Lungimea autostrăzilor din România a crescut cu 54 de kilometri, la sfârşitul anului 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019, iar liniile de cale ferată electrificate reprezentau 37,5% din lungimea reţelei de căi ferate aflate în exploatare la nivel naţional, arată datele publicate, vineri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Conform statisticii oficiale, la 31 decembrie 2020, lungimea drumurilor publice totaliza 86.791 km, din care 17.913 km (20,6%) drumuri naţionale, 35.085 km (40,4%) drumuri judeţene, respectiv 33.793 km (39%) drumuri comunale.

Din punct de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra 39.189 km drumuri modernizate (45,2%), în proporţie de 93,5% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu, 24,9% (21.651 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 29,9% (25.951 km) drumuri pietruite şi de pământ.

Aproape 30% din drumurile naționale sunt pietruite şi de pământ

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, peste o treime (33,4%) din lungimea drumurilor modernizate, precum şi 40,9% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

De asemenea, din lungimea drumurilor naţionale, 6.178 km (34,5%) erau drumuri europene, 920 km (5,1%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 1.959 km (10,9%) erau drumuri cu patru benzi, 297 km (1,7%) drumuri cu trei benzi şi 35 km (0,2%) drumuri cu şase benzi.

Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 43,4% drumuri modernizate şi 35,8% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.

La nivel general, lungimea autostrăzilor a crescut cu 6,2%, respectiv cu 54 km, la finele anului trecut, faţă de intervalul similar din 2019.

Potrivit sursei citate, la 31 decembrie 2020, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.769 km, din care 10.631 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg şi 4 km linii cu ecartament îngust.

Totodată, densitatea liniilor la o mie de km pătraţi teritoriu era de 45,2%. În acest sens, densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bucureşti-Ilfov (156,3%), regiunea Vest (58,9%), regiunea Sud-Est (48,8%) şi regiunea Nord-Vest (48,7%).

La aceeaşi dată, lungimea căilor principale era de 5.990 km, echivalentul a 55,6% din lungimea simplă a liniilor de cale ferată în exploatare, relevă datele INS. Agerpres