Connect with us

ECONOMIE

A scăzut cu aproape 20% numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele şapte luni ale anului

Publicat

contabilitate

Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele şapte luni ale acestui an a scăzut cu 19,63% faţă de perioada similară din 2018, ajungând la 8.799, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

În luna iulie şi-au suspendat activitatea 1.198 de societăţi.

Cele mai multe companii care şi-au întrerupt activitatea în primele şapte luni ale acestui an sunt din Bucureşti, respectiv 862, în scădere, însă, cu 33,74% faţă de perioada similară a anului trecut, Capitala fiind urmată de judeţele Cluj (475 de firme, în scădere cu 6,68%), Bihor (442, în scădere cu 24,57%) şi Timiş (341, în scădere cu 8,33%).

La polul opus, cele mai puţine suspendări în perioada ianuarie – iulie 2019 au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (37, în scădere cu 35,09% faţă de primele şapte luni ale anului trecut), Brăila (71, în scădere cu 32,08%) şi Covasna (84, în scădere cu 5,62%).

În primele şapte luni ale acestui an doar în judeţul Dolj a fost consemnată o creştere a numărului de firme care şi-au suspendat activitatea (plus 14,65%).AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ECONOMIE

Studiu: Care sunt cele mai apreciate aeroporturi din România

Publicat

aeroport cluj avion cluj

Toate aeroporturile din țară au fost sancționate de participanții la un studiu realizat în lunile septembrie și octombrie pentru prețurile mari din magazine și restaurante. Totuși, unele au obținut puncaje maxime în ceea ce privește varietatea de rute oferite sau amabilitatea personalului.

Una dintre noutățile aduse de pandemie pentru domeniul turismului și al călătoriilor cu avionul este creșterea interesului pentru zborurile interne, în special pe rute a căror alternativă rutieră ar însemna foarte multe ore petrecute în trafic, dar și creșterea numărului de rute externe operate de pe aeroporturi secundare din România.

Astfel, comparativ cu anul 2019 când la nivel național aeroporturile au înregistrat peste 23 de milioane de pasageri, dintre care peste 60% au sosit / plecat de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă București, în perioada post-pandemică se observă o creștere a rutelor și a numărului de pasageri ce optează pentru a ateriza / decola folosind aeroporturile mai mici din România.

Vola.ro a făcut un studiu cu privire la situația aeroporturilor din România, pe baza opiniilor și preferințelor pasagerilor.

Studiul a fost făcut printr-un sistem de notare a celor mai reprezentative caracteristici pentru un aeroport: curățenie, aspect, semnalizare, amabilitatea personalului, accesibilitate, calitate și prețurile facilităților (magazine, restaurante, parcare).

Aeroportul Internațional Henri Coandă București

Aeroportul Internațional Henri Coandă București gestionează cel mai mare volum al traficului aerian, operând atât curse interne, cât și externe, și este principalul punct de conexiune între România și nenumărate destinații din Europa și restul lumii. Grație portofoliului mare de companii aeriene și a varietății de rute pe care le asigură, acesta a fost ales de 70.6% dintre participanții la studiu.

„În același timp, însă, călătorii au remarcat aglomerația care se formează pe Otopeni, cozile și lipsa personalului suficient, factori care îngreunează procedurile din aeroport, cauzând întârzieri, probleme cu bagajele, modificări de program de zbor. Prin urmare, respondenții au observat că, din acest punct de vedere, aeroportul Henri Coandă are nevoie mai multă atenție, astfel încât să funcționeze la standardele aeroporturilor din marile capitale europene”, au transmis realizatorii studiului.

Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca

Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca a fost apreciat pentru curățenie (9/10), amabilitatea personalului (9.1/10) și semnalizarea eficientă a porților și a ghișeelor (9/10). Fiind un aeroport mai mic decât Otopeniul, acesta operează un număr restrâns de curse interne și externe. Un alt minus al aeroportului Avram Iancu, raportat de participanții la studiul Vola.ro, este reprezentat de lipsa varietății în ceea ce privește restaurantele și magazinele disponibile.

Aeroportul Internațional George Enescu Bacău

Aeroportul Internațional George Enescu Bacău a primit cele mai mari note pentru semnalizarea eficientă (9.4/10) și curățenie (9.1/10), fiind printre singurele aeroporturi apreciate pentru atenția la curățenie. De asemenea, merită menționat faptul că, în ciuda faptului că este un aeroport mic, acesta asigură zboruri directe către câteva dintre cele mai căutate destinații: Marea Britanie, Italia și Spania. Pasagerii pot ajunge la el atât cu mașina personală, cât și cu transportul în comun (autobuz, taxi).

