Carantina a fost prelungită cu 14 zile în comuna Chiajna și cu șapte zile în comunele Cornetu și Dragomirești Vale, începând de marți seara, de la ora 22.00, transmite Prefectura județului Ilfov.

A fost finalziată prima etapă a studiului MedLife privind răspunsul imun al organismului în urma vaccinării împotriva COVID-19, prin determinarea titrului de anticorpi specifici IgG anti-Spike. Concluzia a fost că doar 1% dintre persoanele vaccinate au făcut COVID-19 la zece zile după rapel.

Rezultatele finale ale studiului desfășurat de MedLife arată că 99,7% dintre participanți au dezvoltat anticorpi neutralizanți cu valori mai mari de 80 AU/ml la 8-15 zile de la administrarea celei de-a doua doze de vaccin. Pentru restul de 0,3%, titrul de anticorpi nu depășește această valoare nici după acest interval de la rapel.

În urma analizei datelor, specialiștii au observat că antecedentele COVID-19 aduc diferențieri în ceea ce privește titrul de anticorpi dobândiți. Astfel, persoanele care au trecut prin infecție cu SARS-CoV-2 în trecut dezvoltă un titru de anticorpi neutralizanți de până la 14 ori mai mare chiar după prima doză de vaccin, comparativ cu cei care nu au venit anterior în contact cu virsusul. În schimb, pentru două treimi din cei care nu au avut COVID-19, titrul de anticorpi depășește valoarea de 80 AU/ml abia după administrarea celei de-a doua doze de vaccin.

„Așadar, probabil se impune evaluarea de către Ministerului Sănătății a vaccinării persoanelor care au trecut prin boală cu o singură doză pentru a optimiza campania de vaccinare”, spun realizatorii studiului.

În ceea ce privește evoluția anticorpilor după prima și a doua doză de vaccin, s-a observat că după rapel, valoarea titrului de anticorpi crește cu 30% în rândul persoanelor care au avut COVID-19 și de 6 ori în rândul celor care nu au trecut prin infecție cu coronavirus.

Potrivit reprezentanților MedLife, valorile titrului de anticorpi la 8-15 zile după rapel corelează semnificativ cu vârsta. Cele mai ridicate valori se înregistrează în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani și scad gradual la celelalte categorii de vârstă, ajungând la valori cu peste 30% mai mici în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 50 și 70 de ani.

În ceea ce privește diferențele între femei și bărbați, acestea se pot observa mai accentuat abia după vârsta de 50 ani, bărbații din această categorie prezentând niveluri cu aproape 40% mai mici ale titrului de anticorpi post-vaccinare decât femeile de aceeași vârstă.

De asemenea, valori mai mici ale anticorpilor au fost înregistrate și în rândul personelor care au grupa sanguină 0I, indiferent de RH.

Persoanele cu comorbidități, în special cele cu obezitate și afecțiuni oncologice, dezvoltă valori mai mici ale titrului de anticorpi și au un nivel mai scăzut de protecție

Conform studiului MedLife, comorbiditățile reprezintă un factor de impact asupra titrului de anticorpi post-vaccinare. Astfel, s-a observat că persoanele care suferă de cel puțin 2 afecțiuni cronice dezvoltă valori cu 40% mai mici ale titrului de anticorpi, sub media populației analizate.

Mai mult decât atât, obezitatea și afecțiunile oncologice se asociază cu niveluri și mai mici ale titrului de anticorpi, la jumătate față de cele măsurate în rândul persoanelor care suferă de alte afecțiuni cronice.

Din totalul participanților la studiu, 45% nu au prezentat simptome specifice nici după administrarea primei doze, nici după rapel, aceștia dezvoltând titruri de anticorpi cu 20% mai mici comparativ cu cei care au avut reacții post-vaccin. Din categoria celor care au semnalat reacții adverse fac parte, preponderent, persoane tinere, femei și persoane care au trecut prin infecția COVID-19 și care au dezvoltat forme medii sau severe. Pentru aproape doua treimi din eșantion, simptomele au dispărut după o zi de la vaccinare sau mai puțin, în timp ce aproximativ 5% dintre persoanele vaccinate au acuzat prezența reacțiilor timp de o săptămână sau mai mult.

Semnificativ mai multe reacții adverse au fost înregistrate după rapel, numărul lor corelând și cu gradul de severitate al infecției avute anterior, însă cele mai frecvente au fost: durere la locul administrării, stare de oboseală, dureri de cap, frisoane și dureri musculare.

În cadrul studiului a mai fost analizat riscul de îmbolnăvire post-vaccinare. Rezultatele au indicat că nu mai mult de 1 din 10 persoane care au intrat in contact cu o persoană infectată au făcut boala, respectiv 1% din persoanele vaccinate, detaliu care întărește faptul că riscul de infectare post-vaccinare este foarte mic.

„Cele mai vulnerabile sunt persoanele cu titru mic de anticorpi dobândiți după rapel, dar chiar și în rândul acestui segment, rata de infectare este mică, de aproximativ 2%. Cei care s-au îmbolnăvit au dezvoltat forme ușoare (71%) sau medii, fără semne de penumonie (29%). Studiu mai arată că două treimi dintre cei care au făcut boala după vaccin au fost în contact direct cu o persoană infectată din gospodărie”, spun realizatorii studiului.

