Peste jumătate dintre români obişnuiesc să se informeze cel mai des de la TV, iar aproape jumătate dintre ei consideră că posturile de televiziune sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false, potrivit unui sondaj realizat INSCOP Research în parteneriat cu Verifield, la comanda think-tank-ului Strategic Thinking Group.

Întrebaţi de unde obişnuiesc să se informeze cel mai des, 53,1% dintre români au indicat posturile TV, 21% – reţelele sociale, 15,5% – ziarele, revistele şi publicaţiile online şi 7,7% – posturile de radio, iar 2,7% – nu ştiu sau nu au răspuns.

49% dintre respondenţi consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false

Totodată, cercetarea arată că 49% dintre respondenţi consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări şi propagarea de ştiri false (faţă de 52,6% în iunie), 35,3% spun că în această situaţie se află reţelele sociale (faţă de 34,9% în iunie), 7,9% – ziarele şi revistele (faţă de 4,4% în iunie), 1,8% – posturile de radio (faţă de 2,3% în iunie), 6% – nu ştiu sau nu răspund (faţă de 5,8% în iunie).

55,6% dintre respondenţi apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură

Conform cercetării, 55,6% dintre respondenţi apreciază că în ultimele luni au fost expuşi la ştiri false sau dezinformări în foarte mare şi mare măsură (faţă de 50,1% în iunie şi 55% în martie), iar 40,8% că au fost expuşi în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (faţă de 45,6% în iunie şi 42,6% în martie). 3,6% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare (faţă de 4,3% în iunie şi 2,5% în martie).

Uniunea Europeană este principala sursă a acţiunilor de propagandă

În opinia a 18,5% dintre români, Uniunea Europeană este principala sursă a acţiunilor de propagandă, dezinformărilor şi ştirilor false în România (faţă de 13,8% în iunie), urmată la mică distanţă de Rusia – cu 18,1% (faţă de 25,2% în iunie). Urmează China – cu 14,3% (12,2% în iunie ), SUA – cu 7,3% (faţă de 7,9% în iunie), Ungaria – cu 6,9% (faţă de 8% în iunie) şi Germania – cu 2,2% (faţă de 3,5% în iunie). 2,7% dintre cei chestionaţi consideră că altă ţară susţine astfel de acţiuni în România (faţă de 2,1% în iunie), iar 30% nu ştiu sau nu au răspuns (faţă de 27,3% în iunie).

Dan Andronache, vicepreşedinte True Story Project (TSP), arată că percepţia expunerii la ştiri false de către societate este mai ridicată acum în raport cu măsurătorile trecute, însă este mai scăzută în rândul segmentelor sociodemografice vulnerabile, ceea ce accentuează necesitatea introducerii unor unelte de evaluare critică a informaţiilor atât în cadrul sistemului formal de educaţie, cât şi structurarea unui sistem informal online/offline, care să se adreseze întregii societăţi.

„Responsabilitatea concepţiei şi diseminării soluţiilor aparţine în primul rând statului, ce îşi clatină stabilitatea menţinând abordarea pasivă curentă, cât şi societăţii civile, organizaţiilor profesionale şi patronale sau marilor branduri ce folosesc marketingul, media online/offline într-o cheie cost-eficienţă de natură cantitativă ce favorizează inflamarea fenomenului infodemic şi menţinerea la cote scăzute a calităţii conţinutului media”, spune Andronache.

Efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare

Remus Ştefureac, preşedinte Strategic Thinking Group, subliniază că, „în lipsa unor anticorpi eficienţi, cum ar fi educarea şi antrenarea capacităţii de a discerne rapid între ştiri false şi ştiri adevărate, efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare, inclusiv în cele serioase, care sunt concurate cu succes de furnizorii de ştiri false, subversive”.

Sondajul de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naţionalist în era dezinformării şi fenomenului ştirilor false” – Ediţia a III-a a fost realizat în perioada 15 – 27 septembrie şi este împărţit în cinci capitole, ultimul fiind dedicat percepţiei românilor cu privire la dezinformări şi ştiri false.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului multistadial stratificat fiind de 1.204 persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de plus/minus 2,8%, la un grad de încredere de 95%. Agerpres

România este pe lista roșie a pandemiei de COVID-19, iar turiștii străini care aveau de gând să vină în țara noastră în această toamnă au anunțat că renunță în favoarea unor destinații mai sigure și mai cunoscute. Tour-operatorii dau vina pe noul val de COVID-19, dar și pe nepăsarea guvernanților.

România își pierde și bruma de turiști străini care o vizitau anual în fața noului val COVID-19, dar mai ales din cauza nepăsării grave a celor care trebuiau să aibă grijă de turismul românesc, spun tour-operatorii.

Odată cu intrarea României pe lista roșie a incidenței cazurilor de COVID-19 și creșterea alarmantă a deceselor din cauza acestei boli, cei câțiva turiști străini care aveau de gând să vină în România în această toamnă au anunțat agențiile de turism și unitățile de cazare că renunță la țara noastră în favoarea unor destinații mai sigure și mai cunoscute.

