ACTUALITATE
Totalul investiţiilor în sectorul energiei electrice pentru perioada 2019-2030, estimat la circa 14 miliarde euro (proiect strategie)
Totalul investiţiilor necesare în sectorul energiei electrice pentru perioada 2019-2030 este de circa 14 miliarde euro, pentru reţele electrice fiind estimate investiţii de aproximativ 500 milioane euro anual până în 2030, conform proiectului „Strategiei energetice a României 2019-2030, cu perspectiva anului 2050”, publicată de ministerul de resort.
Costurile pentru reţele electrice includ proiectele de interconectare şi de dezvoltare a reţelei prevăzute în Planul de Dezvoltare al Transelectrica pentru 2016-2025 şi continuarea acestuia până în 2030, precum şi nivelul estimat al investiţiilor în reţele de distribuţie. Investiţiile includ echipamente şi tehnologii ce fac tranziţia către „reţelele inteligente” cu comunicare bidirecţională, cu gestiune eficace şi cu flexibilitate mai mare în operare.
„Este estimat şi costul dezvoltării treptate a producţiei distribuite a energiei electrice, cu impact în special la nivelul reţelelor de distribuţie. Astfel de investiţii nu sunt de natură să crească nivelul tarifelor de reţea”, se menţionează în proiect.
Cele mai importante obiective de investiţii în sectorul de producere şi transport al energiei electrice sunt: finalizarea grupurilor 3 şi 4 la CNE Cernavodă; realizarea unui grup energetic nou de 600 MW la Rovinari; realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti; grup energetic nou 400 MW parametrii ultrasupracritici la Turceni; centrala Hidroelectrică Turnu-Măgurele – Nicopole, 500 MW; grup energetic nou 200 MW CCGT- Craiova II, pe gaz cu funcţionare flexibilă, inclusiv stocarea resursei energetice în depozitul subteran Gherceşti; grup energetic nou 400 MW CCGT pe gaz cu funcţionare flexibilă – Mintia;
centrala Hidroelectrică Răstoliţa – 35 MW; centralele hidroelectrice de pe râul Jiu – 90 MW; centrale hidroelectrice pe râul Olt (defileu) – 145 MW.
Totodată, Strategia de dezvoltare a Transelectrica are ca obiectiv închiderea inelului de 400 kV al României. Aceasta prevede, pe lângă o serie de alte proiecte, realizarea LEA 400 kV nouă între staţiile Gădălin şi Suceava. Aceasta are un impact major asupra siguranţei în funcţionare, a capacităţii de interconexiune, dar contribuie şi la consolidarea legăturii dintre cele două zone de reţea aflate în zona de nord a ţării, semnalează documentul.
Investiţiile mai vizează şi închiderea inelului de 400 kV al Municipiului Bucureşti, pe zona de est, prin realizarea unei linii electrice de 400 kV de la staţia electrică de transport Bucureşti Sud la staţia electrică Brazi Vest, inclusiv cu realizarea unei staţii noi de transport în zona de NE a Capitalei (Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov ating până la 15 % din consumul de energie electrică de la nivel naţional).
Conform proiectului Strategiei Energetice, o analiză a tuturor cheltuielilor de capital previzionate în domeniul transportului de energie electrică, al transportului de gaze, al stocării, al interconectărilor de alimentare cu petrol, al reţelelor de carbon şi al potenţialelor facilităţi „power-to-gas- grid injections” evidenţiază o cheltuială totală de 229 miliarde de euro în decada 2021-2030 în zona UE 28. Aceasta se adaugă la investiţiile de infrastructură în valoare de 67 miliarde de euro, care sunt încă în aşteptare pentru punere în funcţiune până în 2020.
Ministerul Energiei a anunţat vineri publicarea proiectului de strategie, finalizarea raportului de mediu şi a studiului de evaluare adecvată, dezbaterea publice a acestor documente urmând să aibă loc în data de 15 octombrie.AGERPRES
Tinerii liberali clujeni au participat sâmbătă la o acțiune de donare de sânge la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Cluj, jumătate dintre cei prezenți donând pentru fotograful Mircea Roșca, aflat în spital la Târgu Mureș. De asemenea, și membrii TNL Târgu Mureș au donat sânge pentru Mircea Roșca.
