Connect with us

EVENIMENT

Accident mortal într-o localitate din Olt. Un bărbat a murit după coliziunea dintre o motocicletă și un autoturism

Publicat



Arhivă foto

Un accident mortal a avut loc, duminică după-amiază, în localitatea Gura Padinii din județul Olt. Un bărbat de 28 de ani a decedat după ce motocicleta pe care se afla a fost lovită de o mașină.

Potrivit IPJ Olt, la data de 06 iunie, orele 13:10, Inspectoratul de Poliție Județean Olt a fost sesizat cu privire la producerea unui eveniment rutier pe DN 54A, pe raza comunei Gura Padinii.

În eveniment au fost implicate un autoturism și o motocicletă.

În urma coliziunii, motociclistul, un bărbat de 28 de ani, din comuna Orlea a decedat.

Conducătoarea autoturismului, o femeie de 51 de ani, din municipiul Caracal, nu se afla sub influența băuturilor alcoolice în momentul producerii evenimentului.

În cauză se efectuează cercetări pentru stabilirea cu exactitate a împrejurărilor în care a avut loc evenimentul.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Peste 131.000 de absolvenți ai clasei a VIII-a participă de marți la Evaluarea Națională

Publicat

Un număr de 131.177 de absolvenți ai clasei a VIII-a, dintre care 12.006 în municipiul București, sunt înscriși pentru susținerea examenului de Evaluare Națională, conform situației centralizate de Ministerul Educației. Examenul se desfășoară între 22 iunie și 4 iulie.

Examenul începe marți, cu proba scrisă la Limba și literatura română. Joi, 24 iunie, se va desfășura proba la Matematică, iar vineri, 25 iunie, va avea loc proba la Limba și literatura maternă. Primele rezultate vor fi afișate marți, 29 iunie, până la ora 14.00 în centrele de examen.

Contestațiile pot fi depuse în zilele de 29 iunie, în intervalul orar 16.00 – 19.00, și 30 iunie, în intervalul orar 8.00 – 12.00. Acestea pot fi transmise și prin mijloace electronice. Candidații care depun/transmit contestațiile prin mijloace electronice completează, semnează și depun/transmit tot prin mijloace electronice și o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. Pentru candidații minori, documentele sunt semnate și de către părinții/reprezentanții legali ai acestora, a transmis Ministerul Educației.

Rezultatele finale vor fi afișate sâmbătă, 4 iulie.

„Absolvenţii învățământului gimnazial care, în contextul măsurilor stabilite privind combaterea răspândirii virusului SARS-CoV-2, au fost în izolare/carantină sau care, din alte motive justificate cu certificat medical, nu pot finaliza/participa la probele de examen pot susţine aceste probe în etapa specială, programată în perioada 5 – 12 iulie, precedată de etapa de înscriere (28 iunie – 2 iulie). Dacă aceștia au participat la una sau mai multe probe de examen, dar nu au putut finaliza examenul, li se recunosc probele desfășurate în perioada 22-25 iunie 2021”, a mai transmis Ministerul Educației.

Accesul candidaților în sălile de examen, cu respectarea măsurilor de siguranță epidemiologică, este permis în intervalul orar 8.00 – 8.30.

Examenul se va desfășura în 3.850 de centre de examen, iar probele încep la ora 9.00, când candidații vor primi broșura cu subiectele și hârtie ștampilată pentru ciorne.

Timpul de redactare a subiectelor din cadrul fiecărei probe scrise este de 120 de minute (două ore) calculate după cele 15 minute alocate pentru completarea casetei de identificare. „Asistenții vor verifica datele înscrise de candidați și vor secretiza caseta. Beneficiază de prelungirea timpului de lucru, cu maximum două ore, candidații pentru care s-a aprobat această solicitare de către Comisia Județeană de Organizare a Evaluării Naționale, în baza prevederilor Procedurii nr. 1.526/DGIP/12.03.2021 cu privire la asigurarea condițiilor de egalizare a șanselor pentru elevii cu deficiențe de vedere, deficiențe de auz și tulburări de neurodezvoltare”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educației.

