Connect with us

ACTUALITATE

Acciza pentru ţigarete se majorează de la 1 septembrie pentru a evita declanşarea procedurii de infringement

Publicat



Nivelul accizei totale pentru ţigarete se majorează, începând cu 1 septembrie 2019, de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503,97 lei/1.000 de ţigarete, potrivit proiectului de Ordonanţă pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicat marţi de Ministerul Finanţelor.

“Pentru a fi evitată declanşarea acţiunii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor (infringement) împotriva ţării noastre, legislaţia naţională, respectiv Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie modificată astfel încât să fie conformă cu reglementările Uniunii Europene în domeniul accizelor. În acest sens, se impune adoptarea unor măsuri pentru a corecta neconcordanţa cu Directiva 2011/64/UE, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Având în vedere că nivelul actual al accizei totale pentru ţigarete nu reprezintă cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum, se impune creşterea nivelul accizei totale pentru ţigarete, începând cu 1 septembrie 2019, de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503,97 lei/1.000 de ţigarete”, se explică în Nota de fundamentare a proiectului

De asemenea, precizează documentul, ţinând cont că, potrivit Codului fiscal, acciza specifică pentru ţigarete se determină pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi al accizei totale, precum şi faptul că începând cu data 1 septembrie 2019 va creşte nivelul accizei totale pentru ţigarete, se impune actualizarea nivelului accizei specifice pentru ţigarete.

Reprezentanţii MFP menţionează că, având în vedere că nivelul accizei totale pentru ţigarete stabilit pentru anul 2020 este mai mic de 503,97 lei/1.000 ţigarete, precum şi în vederea asigurării respectării prevederilor Directivei Europene se impune modificarea calendarului privind nivelul accizei totale pentru ţigarete prevăzut în Codul fiscal,

Nivelul accizei totale pentru ţigarete este în prezent de 483,74 lei/1.000 de ţigarete. Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul (WAP) aferent anului 2018 este de 16,799 lei/pachet.

În acest moment, acciza globală pe ţigarete reprezintă 57,59% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum.

Condiţiile referitoare la nivelul minim al accizei totale aplicabil pentru ţigarete, pe care toate statele membre trebuie să îl respecte, reprezintă, începând cu 1 ianuarie 2014, cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum. Acciza respectivă nu poate fi mai mică de 90 euro pentru 1.000 de ţigarete, indiferent de preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul.

“Cu toate acestea, statelor membre care percep o acciză de cel puţin 115 euro pentru 1.000 de ţigarete pe baza preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul nu li se aplică cerinţa de 60% prevăzută. Bulgaria, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia şi România beneficiază de o perioadă de tranziţie până la 31 decembrie 2017 pentru a îndeplini cerinţele prevăzute (…) Potrivit art. 11 alin. (1) din Directiva 2011/64/UE a Consiliului privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, ‘dacă într-un stat membru apare o modificare a preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor, acciza globală reducându-se sub nivelurile specificate (…) statul membru în cauză poate amâna ajustarea accizei respective până la data de 1 ianuarie a celui de al doilea an ulterior celui în care are loc modificarea de preţ'”, se mai arată în Nota de fundamentare.

În ceea ce priveşte acciza specifică pentru ţigarete, nivelul acesteia este în perioada 1 aprilie 2019 – 31 martie 2020 inclusiv de 366,147 lei/1.000 ţigarete.

Creşterea accizei pentru ţigarete va aduce bugetului venituri suplimentare de 159,4 milioane de lei în acest an, 699,6 milioane de lei în anul următor şi 857,4 milioane de lei în 2021, potrivit Notei de fundamentare.

Compania producătoare de ţigarete – JTI România consideră că intenţia Guvernului de a devansa mărirea accizei cu şapte luni, începând cu septembrie, aruncă în aer predictibilitatea fiscală şi planurile de afaceri.

Potrivit producătorului de ţigarete, iniţiativa anunţată de autorităţi este argumentată prin alinierea la Directiva UE, care prevede că incidenţa accizei în preţul mediu ponderat trebuie să fie 60%. Potrivit Directivei, acciza creşte de la 1 ianuarie al celui de-al doilea an după ce incidenţa scade sub 60%.

“Era de aşteptat ca o creştere a accizei să se producă, dar în ianuarie 2020, nu în septembrie, adică peste mai puţin de o lună. Dacă acciza ar fi mărită în ianuarie, companiile producătoare ar avea timp să îşi adapteze planurile de afaceri, iar Bugetul ar încasa un plus de circa 70 de milioane de lei. Nu contestăm dreptul Guvernului de a creşte taxele şi ne conformăm legii, dar solicităm echilibru şi predictibilitate. Din nou, ca de atâtea ori când Guvernul are nevoie de bani pe termen scurt, industria tutunului devine pedepsitul de serviciu. Din nou, se face politică pe termen scurt şi pe genunchi. Acest hei-rupism dăunează grav mediului economic, pentru că planurile de afaceri sunt date peste cap”, afirma, săptămâna trecută, Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România.

