ECONOMIE
A doua rectificare bugetară din acest an. Unde ajung banii?
Guvernul a aprobat cea de-a doua rectificare bugetară pozitivă din acest an, stabilind că veniturile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 521,1 milioane lei, iar cheltuielile bugetului general consolidat se majorează, pe sold, cu suma de 522,1 milioane lei.
Potrivit unui comunicat al Executivului, rectificarea bugetară acoperă cheltuielile obligatorii, cele de bună funcţionare, asigură cheltuielile de asistenţă socială.
De asemenea, au fost redistribuite fonduri pentru programele derulate la nivelul ordonatorilor principali de credite, care au impact în economie şi în sprijinirea populaţiei şi a companiilor.
Totodată, se asigură finanţare pentru acordarea unui ajutor de stat producătorilor agricoli care au înfiinţat culturi în toamna anului 2021 şi au fost afectate de seceta pedologică.
A doua rectificare bugetară din acest an. Unde ajung banii?: deficitul bugetului general consolidat se menţine
Se majorează, de asemenea, sumele alocate proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din asistenţă aferentă PNRR.
Conform prognozei macroeconomice de toamnă care stă la baza rectificării, se spune în comunicat, este de aşteptat ca Produsul Intern Brut să înregistreze o valoare nominală de 1.396,2 milarde lei în anul 2022 (faţă de 1.372,5 miliarde lei avut în vedere la prima rectificare bugetară).
„Deficitul bugetului general consolidat se menţine la 80,1 miliarde lei, diminuându-se ca procent în PIB, de la 5,84% din PIB la 5,74% din PIB. Execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 41,70 miliarde lei în scădere faţă de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB”, precizează sursa citată.
Executivul evidenţiază că veniturile bugetului general consolidat au însumat de 331,48 miliarde lei, cu 22,6% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut, iar evoluţia favorabilă a acestora fost influenţată preponderent de avansul nominal al veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, încasărilor suplimentare din energie, contribuţiilor de asigurări şi impozitului pe profit.
A doua rectificare bugetară din acest an. Unde ajung banii?: cheltuieli
Totodată, cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 373,18 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 18,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.
„Exprimate ca procent din PIB, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2022 au înregistrat o creştere cu 0,57 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 26,6% din PIB la 27,2% din PIB”, conform comunicatului. AGERPRES
ECONOMIE
Comisia Europeană cere platformelor online să identifice clar conţinutul generat de inteligenţa artificială
Potrivit declarațiilor vicepreședintei executivului UE pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, Comisia Europeană intenționează să impună cerința ca platformele online să identifice clar conținutul generat de inteligența artificială (AI) – imagini, sunete, texte – în scopul combaterii riscurilor dezinformării.
Această măsură are drept scop asigurarea transparenței și responsabilității în mediul online.
Reprezentanta CE a adresat această solicitare semnatarilor codului de bune practici al UE contra dezinformării, cu care s-a întâlnit luni la Bruxelles. Acest cod, ce nu are caracter constrângător juridic, reuneşte pe bază voluntară aproximativ 40 de organizaţii, printre care platforme majore precum Facebook, Google, YouTube şi TikTok, în timp ce Twitter a părăsit recent acest grup.
”Semnatarii care integrează AI generatoare în serviciile lor precum Bing Chat pentru Microsoft şi Bard pentru Google, ar trebui să integreze garanţiile necesare pentru ca aceste servicii să nu poată fi utilizate de către actori răufăcători care generează dezinformare”, a declarat Vera Jourova.
Comisia Europeană cere platformelor online să identifice clar conţinutul generat de inteligenţa artificială. Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială
Pe de altă parte, a adăugat reprezentanta CE, semnatarii care au servicii susceptibile de a difuza dezinformare generată de inteligenţa artificială ar trebui să pună în practică o tehnologie pentru a recunoaşte acest conţinut şi a-l indica în mod clar utilizatorilor.
Începând cu 25 august, cele mai mari platforme, reunind peste 45 de milioane de utilizatori activi în UE, vor fi supuse unor obligaţii în cadrul legislaţiei privind serviciile digitale (DSA). Această reglementare prevede ”recurgerea la un marcaj vizibil” pentru a garanta că ”un conţinut audio sau video generat sau manipulat este recognoscibil”.
Însă Comisia Europeană vrea punerea în aplicare a acestei etichete ”imediat” în cadrul codului de bune practici contra dezinformării.