Președintele TNL Cluj, Maria Forna, a declarat pentru Cluj24 că organizația de tineret a răspuns pozitiv apelului lansat de Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Cluj, contribuind, astfel, la combaterea crizei de sânge.
„Noi, tinerii liberali clujeni, nu am rămas indiferenți la criza acută de sânge cu care se confruntă județul Cluj. Astfel, astăzi, a avut loc o acțiune de donare de sânge, parte a campaniei naționale a TNL, în cadrul căreia tinerii care au îndeplinit condițiile de donare au făcut un gest de solidaritate față de zecile sau sutele de persoane internate în spitalele clujene și care au nevoie urgentă de sânge. Ne răpim o oră din timpul nostru, dar acest gest le poate oferi o viață întreagă celor aflați în suferință.
În cadrul TNL Cluj, această acțiune este o tradiție, dorind, astfel, să ne aducem aportul la salvarea de vieți omenești” a declarat Maria Forna.
Potrivit acesteia, jumătate dintre membrii TNL Cluj prezenți au donat pentru fotograful clujean Mircea Roșca, internat la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Târgu Mureș, după ce a suferit un transplat de cord la sfârșitul anului trecut, iar restul pentru un caz medical de la Câmpia Turzii.
”Am vorbit cu colegul meu,…
Stare de urgență în SUA. Coasta de est se află sub alertă de „ciclon-bombă”, care ar putea afecta 75 de milioane de americani. Mii de zboruri au fost deja anulate.
75 de milioane de americani sunt în alertă din cauza „ciclonului-bombă” așteptat, care ar putea provoca ninsori abundente și vânt puternic de la Charlotte la Washington, până la New York și Boston în următoarele ore.
Mii de zboruri au fost deja anulate: Delta Airlines a oprit cel puțin 750 de zboruri programate pentru sâmbătă, în timp ce aeroportul din Boston a anulat peste 2.000 de zboruri.
Capitala statului Massachusetts este unul dintre orașele care se așteaptă să fie cel mai grav afectate de furtună, scrie ANSA.
Dar și statele New York și New Jersey au declarat stare de urgență, având în vedere că se apropie furtuna de zăpadă masivă.
Numai în New York, meteorologii prognozează între 20 și 30 de centimetri de zăpadă, cu vânt extrem de puternic.
Autoritățile, inclusiv Casa Albă, avertizează asupra temperaturilor scăzute și a condițiilor periculoase, în special pe șosele. MEDIAFAX
Citește Romania24.ro pe Google News
ACTUALITATE
Sondaj: Românii, preponderent pesimişti în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă România şi lumea
Majoritatea românilor este pesimistă în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă România şi lumea, relevă cea de a IV-a ediţie a sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false”, publicat vineri de INSCOP Research.
Potrivit sondajului, 74,5% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită (faţă de 80,9% în septembrie 2021, 68,1% în iunie 2021 şi 70,3% în martie 2021), în timp ce 20,8% cred că se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 12,5% în septembrie 2021, 25,1% în iunie 2021 şi 23% în martie 2021), iar 4,7% nu ştiu sau nu răspund.
Direcţia în care se îndreaptă lumea este percepută de 24,2% ca fiind bună, în timp ce 68,9% consideră greşită direcţia, iar 6,9% nu ştiu sau nu răspund.
Evoluţia calităţii vieţii, în comparaţie cu acum 5 ani, a fost apreciată „mai bună” de 29,3% dintre respondenţi, în timp ce 68,9% au optat pentru varianta „mai grea” şi pentru „nu ştiu/nu răspund” au optat 1,8%.
43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viaţa lor va fi mai bună decât în prezent
La întrebarea privind evoluţia calităţii vieţii, 43,2% dintre români consideră că peste 5 ani viaţa lor va fi mai bună decât în prezent, în timp ce 46,6% cred că va fi mai grea şi 10,2% nu ştiu sau nu răspund.
„Percepţia direcţiei în care merge ţara s-a mai îmbunătăţit comparativ cu luna septembrie 2021, dar este sub nivelurile înregistrate în iunie şi martie 2021. De asemenea, pe fondul pandemiei, a crizei economice şi sociale, se observă şi un pesimism cronic al românilor cu privire la evaluarea direcţiei în care merg lucrurile în lume, raportul dintre cei care spun că lucrurile merg într-o direcţie bună în lume, respectiv într-o direcţie greşită fiind de 1 la 3.
Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul şi mai ales percepţia viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine
Evaluarea prezentului în comparativ cu trecutul şi mai ales percepţia viitorului indică acumularea unui nivel ridicat de incertitudine la nivelul majorităţii populaţiei cu excepţia tinerilor care sunt ceva mai optimişti decât media populaţiei”, a afirmat preşedintele Strategic Thinking Group, Remus Ştefureac, potrivit unui comunicat transmis, vineri, AGERPRES:
Vice-preşedintele True Story Project (TSP) Dan Andronache a apreciat că „depăşirea crizei politice a determinat îmbunătăţirea percepţiei direcţiei ţării, însă cotele înregistrate de sondajul din martie anul trecut nu au fost atinse, ca urmare a evenimentelor pe linie de securitate din proximitatea noastră geografică, precum şi a cadrului general generat de persistenţa pandemiei”.
„Prezenţa acestor factori cauzali este marcată in diada percepţiei calităţii vieţii de acum vs peste 5 ani când în mentalul colectiv este proiectată şi / sau dorită depăşirea acestor crize medicale”, a adăugat Andronache.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States şi finanţat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).
Sondajul de opinie, realizat în perioada 11 – 18 ianuarie 2022, este împărţit în şapte capitole, capitolul al III-lea fiind dedicat opiniei românilor privind direcţia în care merge ţara şi lumea.
Datele au fost culese prin interviuri telefonice, volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1162 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 2.9 %, la un grad de încredere de 95%. Agerpres
Nicolae Cretanul a fost un pictor activ în țările române către sfârșitul sec. al XVI-lea și începutul celui următor, după cum spune istoricul de artă Marius Porumb. Născut în Insula Creta și format în ambianța unei vestite școli artistice cu legături în Peninsula Italică, și el a urmat calea peregrinării, precum alți confrați pictori, dintre care cel mai faimos, probabil, rămâne Domḗnikos Theotokópoulos (1 octombrie 1541 – 7 aprilie 1614), din generația anterioară, ajuns în Spania și cunoscut acolo drept El Greco.
Ca și acela, Nicolae s-a născut și a trăit prima parte din viață, consumându-și tot acolo și ucenicia, în Regatul Kandiei aflat sub autoritatea politică a Republicii Venețiene, unde a deprins și exersat arta postbizantină. Se prea poate ca, profitând de relația strânsă dintre Creta și Italia, și Nicolae să fi ajuns în vreunul dintre marile centre de pictură peninsulară, familiarizându-se cu tendințele manieriste ale momentului. Din păcate, detaliile legate de cariera lui artistică rămân, deocamdată, necunoscute.
Ceea ce se știe este încă că el a ajuns – în împrejurări necunoscute – unul dintre pictorii de curte ai lui Mihai Viteazul. Wolfgang Bethlen, cronicarul transilvănean, menționează că în noiembrie 1599 „Nicolai Cretensis” a fost cel care a pictat capul tăiat al fostului prncipe transilvan Andrei Báthory. Tabloul a fost trimis la Roma, cu destinația expresă Sfântului Părinte. Papă atunci era Clemențiu al VIII-lea, după numele său de mirean Ippolito Aldobrandini (30 ianuarie 1592 – 3 martie 1605).
În 20 iulie 1600 Nicolae pictorul era răsplătit de primăria orașului Cluj, din porunca principelui valah Mihai, cu 200 de florini, pentru…
Salt SPECTACULOS al incidenţei COVID în Bucureşti
FOTO. Tinerii liberali din Cluj și Mureș au donat SÂNGE pentru fotograful Mircea Roșca
Alertă de „ciclon-bombă” pe coasta de est a SUA. Mii de zboruri anulate
VIDEO: Zeci de percheziţii în Olt la suspecţi de evaziune fiscală, furt şi tăinuire
Bilanț provizoriu coronavirus. A patra zi consecutivă cu peste 30.000 de cazuri
Sondaj: Românii, preponderent pesimişti în ceea ce priveşte direcţia în care se îndreaptă România şi lumea
LEGENDELE CLUJULUI cu Ovidiu Pecican: Arta dispărută a lui Nicolae Cretanul
Urmărire ca-n filme, cu focuri de armă în Timiș. Cinci oameni au sărit dintr-o mașină urmărită, în mers
