Connect with us

ECONOMIE

A început Programul ”Rabla Clasic”, cu un buget de peste 400 de milioane lei. Premieră pentru anul 2020 – ”Rabla Moto”

Publicat



rabla

Programul “Rabla Clasic” pentru anul 2020 a demarat marţi, 17 martie, 00, prin intermediul Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), informează Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Programul “Rabla Clasic” 2020 are un buget de 405 milioane de lei, cel mai mare de la implementarea programului, şi se estimează că vor exista 60.000 de beneficiari, cel mai mare număr din ultimii 15 ani.

Valoarea primei de casare rămâne 6.500 de lei (1.350 de euro). Această primă poate să se majoreze cu încă 1.000 de lei, dacă maşina pe care o alege beneficiarul are pragul de emisii de 96 de grame de CO2 per kilometru, menţionează Ministerul Mediului.

Programul “Rabla Clasic” 2020 are un eco-bonus de 1.000 de lei pentru achiziţionarea unei maşini cu sistem GPL sau GNC, eco-bonus care se poate adăuga la cei 6.500 de lei.

De asemenea, eco-bonusul pentru maşinile hibride convenţionale (cele care nu se încarcă la priză) a fost majorat de la 1.700 de lei la 2.500 de lei.

Persoanele care doresc să beneficieze de programul “Rabla Clasic” trebuie să parcurgă următoarele etape: să obţină de la dealeri cererea de înscriere în program, document care are valabilitate de până la 120 de zile; beneficiarul trebuie să caseze autovehiculul vechi, în 30 de zile de la obţinerea cererii; să încheie formalităţile de achiziţie a maşinii în cele 90 de zile rămase.

Programul “Rabla Moto”, introdus în premieră în acest an, oferă o primă de casare a motocicletelor vechi de 3.500 de lei.

Având în vedere situaţia de criză provocată de coronavirus, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, a solicitat Administraţiei Fondului pentru Mediu să modifice procedurile programului “Rabla Clasic” 2020, astfel încât prezenţa fizică a beneficiarului la sediul dealer-ului să nu mai fie necesară.

“Având în vedere condiţiile speciale în care ne regăsim, le-am cerut colegilor mei de la AFM să analizeze posibilitatea de transmitere digitalizată a documentelor în cadrul programului. Sper ca în zilele care urmează să avem gata un sistem online şi să puteţi parcurge aproape toţi paşii de acasă”, a comentat ministrul Mediului. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei? Aeroportul din Braşov

Publicat

Aeroportul din Braşov are toate şansele să devină poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei, a declarat, după o vizită pe şantier, ambasadorul Israelului la Bucureşti, David Saranga, care a adăugat că, anul trecut, a fost impresionat, când a aflat de acest proiect.

“Este pentru a doua oară în ultima săptămână când sunt prezent la Braşov şi mi-am dorit foarte mult să vizitez aeroportul. Turiştii din Israel sunt pe primul loc din punctul de vedere al numărului oaspeţilor străini care vizitează Braşovul, iar faptul că anul viitor vom avea aici un aeroport va face ca accesul turiştilor israelieni să fie şi mai facil. Cred că aeroportul din Braşov are toate şansele să devină poarta de intrare a turiştilor spre frumuseţile Transilvaniei. Anul trecut, când am aflat despre acest proiect şi despre faptul că într-un an şi jumătate veţi reuşi să aveţi aici un aeroport, am rămas impresionat. Vă felicit”, a spus ambasadorul David Saranga, la finalul vizitei pe şantierul aeroportului, conform unui comunicat de presă remis de CJ Braşov.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Veştea, a spus, conform sursei citate, că are convingerea că judeţul Braşov va beneficia de toate facilităţile pe care transportul aerian le poate asigura.

“I-am arătat excelenţei sale David Saranga că lucrările avansează extrem de bine la Aeroportul Braşov. Avem toată convingerea că judeţul Braşov, care a devenit cea mai importantă destinaţie turistică a României, va beneficia de toate facilităţile pe care transportul aerian le poate asigura, astfel încât transferul pasagerilor din diverse colţuri ale lumii la Braşov să se realizeze cât mai uşor”, a afirmat Veştea.

Vizita ambasadorului Israelului în România a mai cuprins, miercuri, participarea la evenimentul de inaugurare a noului mall din Centrul Civic al Braşovului, construit de subsidiara din România a unei companii israeliene. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Seceta, efecte devastatoare: Scade la jumătate producţia de porumb şi floarea soarelui

Publicat

porumb

Producţiile de porumb şi floarea soarelui vor scădea la jumătate în acest an, faţă de anii precedenţi, din cauza secetei prelungite, care va continua să producă efecte devastatoare şi asupra producţiilor viitoare nu numai în zona vegetală ci şi în zootehnie, susţin asociaţiile fermierilor.