Aeroportul Internațional Iași

Aeroportul Internațional Iași a obținut note bune pentru semnalizarea eficientă (9/10), grație spațiului organizat, care îi ajută pe călători să găsească rapid porțile și ghișeele. Totodată, aeroportul din Iași dispune și de un centru de vaccinare fără programare. De asemenea, acesta oferă un acces facil tuturor pasagerilor, atât cu mașina personală, cât și cu transportul în comun (autobuz, taxi, servicii de ridesharing).

Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare Suceava

Pasagerii care au tranzitat Aeroportul Internațional Ștefan cel Mare Suceava au notat dur câteva aspecte precum curățenia (7.7/10), amabilitatea personalului (7.3/10) și accesibilitatea (6.6/10). „Fiind un aeroport destul de mic, portofoliul acestuia nu include numeroase companii aeriene, astfel că operează un număr restrâns de rute, atât în România, cât și în Europa (Italia, Marea Britanie, Germania). Este totuși o reușită că se află în clasament alături de aeroporturile mari ale României, București – Otopeni, Cluj Napoca și Iași”, au mai transmis realizatorii studiului.

Pe lângă cele cinci aeroporturi, care au primit cele mai multe voturi din partea pasagerilor participanți la studiu, pe listă au fost incluse și aeroporturile din Sibiu, Craiova și Timișoara.

Aeroportul Internațional Sibiu, de exemplu, a obținut note mari pentru amabilitatea personajului, dar și pentru accesibilitate, având conexiuni bune cu centrul orașului. Aeroportul Internațional Craiova a fost și el votat pentru semnalizarea eficientă a reperelor principale și pentru accesibilitate, fiind situat la scurtă distanță de oraș. Totodată, acesta a obținut calificative mari la capitolul curățenie. Nu în ultimul rând, Aeroportul Internațional Timișoara a fost apreciat de călători pentru semnalizare și curățenie.

Un aspect important de menționat este că toate aeroporturile incluse în acest raport au fost sancționate pentru prețurile mari și foarte mari din magazinele și restaurantele amenajate în cadrul lor.

Studiul Vola.ro a fost realizat la finalul lunii septembrie și începutul lunii octombrie 2021, pe un eșantion de 238 de respondenți care au călătorit pe aeroporturile din România. MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Proiect: România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, 2% din PIB pentru proiectele de infrastructură

Publicat

România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB reprezentând contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană, la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 – 2030.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a publicat, vineri, în dezbatere publică, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 – 2030, data limită pentru primirea de propuneri şi observaţii fiind 14 decembrie 2021.

Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, Planul Investiţional dezvoltă o strategie a asigurării finanţării necesare pe cei 10 ani de implementare plecând de la corelarea principalelor surse de finanţare disponibile României: PNRR, POT, CEF 2.0 şi bugetul naţional.

Nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro

Per total, nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro. Din această sumă, 34,19 miliarde de euro sunt dedicate infrastructurii rutiere, 20,63 miliarde de euro infrastructurii feroviare, 10,7 miliarde de euro dedicate infrastructurii de metrou, 4,46 miliarde de euro dedicate infrastructurii navale şi 2,79 miliarde de euro dedicate infrastructurii aeroportuare.

Alocările estimative maxime pentru finanţare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro

Alocările estimative maxime pentru finanţare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro (din care 13,43 fonduri externe nerambursabile şi 27,35 contribuţia maximă a bugetului de stat, incluzând mecanismul supracontractării), rezultând un deficit de 31,99 miliarde de euro, care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe şi fonduri private.

„În concluzie, România va trebui să asigure în următorii 10 ani contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an în funcţie de progresul fizic şi financiar al proiectelor”, se spune în nota de fundamentare.

Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României

Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României, pe următorii 10 ani, în valoare de aproape 73 de miliarde de euro, se află în faza de negocieri la Comisia Europeană a declarat, pe 24 noiembrie, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la audierile din Parlament prilejuite de preluarea portofoliului., exprimându-şi speranţa ca până la sfârşitul anului să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern.

„România are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport pentru următorii 10 ani. Cu toţii avem nevoie de resurse financiare şi de un management profesionist al proiectelor şi un plan strategic pe termen lung şi de reforme totodată administrative, în conformitate inclusiv cu PNRR. Avem o strategie care a parcurs deja câţiva paşi, şi anume Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020 -2030.

Acest plan în acest moment a fost elaborat

Acest plan în acest moment a fost elaborat, trimis către Comisia Europeană şi se află încă în faza de negocieri, urmând ca până la sfârşitul anului acest plan investiţional pe următorii 10 ani să fie aprobat printr-o Hotărâre de Guvern. Acest plan a fost creat în corelaţie cu politicile actuale ale Comisiei Europene, ceea ce înseamnă finalizarea coridoarelor europene, protecţia şi conservarea mediului, implementarea de soluţii de digitalizare şi inovare în transport”, a afirmat Sorin Grindeanu.

