Asociaţia Coaliţia pentru Economie Digitală, organizaţie independentă care reprezintă principalele companii de ride sharing şi e-hailing din România, Uber, Bolt şi Clever, lansează petiţia #continuam, o iniţiativă dedicată celor care doresc ca serviciile moderne de transport urban să continue să funcţioneze în România.

Potrivit unui comunicat al asociaţiei, petiţia poate fi semnată la adresa https://www.continuam.ro/ unde sunt disponibile toate informaţiile despre situaţia din acest moment de pe piaţa de ride sharing şi e-hailing.

“Am dorit să punem la dispoziţia celor 2,5 de milioane de români care folosesc aceste platforme un canal prin care să-şi poată spune punctul de vedere, într-un mod civilizat, aşa cum sunt şi serviciile de transport pentru a căror reglementare milităm. Credem că nu prin proteste de stradă, prin blocarea pieţelor publice şi a traficului trebuie să ne facem auzită vocea, ci prin mobilizarea civică a celor care sunt alături de noi. Sperăm că şi Guvernul României va auzi aceste voci şi va lua o decizie cât mai repede”, a declarat Cătălin Codreanu, preşedintele Asociaţiei Coaliţia pentru Economie Digitală.

Asociaţia Coaliţia pentru Economie Digitală este de părere că doar adoptarea imediată a unei ordonanţe de urgenţă care să reglementeze serviciile de ride sharing va asigura continuarea funcţionării acestora la întreaga capacitate şi va preveni abuzurile împotriva şoferilor parteneri. Asociaţia atrage atenţia că interpretarea greşită a modificărilor aduse Legii Taximetriei săptămâna trecută, precum şi lipsa reglementării specifice, a dus la numeroase acţiuni împotriva şoferilor: amenzi, plăcuţe de înmatriculare ridicate de poliţie şi chiar acte de violenţă.

“Prin urmare, numărul şoferilor activi pe platforme a scăzut cu 25% într-o singură zi, iar timpul de aşteptare pentru comenzile plasate prin cele trei aplicaţii a crescut la peste 10 minute. Segmentul de ride sharing aduce, anual, beneficii, directe şi indirecte, de peste 1 miliard de lei şi oferă un loc de muncă pentru peste 20.000 de şoferi parteneri. Sunt servicii care pun România pe harta transportului urban modern. Oferă alternative sigure şi familiare atât utilizatorilor de zi cu zi, dar mai ales turiştilor care sunt deja obişnuiţi cu ele. Modernizarea transportului urban din România poate începe cu reglementarea acestor servicii. Acestea, pe lângă beneficiile de ordin financiar pe care le aduc, contribuie într-o măsură foarte mare la descongestionarea traficului”, se spune în comunicat. AGERPRES

Grupul chinez Huawei crede că Europa nu va urma exemplul SUA, care a decis să sancţioneze compania chineză, pentru că a fost un partener al firmelor europene de telecomunicaţii timp de mai mulţi ani, a declarat marţi un director de la Huawei pentru cotidianul italian Corriere della Sera, transmite Reuters.

Luni, Guvernul american a decis să impună restricţii Huawei, acuzând cel mai mare producător mondial de echipamente de telecomunicaţii că este vulnerabil la implicarea în activităţi contrare cu securitatea naţională sau cu interesele în domeniul politicii externe. Huawei a respins aceste acuzaţii şi a precizat că Washingtonul nu a oferit dovezii care să susţină aceste acuzaţii în timp ce testele efectuate de organisme independente au arătat că echipamentele sale nu sunt vulnerabile la potenţiale acţiuni de spionaj din partea statului chinez.

Într-un interviu publicat marţi de cotidianul italian Corriere della Sera, vice-preşedintele Huawei, Catherine Chen, a precizat că grupul chinez lucrează în Europa de 10-20 de ani, colaborând îndeaproape cu firmele de telecomunicaţii pentru dezvoltarea reţelelor de telefonie 5G.

“Nu credem că ceva similar se poate întâmpla în Europa”, a răspuns Chen la întrebarea dacă este îngrijorată că statele europene ar putea urma exemplul SUA prin introducerea unor sancţiuni similare. “Cred că vor adopta deciziile lor în mod independent”, a mai spus Catherine Chen.

Într-un interviu separat acordat cotidianului financiar italian Il Sole 24 Ore, directorul pentru Italia de la Huawei, Luigi De Vecchis, a spus că Europa ar da înapoi cu eforturile sale privind dezvoltarea de reţele 5G şi de digitalizare a economiei dacă ar interzice echipamentele Huawei.