„Studiul defășurat de MedLife reprezintă o radiografie specifică țării noastre referitoare la răspunul imun al organismului în urma vaccinării, iar rezultatele obținute în această primă etapă sunt încurajatoare nu numai prin faptul că procentul persoanelor care dezvoltă un titru semnificativ de anticorpi după vaccinare este aproape de 100%, ci și prin prisma minimizării riscului de îmbolnăvire în cazul persoanelor vaccinate. Așadar, aceste date confirmă eficiența vaccinării în lupta cu pandemia atât din punct de vedere al sănătății, cât și din perspectiva repornirii economiei la nivel național. Faptul că avem date clare care ne arată că vaccinarea funcționează ar trebui să reprezinte un imbold atât pentru populația care încă nu s-a vaccinat, cât și pentru autorități, în vederea creșterii eforturilor de informare și a capacității de vaccinare la nivel național”, a declarat Mihai Marcu, președinte și CEO MedLife Group.

Concluziile studiului realizat de MedLife au la bază un eșantion de 889 de persoane, cu vârste cuprinse între 20 și 70 ani, alese în mod aleatoriu din rândul personalului medical și auxiliar al companiei, din toate regiunile țării.

Potrivit reprezentanților MedLife, rezultatele sunt reprezentantive pentru segmentul de populație din România, rezidentă în mediul urban, care s-a vaccinat cu Pfizer BioNTech.

sursa: Mediafax

Medicul Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, a anunțat că va demara campania de vaccinare a persoanelor din penitenciare. Vor fi folosite în special dozele Johnson & Johnson, a spus Gheorghiță.

Vaccinarea deținuților se va face în dispensarele penitenciarelor. Vor fi folosite cadre medicale din sistem și doar în mod excepțional va fi adus personal din exterior.

„La nivelul penitenciarelor se va întocmi o listă cu doritorii pentru vaccinare. Această activitate se va desfășura în cabinetele proprii medicale din penitenciare cu resursa umană proprie, la care pot participa și alte persoane unde nu există suficiente resurse umane disponibile. Dozele vor fi preluate dintr-un centru fix. Se va asigura vaccinarea în cadrul penitenciarului în cabinetele medicale. Persoanele vor fi introduse în registrul vaccinărilor, iar adeverința se păstrează la fișa medicală a fiecărei persoane”, a declarat Valeriu Gheorghiță.

În penitenciare va fi folosit în special vaccinul Johnson & Johnson deoarece este singurul care se face într-o singură doză.

„Se va distribui vaccin de la Johnson and Johnson pentru a facilita vaccinarea pentru că este vorba de o singură doză, însă se pot folosi și alte tipuri de vaccinuri în masură în care se respectă lanțurile de frig și celelalte condiții necesare”, a precizat Gheorghiță.

Sursa: Mediafax

Comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, a declarat marţi că se aşteaptă ca certificatul digital de vaccinare european anti-COVID-19 să fie demarat mai întâi cu un proiect pilot la începutul lunii iunie, astfel încât sistemul complet şi reglementările care-l însoţesc să intre vigoare la sfârşitul aceleiaşi luni, odată cu începerea sezonului estival, relatează agenţiile AFP şi EFE.

Comisarul european a făcut această declaraţie în faţa Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European. Acesta din urmă şi statele membre ale UE (Consiliul UE) încă îşi elaborează poziţiile de negociere asupra certificatului european de vaccinare, cu obiectivul ca la sfârşitul lunii mai să definitiveze regulamentul necesar, pe care Parlamentul European să-l poată aproba în sesiunea plenară din 7-10 iunie.

Acest ”certificat verde” digital va permite o mai bună mobilitate între statele UE în contextul pandemiei COVID-19, posesorii documentului (în format fizic sau digital) putând să dovedească cu acesta că au fost vaccinaţi anti-COVID-19, că au fost testaţi negativ în urma unei probe PCR recente sau că sunt imunizaţi în urma unei infectări de care s-au vindecat, evitând astfel restricţiile (carantină, testare) în ţara de destinaţie.

Certificatul se va baza pe un cadru european armonizat, dar unele state membre ale UE au început deja să instituie propriile certificate.

Didier Reynders a subliniat că folosirea acestui certificat în alte scopuri decât libertatea de circulaţie este o decizie ce revine statelor membre, dar în orice caz trebuie respectată legislaţia europeană, mai ales în ce priveşte datele personale.

Întrucât problema datelor personale este un subiect care preocupă eurodeputaţii, comisarul european a asigurat că certificatul verde european va conţine ”un ansamblu limitat de informaţii”, mai redus decât certificatul de vaccinare al OMS (”cartea galbenă”) pentru călătoriile în ţări tropicale.

Didier Reynders a confirmat că statele UE nu vor fi obligate să accepte pentru certificatul de vaccinare doar vaccinurile autorizate la nivel european, având libertatea să accepte şi alte vaccinuri anti-COVID-19. Agerpres