La rândul său, British American Tobacco (BAT) susţine că majorarea nivelului accizei la ţigarete din septembrie 2019, anunţată “de pe o zi pe alta”, riscă să genereze venituri suplimentare în special pentru reţelele de crimă organizată, în dauna bugetului statului, a consumatorilor şi a industriei legitime.

“Consumatorii români plătesc deja cele mai scumpe ţigări din Uniunea Europeană, raportat la puterea de cumpărare. O nouă creştere neanunţată a accizei va lovi nu doar actorii economici legitimi, care respectă reglementările în vigoare şi contribuie substanţial la bugetul de stat, dar şi consumatorii cu putere de cumpărare redusă, care vor apela inevitabil la piaţa ilicită”, a declarat Ileana Dumitru, director juridic şi relaţii publice, British American Tobacco. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Sezonul de schi în stațiunea Poiana Brașov ar putea fi prelungit până la sfârşitul lunii aprilie

Publicat

Municipalitatea braşoveană ia în calcul prelungirea sezonului de schi în staţiunea Poiana Braşov până la sfârşitul lunii aprilie, având în vedere starea pârtiilor, dar şi faptul că, atât schiorii, cât şi agenţii economici respectă măsurile dispuse pentru reducerea riscului de răspândire a coronavirusului.

“Am avut discuţii cu cei care se ocupă de întreţinerea pârtiilor, cu cei care se ocupă de transportul pe cablu şi cu cei din Poiană, astfel încât, cu siguranţă, ne dorim să prelungim perioada în care vom putea schia. Luăm în calcul prelungirea sezonului de schi până la sfârşitul lunii, dar vom veni cu evaluări săptămânale, să constatăm care este starea pârtiilor. Cu siguranţă săptămâna viitoare vom putea schia fără probleme în Poiana Braşov”, a declarat viceprimarul Sebastian Rusu.

Conform unei informări transmisă de Biroul de presă al Primăriei Braşov, săptămânal, factorii implicaţi vor face o analiză a stării tehnice a pârtiilor şi a modului în care turiştii şi agenţii economici respectă măsurile anti-COVID-19.

“Săptămâna viitoare se va face o nouă analiză şi, dacă cele două criterii – referitoare la măsurile anti-COVID şi la starea tehnică a pârtiilor – sunt îndeplinite, şi va mai exista şi cerere, atunci sezonul va putea fi prelungit până la sfârşitul lunii. Autorităţile iau în calcul, inclusiv, posibilitatea, din cauza reducerii stratului de zăpadă, închiderii doar a anumitor pârtii”, se arată în informarea citată.

Conform hotărârii adoptate de autoritatea locală, administratorul sistemului de transport pe cablu a creat culoare foarte lungi pentru schiori în zona de aşteptare pentru a se evita aglomeraţia, iar în zilele de vineri, sâmbătă şi duminică unităţile de alimentaţie publică aflate la o distanţă mai mică de 100 de metri de marginea pârtiei vând doar produse alimentare ambalate şi băuturi non-alcoolice îmbuteliate, în regim take-away.

Doar turiştii care sunt cazaţi în cabanele/hotelurile în care funcţionează acele unităţi de alimentaţie publică pot fi serviţi în regim normal.

Până la începutul acestei săptămâni s-au înregistrat aproape 2 milioane de treceri prin turnichete (1.955.483 de treceri), a menţionat sursa citată.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Departamentele de vânzări, în preferinţele românilor pentru un loc de muncă, în luna martie

Publicat

laptop calculator

Aproape jumătate din totalul aplicărilor pentru un loc de muncă s-au îndreptat către departamentele de vânzări, conform datelor centralizate de o platformă de recrutare online, publicate miercuri.

Potrivit eJobs, în luna martie a acestui an au fost înregistrate pe platformă 1,4 milioane de aplicări, iar aproape 700.000 au fost alocate poziţiilor deschise în departamentele de vânzări din cadrul companiilor care angajează în prezent.

De altfel, acesta este departamentul care atrage cei mai mulţi candidaţi atât din rândul specialiştilor cu experienţă medie (2-5 ani), cât şi din rândul tinerilor aflaţi la început de carieră (0-2 ani de experienţă). În schimb, cel mai puţin, pentru aceste departamente, aplică managerii, chiar dacă sectorul vânzărilor, respectiv retailul, este una dintre industriile pe care le caută cel mai mult.

În topul celor mai căutate departamente, însă cu o treime din aplicările primite de joburile din vânzări, sunt cele de administrativ/logistică, unde cei mai activi sunt candidaţii mid-level şi entry level.

Clasamentul este continuat de departamentele de relaţii clienţi/call center, marketing şi financiar/contabilitate. De asemenea, creşteri se înregistrează, de la o lună la alta, şi pentru departamentele IT din cadrul companiilor locale.

Conform analizei, un interes scăzut pentru un loc de muncă s-a consemnat, în luna martie, la departamentele de merchandising, resurse umane şi achiziţii.

În ceea ce priveşte aplicările pentru joburi în străinătate, tot departamentele de vânzări atrag cele mai multe aplicări, cu 30% din numărul total. Acestea sunt urmate de domeniile: construcţii/instalaţii, producţie, transport/distribuţie şi financiar/contabilitate.

