Amenzi de peste 60 de milioane de lei au fost aplicate de către inspectorii de mediu, în primele nouă luni ale anului, în creştere cu 48,66% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, când valoarea sancţiunilor se situa la 40,368 milioane de lei, conform raportului periodic al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM).

Datele oficiale arată că, în intervalul 1 ianuarie – 30 septembrie 2020, numărul de inspecţii efectuate la nivel naţional a fost de 24.947, cu circa 15% mai puţine decât în primele nouă luni din anul anterior, când au fost înregistrate 29.383 de controale.

De asemenea, în perioada analizată, au fost aplicate 3.223 de amenzi, faţă de cele 2.535 raportate din ianuarie şi până la finele lunii septembrie 2019.

Potrivit sursei citate, la nouă luni, au fost emise 1.488 de avertismente (faţă de 1.149, în primele nouă luni ale anului trecut) şi 210 decizii privind sistarea activităţii (faţă de 117, în aceeaşi perioadă din 2019). În plus, au fost emise 37 propuneri de suspendare de acorduri sau autorizaţii de mediu, dar şi 66 de sesizări penale.

Raportul Gărzii de Mediu evidenţiază faptul că, până în prezent, din totalul acţiunilor de control, 19.868 s-au înregistrat în domeniul controlului poluării şi 5.079 în domeniul biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor protejate.

La nivelul lunii septembrie a acestui an, comisarii de mediu au efectuat, la nivel naţional, 3.092 de controale, dintre care 2.392 în domeniul poluării şi 700 în cel al biodiversităţii, biosecurităţii şi ariilor protejate. În acest interval au fost aplicate 482 de amenzi, în valoare de 7,482 milioane de lei.

În acelaşi timp, au fost transmise 222 de avertismente, 25 de dispoziţii de sistare a activităţii, cinci sesizări penale şi şase propuneri de suspendare acorduri/autorizaţii de mediu.

Garda Naţională de Mediu funcţionează ca instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

Garda are atribuţii în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării şi sancţionării încălcării prevederilor legale privind protecţia mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale şi managementului riscului, substanţelor şi preparatelor periculoase, biodiversităţii şi ariilor naturale protejate, fondului de mediu şi altor domenii prevăzute de legislaţia specifică în vigoare. Agerpres

Suma medie plătită în luna septembrie 2020 de statul român beneficiarilor de ajutor social (venit minim garantat) a fost de 263,25 lei, iar suma totală plătită în această lună s-a ridicat la 44,648 de milioane de lei, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

În septembrie, de acest ajutor social au beneficiat 169.605 persoane. Cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în judeţele Dolj – 10.865 persoane, Bacău – 9.259 şi Buzău – 9.201.

La finalul lunii septembrie, erau suspendaţi de la plată 11.527 beneficiari, cei mai mulţi din Botoşani – 974 beneficiari, Dolj – 730 şi Bacău – 660.

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj – 339,64 lei, Covasna – 312,58 lei şi Braşov – 311,61 lei.

Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare.

Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost modificată în luna iulie 2018 prin Legea nr. 192/2018, în principal cu scopul de a facilita integrarea pe piaţa forţei de muncă a membrilor de familie beneficiari ai ajutorului social.

Astfel, în situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză un loc de muncă sau participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, dreptul la ajutorul social încetează. În cazul refuzului unui loc de muncă, se poate solicita un alt drept doar după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului.

A fost prevăzută de asemenea obligaţia primarului de a întocmi planul de activităţi sezoniere pe baza solicitărilor primite de la persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă precum şi stabilirea condiţiilor de efectuare a activităţilor sezoniere de către beneficiarii de ajutor social, inclusiv remunerarea acestor activităţi sezoniere.

În situaţia în care beneficiarii de ajutor social refuză de două ori participarea la aceste activităţi sezoniere, dreptul la ajutorul social încetează, urmând să poată fi solicitat un nou drept doar la un interval de 12 luni, ca şi în cazul refuzului unui loc de muncă. Agerpres

Un accident feroviar mortal a avut loc duminică seara, în apropiere de stația CFR Gugești, județul Vrancea. O femeie a murit după ce a fost spulberată de trenul 1662.

Potrivit  ISU Vrancea, în urmă cu puțin timp, polițiștii au fost sesizați cu privire la faptul că trenul 1662, care circula pe relația Iași-București, la aproximativ un kilometru de intrarea în stația CFR Gugești, a surprins și accidentat mortal o persoană de sex feminin.

La fața locului se află o echipă operativă din cadrul Postului de Poliție Transporturi Feroviare Focșani.