El a precizat că acest plan, elaborat în 2020 la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, are un rol triplu legat de o prioritizare a investiţiilor, o actualizare a Master Planului General de Transport al României, fiind totodată un document cadru de referinţă pentru politicile relevante.

Master Plan General de Transport

„Având în vedere că ne aflăm într-o perioadă de tranziţie între două exerciţii bugetare 2014 – 2020, respectiv 2021-2027, şi pentru că avem un Master Plan General de Transport aprobat în 2016, precum şi analizând necesitatea corelării tuturor acestor politici relevante în vederea realizării obiectivelor de infrastructuri necesare, acest plan investiţional are un rol triplu. După datele pe care le am în acest moment, el a fost elaborat în interiorul Ministerului Transporturilor în anul 2020, urmând etapele pe care vi le-am spus.

Acest rol triplu este legat de o prioritizare a investiţiilor, ceea ce este extrem de important pe această decadă 2020 – 2030, de asemenea înseamnă o actualizare a strategiei de implementare a Master Planului General de Transport şi, totodată, reprezintă un document cadru de referinţă pentru politicile relevante. În esenţă, acest plan investiţional vizează o schimbare de paradigmă în sensul concentrării eforturilor şi politice şi instituţionale şi financiare ale României pe un set clar de priorităţi care să ducă în 2030 la crearea unei reţele naţionale de transport, care să reprezinte ceea ce ne dorim cu toţii, coloana vertebrală de dezvoltare a economiei naţionale”, a explicat el. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Valabilitatea voucherelor de vacanţă nefolosite din cauza pandemiei ar putea fi prelungită şi anul următor

Publicat

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a declarat, vineri, că în şedinţa de Guvern s-a discutat despre acordarea voucherelor de vacanţă, precizând că a propus prelungirea cu un an a tichetelor emise din anii anteriori şi nefolosite din cauza pandemiei.

„Legat de vouchere de vacanţă, este deja o discuţie, a fost o discuţie astăzi în Guvern. Noi, ministerele iniţiatoare – IMM şi Ministerul Muncii – am propus şi prelungirea voucherelor de vacanţă care mai sunt şi din cauza pandemiei nu au putut fi folosite şi acordarea de vouchere de vacanţă pentru anul următor”, a spus Budăi, după şedinţa Executivului.

El a afirmat că valabilitatea voucherelor de vacanţă nefolosite ar putea fi prelungită până la sfârşitul anului următor.

„Până la sfârşitul anului următor (să fie prelungită valabilitatea voucherelor de vacanţă nefolosite – n.r.). Aceasta este propunerea, vedem ce iese din cadrul avizărilor interministeriale”, a menţionat Budăi.

Ministrul Muncii a precizat că este vorba despre voucherele emise în 2020, dar sunt în discuţie şi cele din 2019.

„În primă discuţie am înţeles de la ministrul IMM că a trecut 2020, eu ştiu că în piaţă mai sunt şi din 2019. O să discutăm în Guvern şi cu siguranţă când va fi ordonanţa de urgenţă vom discuta şi vom decide forma finală. Se aşteaptă observaţii de la celelalte ministere de resort”, a mai spus Budăi. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Rabla pentru electrocasnice, etapa II: 33.877 de vouchere generate şi buget epuizat în 8 minute

Publicat

electrocasnice 590x354

Bugetul alocat pentru cea de-a doua etapă a programului Rabla pentru Electrocasnice, sesiunea de iarnă, s-a epuizat în opt minute, fiind generate 33.877 de vouchere, conform datelor Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

În această etapă, din totalul voucherelor emise, 19.183 au fost pentru televizoare, 9.592 pentru laptopuri şi 5.102 pentru tablete.

Pe de altă parte, ministerul de resort a precizat că o parte dintre utilizatori au avut probleme de accesare a platformei dedicată programului „Rabla pentru electrocasnice” şi că aşteaptă din partea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) explicaţiile tehnice. „Funcţionarea este garantată la 75.000 utilizatori/minut”, au afirmat reprezentanţii MMAP.

Ediţia de iarnă a programului „Rabla pentru Electrocasnice” va mai avea o singură etapă, programată în perioada 10 – 16 decembrie, în care se pot genera vouchere în valoare de 400 de lei pentru aparate de aer condiţionat, inclusiv aparate de aer condiţionat portabile cu eficienţă energetică la răcire cel puţin A++, respectiv pentru uscătoare de rufe cu eficienţă energetică cel puţin A++, dar şi vouchere de 200 de lei pentru aspiratoare cu un consum de energie mai mic de 43 kWh/an.

Bugetul alocat pentru ediţia de sărbători a programului este de 34 de milioane de lei. AGERPRES

Citește mai departe