“Avem la ora actuală 1,2 – 1,3 milioane de hectare afectate sută la sută la porumb şi floarea soarelui. În judeţul Ialomiţa, din 360.000 de hectare cât are tot judeţul 280.000 sunt afectate sută la sută, cu grâu, orz, porumb şi floarea soarelui. Din 440.000 hectare în judeţul Constanţa, peste 300.000 sunt afectate. Avem probleme în bazinele agricole cu potenţial imens, unde se produceau nu numai cereale pentru consum ci şi cele de sămânţă pentru anul următor. Efectele sunt în lanţ şi sunt devastatoare”, afirmă preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Ionel Arion, într-o declaraţie pentru AGERPRES .

El afirmă că anul acesta recolta de porumb nu va depăşi 9 milioane de tone, iar în cazul culturii de floarea soarelui va exista un deficit imens, care va crea probleme în primăvara anului viitor, pentru că procesatorii nu şi-au putut face stocuri.

“Dacă producţia de porumb a anului trecut a fost supraestimată, iar cea din 2018 a fost mult umflată, anul acesta nu vom trece de 8 – 9 milioane de tone. La grâu suntem undeva la 5 – 5,5 milioane de tone, iar floarea soarelui este un deficit imens, deoarece procesatorii nu şi-au putut face stocurile. Nici din Republica Moldova sau Ucraina nu se poate aduce floarea soarelui pentru că nici acolo nu a fost producţie suficientă şi atunci va fi o problemă undeva din martie – aprilie anul viitor, pentru că stocurile adunate vor ajunge până în primăvara anului viitor, dar până în vară mai este destul de mult. Dacă aveam o medie de 2.500 – 2.700 kg/hectar în anii trecuţi la floarea soarelui, anul acesta vom avea 1.300 – 1.400 kg/hectar media pe ţară. Se preconiza să se însămânţeze 900.000 hectare, dar nu ştim dacă s-a semănat atât. Seceta a distrus o parte din cultură, dar a mai fost şi lipsa tratamentului la sămânţă, în primăvara, pentru dăunătorul Tanymecus – acele nicotinoide despre care vorbim tot timpul – care a făcut ca fermierii să semene şi mai puţină floarea soarelui, renunţând la această cultură în favoarea celei de porumb”, a explicat el.

În opinia sa, seceta va produce în continuare efecte pentru că fermierii nu pot însămânţa, nu au resurse financiare, fiind astfel în pericol şi producţia alimentară a României.

“Fermierii nu vad cu ochi buni ce va fi în anii următori pentru că seceta este cruntă şi continuă să îşi facă efectele: nu se poate însămânţa, nu vom avea producţie, în pericol este şi zootehnia şi producţia alimentară. Este foarte adevărat că va veni marfă din schimburi intra-comunitare, dar să vedem care este calitatea, care este preţul, pentru că, iată, uleiul la raft a luat 25% avans şi probabil şi derivatele din ulei vor avea creşteri”, a menţionat Arion.

În aceste condiţii, fermierii au solicitat autorităţilor declararea stării de calamitate în agricultură, considerând că acest lucru ar aduce gură de oxigen atât fermierilor din vegetal cât şi celor din zootehnie.

“Nu înţelegem de ce ne ferim atât de mult să declarăm starea de calamitate. În acest lanţ trofic al producţiei agricole fermierul şi ferma se află la baza lanţului trofic, dacă distrugem şi facem să dispară fermierul şi ferma şi ceilalţi vor avea de suferit, dar cel mai mult va avea de suferit consumatorul final. Pe de altă parte, ce se întâmplă cu România, şi aşa are o balanţă deficitară, va deveni o zonă unde doar se vor produce cereale? Vom exporta materia primă brută şi vom importa doar produse finite. România nu are dreptul să se dezvolte? Nu trebuie să gândim să dezvoltăm producţia locală şi antreprenorul autohton să supravieţuiască? Trebuie să privim fermierul ca şi un investitor. Noi dacă azi nu sprijinim fermierul, în viitor vom avea probleme pe foarte multe paliere”, a adăugat preşedintele PRO AGRO.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, România s-a situat anul trecut pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţia realizată de porumb boabe.

România a obţinut în 2019 o producţie de 16,9 milioane de tone de porumb boabe, de pe o suprafaţă de 2,6 milioane hectare, iar randamentul înregistrat a fost de circa 6.500 kg/ha. La floarea soarelui, recolta a fost de 3,45 milioane de tone de pe o suprafaţa însămânţată de 1,3 milioane hectare şi o medie de 2.660 kg/ha.

