Spunem „La Mulți Ani, Mihai Eminescu” în fiecare an de 15 ianuarie, suntem mândri de moștenirea lăsată, își explică Raluca Turcan urarea de „La mulți ani” baronului Samuel von Brukenthal, care a murit cu peste 200 de ani în urmă.

Raluca Turcan scrie pe Facebook că face precizările cu întârziere pentru că a fost „blocată” într-o întâlnire la Constanța.

Cum își explică ministrul postarea

„Nu mi-am putut imagina interpretările de pe pagina de Facebook. Acesta este mesajul meu pentru oamenii de bună-credință care vor să îl citească. Așadar, spunem <La Mulți Ani, Mihai Eminescu> în fiecare an de 15 ianuarie. Suntem mândri de moștenirea lăsată nouă, tuturor, prin geniul creator al lui Mihai Eminescu, poetul nepereche al neamului românesc”, scrie Turcan.

Potrivit ministrului, prin acel „La Mulți Ani” de 15 ianuarie marcăm în fiecare an ziua de naștere a marelui poet.

„Similar, astăzi, 26 iulie 2021, marcăm 300 de ani de la nașterea baronului Samuel von Brukenthal. La nivel local, moștenirea culturală lăsată de Samuel von Brukenthal va dăinui și ea reprezintă și va continua să reprezinte un motiv de mândrie pentru Sibiu, pentru sibieni și pentru toți oamenii educați din România. Samuel von Brukenthal este, așadar, aniversat în fiecare an la Sibiu, pe 26 iulie”, adaugă Turcan.

Ironii marca Turcan

Ea îi îndeamnă pe cei care vor „să îl descopere” pe Samuel von Brukenthal să înceapă la muzeul cu același nume, „imaginat chiar de Samuel von Brukenthal, muzeul se află în Piața Mare și va fi deschis de miercuri, de la 9.00. PS: cât despre baronii PSD cu 4 clase și doctorate furate și care acum simt din nou nevoia să se dea deștepți, să nu se panicheze, că vor avea și ei muzeul lor: Muzeul Jilava! Lor, <La Mulți Ani> cu executare!”.

Ministrul Muncii Raluca Turcan a fost ironizată după ce i-a urat „La mulţi ani!”, într-o postare pe Facebook, baronului Samuel von Brukenthal, decedat în 1803.

Ulterior, ministrul şi-a editat postarea, renunţând la urare.

Oraşul New York le va solicita tuturor funcţionarilor municipali să se vaccineze împotriva COVID-19 sau să se testeze o dată pe săptămână, a anunţat primarul Bill de Blasio, transmit AFP şi Reuters.

Măsura, care va intra în vigoare începând din 13 septembrie, vizează peste 300.000 de persoane. Sunt vizați poliţişti, pompieri şi profesori din cea mai mare metropolă americană. Aici, varianta Delta a coronavirusului stârneşte îngrijorare.

„Obiectivul este redresarea noastră. Obiectivul este de a proteja oamenii”, a explicat de Blasio într-o conferinţă de presă.

Primarul i-a avertizat deja pe angajaţii din sistemul medical public newyorkez că vor trebui să se vaccineze împotriva coronavirusului sau să se testeze în fiecare săptămână.

Conform datelor oficiale, la New York, 59% dintre locuitori au primit cel puţin o doză de vaccin împotriva COVID-19. Ritmul vaccinărilor a încetinit. La nivel naţional, doar 57% dintre americani au primit cel puţin o doză de vaccin, iar 49% au primit ambele doze.

Varianta Delta a coronavirusului este responsabilă de peste 89% din contaminările depistate în SUA. AGERPRES

România a importat, în primele cinci luni din 2021, o cantitate de ţiţei de 3,383 milioane de tone echivalent petrol (tep), cu 791.400 tep (30,5%) mai mare faţă de cea importată în perioada similară din 2020, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Producţia de ţiţei a totalizat 1,304 milioane tep, fiind cu 5,5% (76.600 tep) mai mică faţă de cea din anul precedent.

Conform estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, producţia de ţiţei este estimată pentru acest an la 3,275 milioane tep (minus 3,2% faţă de 2020) şi în 2022 la 3,2 milioane tep (minus 2,3%). Importurile sunt preconizate la 8,425 anul acesta (plus 20,7%) şi la 8,815 milioane tep în 2022 (plus 4,6%).

Proiectul Strategiei Energetice, publicat pe site-ul Ministerului Energiei, estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22, la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep).

Rezultatele modelării efectuate în anul 2016 indică înjumătăţirea producţiei interne de ţiţei, până la aproximativ 2 milioane de tone în 2030. Creşterea dependenţei de importuri nu poate fi evitată pe termen mediu şi lung decât prin încurajarea activităţii de explorare şi producţie, precum şi prin creşterea eficienţei consumului de combustibili fosili, se menţionează în proiect.

AGERPRES

Unul din patru cetăţeni ai UE a raportat că se simte izolat în primele luni ale pandemiei de COVID-19. Datele vin din raportul Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, prezentat luni.

Raportul conţine cele mai recente dovezi ştiinţifice privind singurătatea şi izolarea socială în UE. Analizează studiul realizat de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă. Studiul arată că sentimentele de singurătate s-au dublat în rândul tuturor grupelor de vârstă în primele luni ale pandemiei.

Prevalenţa singurătăţii a crescut brusc în primele luni de la izbucnirea epidemiei de COVID-19.

În 2016 aproximativ 12% dintre cetăţenii UE au indicat că se simt singuri mai mult de jumătate din timp. Ponderea a crescut la 25% în primele luni de la apariţia COVID-19.

Alte emoţii negative cum ar fi sentimentul de încordare sau de descurajare au urmat aceeaşi tendinţă. Emoţiile pozitive, cum ar fi sentimentul de veselie, calm, vioiciune sau odihnă au evoluat în direcţia opusă.

Potrivit raportului, s-a înregistrat o creştere de patru ori a sentimentului de singurătate în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 şi 35 de ani, comparativ cu 2016

Cifrele specifice fiecărei ţări arată că în perioada aprilie – iulie 2020 singurătatea a crescut cu peste 15 puncte procentuale în Bulgaria, Estonia, Franţa, Germania, Polonia, Portugalia şi Suedia.

În schimb, Belgia, Croaţia, Republica Cehă, Grecia, Ungaria, România şi Spania au înregistrat o creştere a singurătăţii cu mai puţin de 10 puncte procentuale în aceeaşi perioadă de timp.

Raportul constituie primul pas al unei colaborări mai ample între Parlamentul European şi Comisie. Proiectul va include o nouă colectare de date la nivelul UE privind singurătatea, care urmează să se desfăşoare în 2022, precum şi crearea unei platforme web pentru monitorizarea singurătăţii de-a lungul timpului şi în întreaga Europă. AGERPRES