Candidații trebuie să aibă asupra lor un act de identitate și instrumente de scris cu cerneală sau pastă albastră pentru redactarea lucrărilor scrise. Pentru executarea schemelor și a desenelor pot folosi și creion negru.

Probele sunt monitorizate audio-video.

Este interzisă introducerea în sălile de examen a oricărui tip de materiale ajutătoare: manuale, dicționare, notițe, însemnări, cărți, ciorne, rezumate, culegeri etc., care pot fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, precum și a telefoanelor mobile și a instrumentelor electronice de calcul, de stocare de informații sau de comunicare.

De asemenea, se interzice candidaților să introducă în sala de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia din unitatea de învățământ/centrul de examen în acest scop. Candidații care refuză depozitarea obiectelor în sala stabilită de comisie în acest scop, nu sunt primiți în examen.

Potrivit Ministerului Educației, fiecare centru de examen va dispune de echipamente și materiale de protecție (dezinfectanați, măști etc.). De asemenea:

-Intrările/ieșirile, precum și sensul de deplasare pe coridoare, vor fi semnalizate corespunzător și dezinfectate în mod regulat.
-În sălile de clasă în care se desfășoară probele, locurile se stabilesc astfel încât să existe între candidați o distanță de 1 metru unul față de celălalt, pe rânduri și între rânduri.
-În situația în care acest lucru nu se poate realiza, se va asigura distanțarea maximă posibilă.
-Fiecare persoană care intră în școală va primi câte o mască la sosire și, dacă solicită, și la plecare.
-Sălile de clasă vor avea dezinfectanți pentru mâini.
-În incinta centrului de examen va fi purtată, obligatoriu, masca de protecție.
-Colectarea măștilor purtate se va face în locuri special amenajate și semnalizate.
-Este interzis schimbul de obiecte personale.
-Centrele de examen vor beneficia de asistență medicală.

Pentru sesizarea eventualelor nereguli, Ministerul Educației pune la dispoziția celor interesați o linie TELVERDE – 0800801100. Numărul va fi disponibil în perioada 22 – 26 iunie, între orele 8:00 – 16:00, iar vineri, 19 iunie, între orele 8:00 -14:00.

Comunicarea rezultatelor obținute se face anonimizat, atât în centrele de examen, cât și pe site-ul evaluare.edu.ro. Vor fi utilizate coduri individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților și care au fost distribuite candidaților, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susținută.

Media generală obținută în cadrul Evaluării Naționale are o pondere de 80% în calculul mediei de admitere în clasa a IX-a. Absolvenții clasei a VIII-a își vor putea continua studiile în învățământul liceal sau profesional, fiind asigurate locuri pentru toți elevii care au finalizat ciclul gimnazial.

Sursa: Mediafaxâ

Citește mai departe

EVENIMENT

Accident rutier grav în Galați. Oameni răniţi sau cu atacuri de panică după o coliziune frontală

Publicat

Accident rutier, luni după-amiază, în jurul orei 15.15, pe DN 25, în afara localității Sendreni, județul Galați.

Au fost implicate un autoturism în care se aflau 2 persoane și un microbuz în care se aflau 6 persoane.

Cele două vehicule ar fi întrat în coliziune frontală.

A rezultat rănirea unui bărbat, pasager în autoturism, care a fost transportat la spital.

Din microbuz, două femei și doi bărbați au suferit atacuri de panică, dar nu au necesitat internarea în spital.

În cauză a fost întocmit dosar penal și polițiștii efectuează cercetări pentru a stabili împrejurările producerii accidentului.

Citește mai departe

EVENIMENT

Urmărire ca-n filme într-o localitate din județul Dolj. Cât de beat a fost prins un șofer

Publicat

Un şofer care a fugit de poliţişti a fost prins după o urmărire de 2 kilometri. Alcooltestul a confirmat prezenţa alcoolului în aerul expirat de 0,85 mg/l.

Polițiștii doljeni anunță, luni, că au încercat, duminică, să oprească o mașină în localitatea Breasta.