Situaţiile operative ale Ministerului Agriculturii privind stadiul recoltării la culturile menţionate indică în prezent “anumite reduceri ale randamentelor specifice”, dar valorile sunt provizorii, având în vedere că suprafeţele recoltate până în prezent sunt de circa 87% la floarea soarelui şi circa 50% la porumb.

În data de 15 octombrie, analiştii de la Strategie Grains şi-au redus estimările privind recolta de porumb a Uniunii Europene în sezonul 2020/2021, ca urmare a verii secetoase din principalele ţări producătoare, potrivit Reuters.

Firma franceză se aşteaptă în prezent la o producţie de porumb de 62,7 milioane de tone în Uniunea Europeană şi Marea Britanie, mai puţin decât 64,9 milioane de tone luna trecută şi cu 4,7 milioane de tone mai puţin faţă de estimarea din luna august. Revizuirea de luna aceasta a fost cauzată, în special, de diminuarea cu 1,5 milioane de tone a estimărilor privind recolta de porumb a României şi cu 200.000 de tone pentru Franţa.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Câte concedii medicale au fost decontate în acest an? Anunț de la Cîțu

Publicat

florin citu

Valoarea concediile medicale decontate în 2020 a fost de 342 milioane lei lunar, în total fiind decontate concedii în sumă de 7,4 miliarde lei, potrivit ministrului Finanţelor, Florin Cîţu.

„Respectul faţă de sectorul privat se vede prin fapte. În 2020 au fost decontate concedii medicale în valoare de 342 milioane lei lunar. Până acum au fost deja decontate concedii medicale în valoare de 7,4 miliarde lei. Record istoric”, a scris ministrul duminică, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit datelor prezentate de Florin Cîţu, în perioada 2009-2019 se decontau în medie 1,3 miliarde lei anual.

Ministrul Finanţelor, declara, în iunie, că la momentul în care a preluat funcţia “era un stoc” de 3 miliarde de lei de concedii medicale neplătite. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Pierderi uriașe estimate de Compania Aeroporturi Bucureşti

Publicat

Compania Naţională “Aeroporturi Bucureşti” estimează pentru anul 2020 pierderi brute de 129,4 milioane de lei ca urmare a măsurilor restrictive luate în domeniul aviaţiei, în contextul pandemiei de Covid-19, se arată într-un proiect de hotărâre de Guvern iniţiat de Ministerul Transporturilor, privind rectificarea bugetului companiei.

Pentru anul 2021 se prevede un rezultat brut pozitiv de 15,6 milioane de lei, iar pentru anul 2022 se prevede o revenire a traficului aerian de pasageri, ceea ce va conduce la îmbunătăţirea situaţiei financiare a Companiei Naţionale “Aeroporturi – Bucureşti” – S.A. şi realizarea unui profit în creştere, în valoare de 207 milioane de lei.

Sectorul aviaţiei este unul dintre cele mai afectate sectoare de activitate, de criza generată de răspândirea noului coronavirus, explică iniţiatorii proiectului.

Începând cu 16 martie 2020, pandemia a ajuns la un nivel foarte avansat de răspândire, astfel încât mai multe state din Uniunea Europeana, printre care şi ţara noastră, au decretat stare de urgenţă, închiderea spaţiilor aeriene, a graniţelor terestre, fiind afectate în mod direct companiile aeriene, aeroporturile, companiile de handling şi alţi furnizori de servicii specifice.

Sectorul aviaţiei a fost unul dintre sectoarele economice puternic afectate de restrângerea severă a mobilităţii persoanelor între destinaţii şi în acest context, traficul de pasageri pe aeroporturile bucureştene a scăzut dramatic faţă de valorile prognozate pentru anul 2020: cu 58,5% în luna martie, 98,4% în luna aprilie, 98% în luna mai, 94,5% în luna iunie.

Pentru anul 2020, în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, numărul estimat de pasageri de 5,5 milioane reprezintă 35,60% din numărul de pasageri aprobaţi în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020, aprobat prin HG nr.301/2020 (număr pasageri aproximativ 15,6 milioane).

Astfel că situaţia economico-financiară a Companiei Naţionale “Aeroporturi – Bucureşti”- S.A. a fost şi este puternic afectată de scăderea traficului aerian.

Compania Naţională “Aeroporturi – Bucureşti”- S.A. a propus în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, următoarele modificări ale indicatorilor economico-financiari, faţă de bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat pe anul 2020 prin HG nr. 301/2020: veniturile totale au scăzut cu 59,33% (695,1 milioane lei) urmare a scăderii traficului aeroportuar cu 64,4% faţă de valoarea aprobată în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020.

În cadrul veniturilor totale, veniturile din exploatare deţin o pondere de 97,79% iar veniturile financiare deţin o pondere de 2,21%.

Veniturile din exploatare vor înregistra o scădere cu 59,54% faţă de valoarea aprobată.