Lovitura este una extrem de dureroasă pentru tour-operatorii români de incoming, pentru unitățile de cazare și de alimentație care se chinuie să supraviețuiască de la o zi la alta într-o industrie haotică, lipsită de reglementări sau de coordonare.

„Turismul românesc a decedat oficial”

„Turismul în general, dar mai ales cel de incoming a devenit un sector al nimănui, ignorat cu totul de un guvern în care nu numai că nu mai există un minister care să-l coordoneze, dar, mai grav, nu mai există niciun departament, nicio direcție sau măcar o persoană însărcinată oficial. Cu alte cuvinte, turismul românesc a decedat oficial.

În condițiile în care toate țările europene au făcut din strategia de turism un instrument major de recuperare a pierderilor înregistrate în perioada pandemică, România nu are niciun plan minim, în ciuda apelurilor disperate venite din partea asociațiilor și profesioniștilor din domeniu.

Site-ul oficial de prezentare, www.romania.travel este total nefuncțional

Site-ul oficial de prezentare, www.romania.travel este total nefuncțional pentru că nu a mai înnoit nimeni domeniul de internet! Ce să mai vorbim despre buget de promovare, program de marketing sau măcar o viziune pe termen scurt! După doi ani, 2020 și 2021, în care participarea României la târgurile de turism a fost una anemică și neînsemnată, din păcate, anul următor se anunță ca unul în care țara noastră va dispărea complet de pe harta turismului mondial.

Pentru prima oară după anul 1980, destinația România lipsește de la World Travel Market (Londra)

Pentru prima oară după anul 1980, destinația România lipsește de la World Travel Market (Londra) – al doilea cel mai mare eveniment expozițional de turism din lume. Incompetența, indolența și nepăsarea celor care ne conduc au atins cote maxime”, spune Ovidiu Tudor, președinte Asociația Incoming România.

Potrivit acestuia, deși turismul de incoming este unul din puținele domenii care contribuie în mod pozitiv la îmbunătățirea imaginii de țară, lipsa de viziune ne compromite pentru următorii ani.

Operatorii solicită premierului înființarea de urgență a unui organism profesionist și independent care să coordoneze promovarea României, a unei Organizații de Management al Destinației capabilă, competentă și cu obiective clare.

(sursa: Mediafax)

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, a crescut în iulie 2021 faţă de luna precedentă cu 10,2%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Conform INS, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, în luna iulie 2021, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 10,2%, datorită creșterii cifrei de afaceri din comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+100,3%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+23,9%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+8,8%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+4,1%)şi din comerţul cu ridicata nespecializat (+1,4%).

Scăderi au înregistrat: comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-7,4%), al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-2,1%) şi comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-0,2%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2021, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 1,7%.

Comparativ cu luna iulie din 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut pe ansamblu cu 21,3%

Comparativ cu luna iulie din 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a crescut pe ansamblu cu 21,3%, datorită creșterii cifrei de afaceri din: comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+66,5%), al altor produse (+30,0%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+20,9%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+20,6%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+18,7%), comerţul cu ridicata nespecializat (+9,1%) și comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+7,9%). Comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii a scăzut cu 5,5%.

Creştere pe ansamblu cu 17,4%

INS anunță că cifra de afaceri din comerţul cu ridicata, serie brută, în primele șapte luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2020, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 17,4%, datorită creșterii comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+22,4%), al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+21,9%), al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+18,7%), comerţului cu ridicata nespecializat (+17,4%), comerţului cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+17,4%), al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+11,5%), comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+9,1%) şi activităţilor de intermediere în comerţul cu ridicata (+8,6%).

(sursa: Mediafax)

Livrările globale de smartphone-uri s-au redus cu 6% în al treilea trimestru față de anul precedent, pe fondul creșterii prețurilor și a lipsei de cipuri semiconductoare, a anunțat vineri compania de consultanță în domeniul tehnologiei Canalys.

„Producătorii de chipset-uri cresc prețurile pentru a descuraja comenzile excesive, în încercarea de a reduce decalajul dintre cerere și ofertă”, a declarat Ben Stanton, analist principal al Canalys, într-un comunicat. „În ciuda acestui lucru, penuria nu se va atenua până în 2022”.

Rezultatul, împreună cu costurile ridicate pentru transportul global de marfă, este o veste proastă pentru consumatori. „Mărcile de smartphone-uri au crescut cu reticență prețurile de vânzare cu amănuntul ale dispozitivelor”, a spus el.

Samsung a fost principalul furnizor, cu o cotă de piață de 23%. Apple a fost pe locul al doilea, cu o cotă de 15%, datorită cererii pentru iPhone 13. Xiaomi a obținut o cotă de 14% și locul al treilea, iar vivo și Oppo au completat top cinci, a precizat Canalys.

(sursa: Mediafax)