Cu o cifră de afaceri de 93 miliarde dolari în 2017, Huawei este cel mai mare producător mondial de echipamente de telecomunicaţii. Această piaţă este dominată de trei companii, Huawei, Nokia şi Ericsson. AGERPRES

Lanţul de restaurante al celebrului chef britanic Jamie Oliver a intrat marţi în faliment, punând în pericol circa 1.300 de locuri de muncă din cele 25 de localuri din Marea Britanie, relatează Reuters, Press Association şi dpa.

Jamie Oliver, 43 de ani, a devenit o figură bine cunoscută în Marea Britanie şi în întreaga lume cu emisiunile sale culinare şi a fondat lanţul de restaurante cu specific italian “Jamie’s Italian” în 2008. Pe lângă acestea, Jamie Oliver deţine şi restaurantul Barbecoa şi Jamie Oliver’s Diner.

“Sunt devastat de falimentul restaurantelor noastre din Marea Britanie”, a scris celebrul chef pe Twitter.

“Sunt profund întristat de această situaţie. Vreau să mulţumesc personalului şi furnizorilor noştri care s-au implicat trup şi suflet în această afacere de peste un deceniu”, a mai spus Jamie Oliver într-un comunicat, adăugând că doreşte “să mulţumească tuturor clienţilor care ne-au susţinut” de la lansarea în 2008 a “Jamie’s Italian”. “A fost o adevărată plăcere să vă servim”, a mai spus el.

Mass-media britanică a informat că aceste restaurante au fost plasate sub administraţia judiciară a cabinetului KPMG, care va căuta de acum unul sau mai mulţi cumpărători pentru întreaga sau o parte a afacerii. În absenţa cumpărătorilor, restaurantele vor fi pur şi simplu închise, relatează AFP.

Acest anunţ reprezintă un şoc pentru publicul din Marea Britanie, unde Jamie Oliver este o personalitate în domeniul gastronomic, cunoscut pentru publicarea mai multor cărţi şi apariţia în numeroase emisiuni televizate.

Cu aerul său de “rock star”, el a ajutat la promovarea imaginii gastronomiei britanice, un sector devenit ultra-competitiv.AGERPRES

Unii pescari din judeţul Tulcea sunt nemulţumiţi de condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a-şi înmatricula ambarcaţiunile şi susţin că bărcile pe care le folosesc pentru pescuitul tradiţional sunt asimilate celor de transport persoane.

Preşedintele asociaţiei Goloviţa din comuna Jurilovca, Cătălin Balaban, a declarat pentru AGERPRES că bărcile folosite în general de pescari au o lungime de circa opt metri, sunt din lemn şi nu oferă condiţii de adăpost în caz de intemperii, spre deosebire de cele care sunt destinate transportului de persoane.

“Trebuie să respectăm aceleaşi condiţii ca cele care se impun bărcilor puntate sau celor destinate transportului de persoane, în condiţiile în care bărcile pescarilor nu oferă adăpost în caz de intemperii”, a spus Balaban.

El s-a arătat nemulţumit şi din cauza numeroaselor drumuri pe care trebuie să le facă un pescar pentru a obţine documentele necesare desfăşurării activităţii.

“Pentru ca un pescar să îşi poată desfăşura activitatea tradiţională de pescuit cu o barcă şi un motor nou trebuie să meargă la Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) pentru avizul de intrare a bărcii în fişierul navelor de pescuit, apoi la Autoritatea Navală pentru raportul de inspecţie, apoi la Căpitănie pentru atestat, apoi la Autoritatea Navală pentru eliberarea certificatului de tonaj, apoi cu toate documentele, din nou, la ANPA pentru licenţă. Să nu uităm de Primăria comunei de unde trebuie să ia certificatul fiscal”, a afirmat Balaban.

Pentru obţinerea tuturor documentelor necesare desfăşurării activităţii, pescarii trebuie să plătească în medie 1.500 de lei, însă acest cost aproape se dublează în condiţiile în care pescarii trebuie să îşi plătească drumurile la instituţiile publice.

“Ca să obţii toate actele ai nevoie de cel puţin patru luni şi de maximum opt luni. Spun opt luni pentru că se întâmplă ca uneori funcţionarii de la instituţiile publice să nu fie disponibili şi atunci eliberarea actelor se amână”, a menţionat preşedintele asociaţiei Goloviţa.

În urmă cu aproape patru ani, pescarii din judeţul Tulcea şi-au exprimat nemulţumirea privind tarifele practicate de instituţiile publice pentru eliberarea acestor acte, în condiţiile în care veniturile obţinute din activitatea de pescuit le asigură doar subzistenţa. Autorităţile au decis, la vremea respectivă, reducerea la jumătate a nivelului de tarifare pentru localităţile din interiorul Deltei Dunării, însă condiţiile nu s-au schimbat pentru pescarii din zonele limitrofe, ca de exemplu cei din Sarichioi sau Jurilovca. AGERPRES