În cadrul cifrei de afaceri a companiei, veniturile din activitatea de bază (aeronautice) deţin o pondere de 83,02% şi sunt programate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuielile rectificat, pe anul 2020, în scădere cu 59,97% ( 550,1 milioane de lei) faţă de valoarea aprobată, în contextul pandemiei de COVID.

Veniturile non-aeronautice, a căror pondere în cifra de afaceri a companiei este de 16,98%, sunt programate în scădere cu 64,13%.

Totodată, cheltuielile totale vor fi diminuate cu 16,42%, având în vedere scăderea traficului aeroportuar, care impune reanalizarea şi redimensionarea cheltuielilor companiei.

Cheltuielile companiei sunt preponderent fixe prin natura activităţii aeroportuare (cheltuielile cu prestaţiile externe, cheltuielile cu amortizarea, cheltuielile de personal) iar ponderea lor în total cheltuieli este de aproximativ 88%. Celelalte categorii de cheltuieli, din care cheltuielile variabile au scăzut direct proporţional cu scăderea traficul aeroportuar (taxa de securitate, taxa AIAS, cheltuieli cu trataţia pasagerilor business şi VIP, redevenţa pentru bunuri publice) dar au o pondere mică în totalul cheltuielilor (aproximativ 3%).

De asemenea, s-au înregistrat cheltuieli suplimentare privind achiziţionarea de materiale consumabile şi servicii, pentru combaterea pandemiei COVID -19, necesare desfăşurării activităţii, în condiţii de securitate şi prevenire împotriva îmbolnăvirii cu noul virus (materialele de protecţie – măşti, dezinfectanţi, mănuşi de protecţie), cu închirierea de corturi pentru triajul pasagerilor şi cu achiziţionarea de termoscannere.

Se preconizează şi reducerea productivităţii muncii cu 59,54%, urmare a reducerii veniturilor din exploatare cu 59,54%;

Câştigul mediu lunar pe salariat, determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială conform OG 26/2013 şi Legii bugetului de stat nr.5/2020, va scădea cu 0,33% faţă de nivelul aprobat pentru anul 2020, urmarea scăderii cheltuielilor de natură salarială;

A fost plafonat nivelul indemnizaţiilor membrilor Consiliului de Administraţie, ceea ce duce la scăderea cheltuielilor aferente contractelor de mandat cu 10,73%. În prezent, la nivelul Companiei Naţionale “Aeroporturi – Bucureşti” – S.A, nu sunt încheiate contracte de administrare în urma unei proceduri de selecţie conform OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă, cu modificările şi completările ulterioare, ci în baza art. 641 alin. (3) din acelaşi act normativ.

În plus, sursele de finanţare a investiţiilor, estimate în proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat pe anul 2020, au scăzut cu 11,68% faţă de cele aprobate în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2020

Dintre acestea, principalul obiectiv de investiţii este Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti. În prezent este în derulare etapa privind achiziţionarea terenurilor necesare realizării acestui obiectiv de investiţii, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr 799/2019 de expropriere care constituie coridorul de expropriere situat pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes naţional privind obiectivul de investiţii “Programul strategic de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Bucureşti”.

Astfel, au fost prevăzute în cadrul bugetului anului 2020 sumele necesare exproprierii în valoare de 358 milioane lei, iar pentru următorii ani, 2021 şi 2022, au fost prevăzute sumele necesare pentru proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie lucrări, în valoare totală de 1.5 miliarde de lei, în conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 655/2018 pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii sus-menţionat.

Au fost reanalizate şi diminuate pentru anul 2020 cheltuielile pentru următoarele obiective de investiţii: sistematizarea suprafeţelor de mişcare a AIHCB în vederea creşterii capacităţii operaţionale şi asigurării conformităţii cu prevederile R139/2014 (DALI, PTE), reparaţii capitale, modernizare instalaţii clădiri Plecări, Finger, Sosiri, AB4+CL (expertiză tehnică, DALI), modernizare sisteme benzi bagaje plecări lucrări de construcţii/instalaţii (PT execuţie), reorganizare reţele termice exterioare AIHCB, lucrări de execuţie reţele interioare de gaze naturale şi realizarea de puncte termice în zona parc auto (cazarmă) şi uzină electrică (SF, Proiectare si execuţie), staţie de epurare. Elementele prevăzute în cadrul capitolului “Dotări” au fost prioritate şi reanalizate, astfel încât, a fost amânată achiziţionarea unor utilaje şi echipamente, autoutilitare şi sisteme IT, în valoare de 83.4 milioane de lei.

Compania Naţionala “Aeroporturi – Bucureşti” – S.A. nu a înregistrat în anul 2019 plăţi restante şi nu va înregistra nici la data de 31 decembrie 2020. AGERPRES

Citește mai departe