În 4 martie 1977, țara a fost zguduită de un cutremur puternic ce avea o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter. În urma seismului, Capitala României a fost cea mai afectată - peste 1.400 de oameni și-au pierdut viața și alți 7.500 au fost răniți.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, care a avut o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter, s-au prăbușit peste 30.000 de locuințe din întreaga țară. Peste 1.500 de persoane au murit și alte 11.000 de au fost rănite.

Aproape un minut a durat cutremurul (56 de secunde), suficient pentru a curma peste 1.500 de vieţi omeneşti. În București s-au prăbușit mai bine de 33 de clădiri și blocuri mari.

Epicentrul cutremurului din 1977 a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din ţară, la o adâncime de aproximativ 100 de kilometri, iar unda de şoc s-a simţit în toţi Balcanii. În Bulgaria, în oraşul Şviştov, de pe malul Dunării, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit.

În Capitală și-au pierdut viața 1.424 de oameni, din totalul de 1.578 de morți înregistraţi în întreaga ţară, iar alte 7.500 de persoane din București au fost rănite.

Pagubele materiale provocate de seismul din 1977 s-au ridicat la peste două miliarde de dolari, dintre care 1,6 miliarde doar în Capitală. Printre cei decedaţi în seismul din 1977 s-au numărat şi Toma Caragiu (actor), Alexandru Ivasiuc (prozator), A.E. Baconsky (poet, prozator, traducător), Savin Bratu (critic, istoric şi teoretician literar), Daniela Caurea (poetă), Mihail Petroveanu (critic şi istoric literar), Veronica Porumbacu (poetă şi prozatoare), Alexandru Bocăneţ (reputat regizor TV), Doina Badea (interpretă de muzică uşoară şi romanţe), Eliza Petrăchescu (actriţă de teatru şi film).

Printre orașele extrem de afectate de cutremur se numără și Zimnicea, situat în cel mai sudic punct al țării. După seism, autoritățile au anunțat că orașul a fost afectat în proporție de 80%, fiind practic ras de pe fața pământului. În schimb, circulă și o legendă urbană potrivit căreia pagubele nu ar fi fost atât de mari și că autoritățile au dărâmat cu buldozerele clădirile care au rămas în picioare, după ce Nicolae Ceaușescu a anunțat că va vizita orașul.

Chiar dacă în primele ore de după cutremur reacția autorităților a fost slabă, un număr mare de români s-au solidarizat și au ajutat la îndepărtarea dărâmăturilor și la salvarea victimelor. Măsurile de sporire a producției de alimente au fost luate, în urma apelului prezidențial, pentru a asigura necesarul populației și s-a dispus restabilirea rețelelor utilitare - apă, gaz, telefonie, curent electric. Totodată, cetățenii din întreaga țară s-au mobilizat și au trimis ajutoare către zonele afectate.

Zona Vrancea este caracterizată de o activitate seismică ridicată, cu o suprafaţă epicentrală de circa 30 x 70 de kilometri. Cutremurele apar la adâncimi cuprinse în general între 70 şi 200 de kilometri, fiind înregistrate şi cutremure la adâncimi mai mari şi respectiv mai mici, dar cu magnitudini reduse. Frecvenţa de apariţie a cutremurelor vrâncene a fost analizată de-a lungul timpului, iar pe parcursul a 600 de ani, se poate aprecia, cu extrapolare, că media de generare este de trei cutremure de magnitudine mai mare de 7,2 pe scara Richter per secol. / Mediafax