Printre altele, Uniunea Europeană negociează o legislaţie specifică privind inteligenţa artificială, ce prevede obligaţii de transparenţă pentru generatorii de conţinuturi editoriale de tip ChatGPT, însă aceste discuţii între statele membre şi eurodeputaţi încă trenează. Agerpres
Banca Națională a României a anunțat vineri că rezervele valutare s-au înregistrat la nivelul de 53,082 miliarde de euro la data de 31 mai 2023. Aceasta înseamnă o scădere de 0,49% față de nivelul de 53,341 miliarde de euro înregistrat la 30 aprilie 2023.
În cursul lunii au avut loc intrări de 1,801 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.
De asemenea, au avut loc ieşiri de 2,060 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.
Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6,110 miliarde euro.
Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2023 au fost de 59,192 miliarde euro, faţă de 59, 355 miliarde euro la 30 aprilie 2023.
Plăţile scadente în luna iunie 2023 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 121 milioane euro. Agerpres
Potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS), se estimează că managerii vor înregistra o creștere a numărului de salariați în sectoarele construcțiilor și comerțului în următoarele trei luni.
În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai 2023, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de +2% .
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold
conjunctural +16%).
În construcţii, potrivit estimărilor din luna mai 2023, se va înregistra pentru următoarele trei luni creștere a volumului producţiei (sold conjunctural +28%).
Managerii estimează creștere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +12%).
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural +34 %).
Creștere a numărului de salariați în construcții și comerț pentru următoarele trei luni. Managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul
În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de creștere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural +11%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere moderată a numărului de salariaţi (sold
conjunctural +12%).
Managerii societăţilor comerciale estimează creștere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +24%).
Conform estimărilor din luna mai 2023, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +10%).
Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +3%).
Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere moderată (sold conjunctural +10%).
(sursa: Mediafax)
Potrivit datelor publicate marți de Comisia Europeană, așteptările consumatorilor din zona euro în ceea ce privește prețurile au înregistrat cel mai redus nivel din 2020. Această tendință reprezintă o veste bună pentru oficialii Băncii Centrale Europene (BCE), care își propun să controleze inflația. Informația a fost raportată de DPA și Bloomberg.
Indicele privind aşteptările consumatorilor din zona euro referitoare la preţuri a ajuns la minus 12,2 puncte în mai, de la minus 15 puncte luna precedentă, reflectând răspunsul consumatorilor la evoluţia preţurilor în următorul an.
În plus, indicele privind încrederea consumatorilor în economia zonei euro a ajuns la minus 96,5 puncte în mai, de la minus 99 puncte luna precedentă, cel mai scăzut nivel din noiembrie şi sub previziunile analiştilor, de 98,9 puncte.
De asemenea, indicatorii de preţ din industrie, servicii, construcţii şi retail au continuat să scadă în mai, în timp ce indicele privind încrederea consumatorilor în economia zonei euro este la cel mai redus nivel din ultimele şase luni.
Așteptările consumatorilor privind prețurile în zona euro ating nivelul minim din 2020. Aceste date oferă reasigurări că inflaţia nu s-a înrădăcinat în economie
Pentru oficialii de la Banca Centrală Europeană (BCE), aceste date oferă reasigurări că inflaţia nu s-a înrădăcinat în economie.
Pentru a readuce inflaţia la ţinta BCE de 2%, oficialii au indicat că ar putea majora de încă trei ori dobânzile.
Datele din Spania sunt încurajatoare, inflaţia a încetinit în mai la 2,9%. Miercuri urmează datele din Franţa, Italia şi Germania.
În 2023, inflaţia de bază din zona euro ar urma să atingă o valoare medie de 6,1%, după care ar urma să scadă la 3,2% în 2024, a estimat recent Comisia Europeană. Agerpres
Incendiu violent la Mănăstirea Turnu din Prahova. Flăcările au cuprins casa parohială
Impact între un TIR și un autoturism pe un drum din Suceava. Două victime încarcerate
Peste 313.000 de persoane au trecut prin punctele de frontieră din țară, în ultimele 24 de ore
Sancţiuni contravenţionale în valoare de aproape 3,5 milioane de lei, aplicate în ultimele 24 de ore
Intervenții salvatoare ale Dispeceratului Național Salvamont: 20 de apeluri de urgență și 22 de persoane salvate în ultimele 24 de ore
Comisia Europeană cere platformelor online să identifice clar conţinutul generat de inteligenţa artificială
Carambol cu patru autovehicule implicate pe A2, în Ilfov. Două persoane au fost rănite