Șoferul a accelerat, motiv pentru care polițiștii au pornit în urmărirea autoturismului cu semnalele acustice și luminoase ale autospecialei în funcțiune.

Urmărirea s-a terminat după 2 kilometri, pe o stradă din comuna Breasta. Șoferul autoturismului era un tânăr de 28 ani de ani, din comuna Breasta.

Testat cu aparatul alcooltest, acesta a indicat o concentrație de 0.85 mg/l alcool pur în aerul expirat. Șoferul a fost dus la spital pentru recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

Este cercetat pentru conducerea unui vehicul sub influența băuturilor alcoolice. MEDIAFAX

Citește mai departe

EVENIMENT

Solstiţiul de vară 2021. Cea mai lungă zi din an marchează începutul verii astronomice

Publicat

Luni, 21 iunie, este solstiţiul de vară, cea mai lungă zi din an, eveniment care marchează debutul verii astronomice. În tradiţia populară, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie.

21 iunie 2021, început de săptămână şi începutul verii astronomice. Astăzi, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Capitală.

În astronomie, se numesc „solstiţii” cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului. În cele două momente ale anului, unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variaţia acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotaţie a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

În România, solstiţiul de vară este asociat cu Sânzienele sau Drăgaica, două sărbători vechi pe meleagurile noastre.

Cele două sunt celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor şi belşug în gospodărie, dar şi de practici ale fetelor pentru a-şi afla sortitul şi momentul în care se vor mărita.

Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”, în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav.

După unii specialişti, sărbătoarea îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănţuite într-o horă.

Totodată, se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi „Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele „Cap de vară”.

În tradiţia creştin ortodoxă, 24 iunie este ziua naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, adus pe lume la bătrâneţe de Elisabeta, eveniment ce pregăteşte minunea naşterii Mântuitorului dintr-o fecioară.

Sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi şi momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar şi de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori şi ierburi, care vor fi folosite contra bolilor şi altor rele.

Denumirea de „solstiţiu” se traduce ca „Soarele stă” şi este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

Pornind de la acest fenomen, învăţatul grec Eratostene a reuşit să determine, cu o precizie remarcabilă, încă din anul 250 î.e.n, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminaţiei în ziua solstiţiului de vară în oraşele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, şi Alexandria, unde Soarele avea o distanţă zenitală de 7° 12′, şi cunoscând distanţa terestră între cele două oraşe, Eratostene a obţinut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operaţie geodezică cunoscută în istorie, conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

Apoi, în jurul datei de 21 decembrie (cel mai adesea), sau 22 decembrie, se petrece fenomenul opus: are loc solstiţiul de iarnă în emisfera nordică şi solstiţiul de vară în emisfera sudică.

Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale, solstiţiile nu pot fi numite nici „de vară” nici „de iarnă”. Atunci când în emisfera nordică are loc solstiţiul de vară, mişcarea aparentă a Soarelui văzut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordică şi, simetric, când are loc solstiţiul de vară în emisfera sudică traiectoria Soarelui atinge extrema sudică.

În vechime, solstiţiul de vară era important pentru muncitorii câmpului, care aveau nevoie de calcule pentru a-şi programa privind muncile culturile agricole.

În China antică, solstiţiul de vară era asociat cu energiile feminine – yin. Atunci se celebra Pământul, feminitatea, fiind o sărbătoare complementară solstiţiului de iarnă, asociat cu raiul, masculinitatea şi energiile yang.

Tot pe energia feminină, în vechea Galie se sărbătorea Eponea, zeiţa fertilităţii şi protectoarea cailor, în timp ce în zonele populate de triburile germane, slave şi celtice se aprindeau focuri uriaşe. Băştinaşii din America de Nord aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri şi post alimentar.

După răspândirea creştinismului, în Europa, multe obiceiuri păgâne au fost preluate de această religie. În zone din Scandinavia, solstiţiul de vară a fost în continuare sărbătorit sub forma „Midsommar” sau ziua mijlocului verii.

Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele „Cap de vară”.

Sursa: Mediafax

Citește mai departe