancomat de pe Bulevardul Theodor Pallady din Bucureşti au sustras circa 350.000 de lei, potrivit Biroului de presă al Poliţiei Capitalei.

„În urma cercetărilor efectuate la faţa locului a rezultat că a fost sustrasă suma de peste 350.000 RON (lei şi valută). De asemenea, prejudiciul total urmează a fi stabilit după ce unitatea bancară va evalua toate pagubele suferite. Cercetările sunt continuate de Serviciul Investigaţii Criminale din Poliţia Capitalei, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti”, a precizat sursa citată.

Cercetările sunt efectuate sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de distrugere şi furt calificat. AGERPRES

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

EVENIMENT

Coronavirus în România: 3.600 cazuri noi și 18 decese, în ultimele 24 de ore. Date oficiale

Publicat

laborator text covid coronavirus pixabay.jpg

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 3.600 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 1.346 mai multe față de ziua anterioară. 693 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 176 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.975 cu 235 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 280 persoane, cu 1 mai puțin față de ziua anterioară. Din cei 280 pacienți internați la ATI, 247 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 555 sunt minori, 552 fiind internați în secții, cu 59 mai mulți față de ziua anterioară și 3 la ATI, cu 2 mai mulți decât în ziua anterioară.

 

Coronavirus în România: 3.600 cazuri noi și 18 decese, în ultimele 24 de ore. Date oficiale: decesele

 

Până astăzi, 66.375 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 15.08.2022 (10:00) – 16.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 18 decese (8 bărbați și 10 femei), dintre care 3 raportate anterior intervalului de referință.

Dintre cele 18 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, 1 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 2 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 3 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 10 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Toți pacienții decedați prezentau comorbidități și 6 erau vaccinați.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 2.288 teste RT-PCR ( 1.397 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 891 la cerere) și 12.060 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.374.705 teste RT-PCR și 11.015.304 teste rapide antigenice.

Citește mai departe

EVENIMENT

Decizie unică. A fost publicat rechizitoriul din Dosarul Revoluției

Publicat

Procurorii Parchetului General au publicat primul volum al rechizitoriul din Dosarul Revoluției, aceasta fiind o decizie fără precedent.

„Revoluţia română din decembrie 1989 reprezintă un moment de maximă importanţă pentru istoria naţională. Având în vedere interesul major al miilor de persoane vătămate și părți civile din dosarul 11/P/2014, pentru a fi informate corect cu privire la conținutul rechizitoriului, precum și interesul public față de împrejurările stabilite prin probe pentru trimiterea în judecată, vol. I al rechizitoriului se publică pe site-ul Ministerului Public”, a anunțat, marți, Parchetul General.

 

Decizie unică. A fost publicat rechizitoriul din Dosarul Revoluției: 345 de pagini

 

Volumul I al rechizitoriului conține 345 de pagini.

„Evenimentele din decembrie 1989 au făcut obiectul cercetarii în 4.544 de dosare penale. Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti a efectuat cercetarea în 1244 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi în 17 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj în 317 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timişoara în 169 dosare, Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel în 233 dosare şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Parchetelor Militare în 2564 dosare. Având în vedere incidenţa prevederilor legale referitoare la indivizibilitatea ori conexitatea unor fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care, iniţial, au făcut obiectul unor cauze distincte, pe parcursul desfăşurării cercetărilor, în 2172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, în raport de zonele în care avut loc evenimentele. În raport de competenţa parchetelor militare, în 32 de dosare s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare în favoarea parchetelor civile. Raportat la gradul de complexitate al unor cauze, o parte dintre dosarele instrumentate iniţial de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În 1882 de dosare, constatându-se existenţa unor cauze care au împiedicat punerea în mişcare a acţiunii penale au fost dispuse soluţii de netrimitere în judecată, reţinându-se în cele mai multe situaţii cazul prevăzut de art. 10 lit. e C.pr.pen cu referire la eroarea de fapt, dar şi cazul prevăzut la art. 10 lit. g C.pr.pen referitor la intervenţia amnistiei, prescripţiei ori a decesului făptuitorului. În alte 112 dosare, Secţia Parchetelor Militare şi celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de persoane, din care 25 de generali (10 din cadrul MApN şi 15 din cadrul MI), 114 ofiţeri ( 32 din cadrul MApN şi 82 din cadrul MI), 13 subofiţeri (8 din cadrul MApN şi 5 din cadrul MI), 36 militari în termen şi 87 civili, în sarcina cărora s-a reţinut că, prin măsurile dispuse sau acţiunile întreprinse, au contribuit la producerea victimelor înregistrate în timpul evenimentelor din Decembrie 1989”, se arată în rechizitoriu.

Decizie unică. A fost publicat rechizitoriul din Dosarul Revoluției: istoricul primelor zile ale Revoluției din 1989

Majoritatea persoanelor trimise în judecată au făcut parte din structurile de conducere politice şi militare ale fostului regim, cu privire la care s-a stabilit că au adoptat măsuri sau au acţionat în vederea reprimării demonstraţiilor împotriva regimului comunist şi a dictaturii lui Nicolae Ceauşescu.

Volumul I al rechizitoriului conține „istoricul” primelor zile ale Revoluției din 1989 și evenimentele care au urmat, precum și cererile procurorilor în ceea ce îi privește pe inculpați. MEDIAFAX

Citește mai departe

EVENIMENT

Englezii lansează și ei sistemul de alertă în caz de urgență

Publicat

untitled

Un sistem de alertă în caz de urgență, care va permite trimiterea de alerte pe telefoanele mobile în caz de vreme severă sau alte evenimente care pun viața în pericol, va fi lansat în octombrie în Anglia, Scoția și Țara Galilor, potrivit BBC.

Tehnologia va alerta până la 85% din populație, au transmis reprezentanții guvernamentali.

Mesajele vor fi trimise automat oricărui smartphone care este pornit, deși este posibil să se renunțe la ele prin modificarea unei setări a telefonului mobil.

În acest an, au avut loc teste de alertă în Reading și East Suffolk.

 

Englezii lansează și ei sistemul de alertă în caz de urgență: O campanie de publicitate guvernamentală va începe în septembrie

 

O campanie de publicitate guvernamentală va începe în septembrie, iar fiecare telefon din Anglia, Scoția și Țara Galilor va primi un „mesaj de bun venit” în octombrie.

În cele din urmă, sistemul va acoperi întregul teritoriu al Regatului Unit, transmite Guvernul.

Guvernul spune că alertele, care vor avea aspect și sunet diferite de cele ale mesajelor standard, vor fi capabile să ofere avertismente foarte localizate: inundații, incendii, vreme extremă, urgențe de sănătate publică.

Atacurile teroriste ar putea fi, de asemenea, adăugate pe lista scenariilor potențiale de declanșare a unui mesaj.

Oficialii nu au vrut să discute despre aranjamentele pentru avertizarea populației în cazul unui atac militar sau nuclear iminent asupra țării.

Se estimează că aproximativ 85% din populație are un smartphone capabil să primească mesajele.

Guvernul nu dispune de statistici privind numărul de dispozitive mobile 2G și 3G mai vechi aflate în uz și subliniază că nu păstrează o listă cu toți utilizatorii de telefoane.

Englezii lansează și ei sistemul de alertă în caz de urgență: ton de avertizare distinctiv

Sistemul funcționează prin trimiterea unui mesaj și a unui ton de avertizare distinctiv către telefoanele mobile direct prin intermediul turnurilor de telefonie mobilă, mai degrabă decât prin accesarea unei liste de numere de telefonie mobilă.

O alertă poate fi trimisă la un singur turn, ceea ce înseamnă că oricine se află în apropiere poate recepționa alerta, chiar și, de exemplu, atunci când călătorește prin zonă.

Guvernul se va baza pe expertiza agențiilor specializate, cum ar fi Met Office sau Agenția de Mediu, pentru a decide când să declanșeze alertele.

Mesajele pot fi trimise doar de către serviciile de urgență sau de către guvern. Orice persoană care se teme că o alertă nu este autentică poate verifica pe site-ul guvernului www.gov.uk/alerts, unde vor fi listate toate mesajele. MEDIAFAX

Citește mai departe

ECONOMIE

Criza energetică zguduie puternic Europa. Preţurile la energie s-au dublat

Publicat

Criza energetică zguduie puternic continentul. Preţurile la energie din Europa s-au dublat în două luni, mărind riscul adâncirii în braţele unei recesiuni.

Preţurile energiei europene au crescut la un nou record, pe măsură ce gazele naturale au continuat să se scumpească, adâncind criza energetică care ameninţă să cufunde regiunea într-o recesiune, scrie Bloomberg, citat de ZF.

Tarifele de energie electrică în Germania au crescut cu până la 3,7%, la 477,50 euro (487 dolari) pe megawat-oră la European Energy Exchange AG.

 

Criza energetică zguduie puternic Europa. Preţurile la energie s-au dublat: de aproape şase ori mai mult

 

Este de aproape şase ori mai mult decât în ​​aceeaşi perioadă a anului trecut, preţul dublându-se doar în ultimele două luni.

Piaţa este condusă de preocupările legate de faptul că resursele de gaze ale Europei nu vor putea genera suficientă energie electrică în această iarnă. Capacitatea nucleară a Franţei este extrem de scăzută, limitând posibilitatea exporturilor de energie în lunile următoare.

Preţurile în Germania şi Marea Britanie au stabilit, luni, noi recorduri, pe temeiul valurilor de căldură şi seceta de pe continent care pun în dificultate infrastructura pe termen scurt.

Creşterea preţurilor la energie afectează facturile gospodăriilor şi costurile tuturor industriilor. Energia conduce inflaţia în întreaga Europă, împingând creşterile preţurilor de consum într-un teritoriu de două cifre.

În Marea Britanie, plafonul preţului energiei de uz casnic aproape se va dubla la începutul lunii octombrie. Preţu energiei electrice din Regatul Unit a crescut de aproximativ şapte ori în ultimul an la aproximativ 591 de lire sterline (713 de dolari) pe megawat-oră la Intercontinental Exchange AG.

Criza energetică zguduie puternic Europa. Preţurile la energie s-au dublat: măsuri pentru a atenua impactul scumpirilor energetice

Guvernele europene analizează o serie de măsuri pentru a atenua impactul scumpirilor energetice asupra economiei. În Franţa, statul intenţionează să naţionalizeze complet Electricite de France SA, compania de energie nucleară care se luptă acum să-şi menţină centralele în funcţiune.

Nu există niciun semn clar că scumpirile „extreme” se vor repara în curând, a declarat analistul Rystad Energy AS, Fabian Ronningen. Capacităţile reduse în sectoarele energiei nucleare, hidroenergiei şi cărbunelui de care Europa dispune nu sunt suficiente pentru a reduce această presiune, a declarat analistul. MEDIAFAX

Citește mai departe