Lansată în anul 1999, eJobs este prima platformă de recrutare din România şi liderul pieţei locale de profil, iar începând cu anul 2012 a devenit parte a grupului Ringier AG, compania internaţională de media localizată în Zurich, Elveţia.

Peste două milioane de utilizatori unici folosesc, în fiecare lună, serviciile platformei de recrutare, în timp ce, zilnic, sunt actualizate 7.000 de CV-uri.

La ora actuală, mai mult de 23.000 de locuri de muncă pentru România şi străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Danemarca devine prima ţară din UE care renunţă la vaccinul AstraZeneca

Publicat

Danemarca renunţă definitiv la vaccinul AstraZeneca împotriva COVID-19 din cauza efectelor secundare “rare” dar “grave”, au anunţat miercuri autorităţile sale sanitare, în urma acestei decizii ţara scandinavă devenind prima din Europa care nu va mai utiliza acest ser, relatează AFP şi DPA.

În pofida avizelor Agenţiei europene pentru medicamente şi al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, favorabile utilizării sale, “campania de vaccinare din Danemarca continuă fără vaccinul AstraZeneca”, a anunţat directorul Agenţiei naţionale de sănătate, Soren Brostrom, în cadrul unei conferinţe de presă.

Celor circa 150.000 de persoane care au primit o doză din acest ser li se va propune un alt vaccin pentru a doua doză, potrivit autorităţilor.

Danemarca a suspendat temporar vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca pe 11 martie ca măsură de precauţie şi nu a reluat de atunci inocularea cu acest ser, nici măcar într-o măsură limitată, cum au procedat alte ţări.

Motivul pentru suspendarea vaccinării cu acest ser este reprezentat de cazurile izolate severe de cheaguri de sânge, şi chiar de decese suspecte, la oameni care au fost vaccinaţi împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca.

Chiar dacă a confirmat pe 8 aprilie o legătură cu cazurile foarte rare de tromboză grave, EMA a estimat că beneficiile vaccinului depăşesc în continuare riscurile.

Majoritatea ţărilor europene care au suspendat utilizarea vaccinului au reluat-o, cel mai adesea fixând o limită de vârstă.

Africa de Sud a renunţat la ser în februarie, întrucât eficacitatea sa este pusă la îndoială în combaterea tulpinii apărute în această ţară. SUA, ca şi Elveţia, nu au autorizat încă vaccinul AstraZeneca, iar Venezuela a refuzat să facă acest lucru, invocând efectele sale secundare.

Renunţarea la vaccin înseamnă o prelungire cu trei săptămâni a programului danez de imunizare, care prevede vaccinarea tuturor celor de peste 16 ani până în luna iulie.

În Danemarca, la persoanele injectate cu AstraZeneca s-au înregistrat două cazuri de tromboză grave, dintre care unul mortal, ambele fiind persoane fără probleme anterioare de sănătate.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

IMM Invest, cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii. A fost accesat de 25.586 IMM-uri

Publicat

bani lei

IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii, iar anul trecut a fost accesat de 25.586 de IMM-uri, a declarat, miercuri, directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Dumitru Nancu.

“IMM Invest a fost şi este cel mai important program pentru întreprinderile mici şi mijlocii.Cifrele arată că anul 2020 a fost principala sursă de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Dacă programul a debutat la 1 iunie cu prima garanţie acordată de către Fondul de Garantare şi cu primul credit, una din patru IMM-uri erau bancabile, am închis anul cu două din patru, deci jumătate din IMM-urile care au accesat programul IMM Invest au fost bancabile. De ce spun că este cel mai important? Cifrele demonstrează acest lucru, pentru că 10% din mediul de afaceri din perspectiva veniturilor au accesat acest program.

Am derulat programul prin 21 de instituţii financiar-bancare. A fost un an în care doar pe IMM Invest au fost acordate finanţări record, 25.586 de IMM-uri beneficiind de acest program. Totalul de finanţare pe care sistemul financiar-bancar l-a infuzat în economie a fost de 15 miliarde de lei, aproximativ 1,5% din PIB. Cred că este cea mai mare injecţie de capital”, a declarat Dumitru Nancu, în cadrul unei conferinţe organizată de Banca Comercială Română şi FNGCIMM, privind noutăţile programului IMM Invest în 2021 şi rezultatele obţinute anul trecut.

După închiderea programului, la 31 decembrie, FNGCIMM a făcut impactul fiscal şi a constatat că cele 25.586 de IMM-uri şi-au continuat activitatea şi acest program a dus la salvarea a 443.000 de angajaţi. Nancu a spus că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, la sfârşitul anului 2019 numărul de şomeri era 375.000, iar dacă nu era acest program şomajul se dubla.

De asemenea, el a menţionat că totalul contribuţiilor de muncă, CAS, CASS, impozit pe venit, concedii de asigurări medicale, respectiv cât au plătit înapoi aceste IMM-uri, este de 7,7 miliarde de lei, Taxa pe Valoare Adăugată pe care acestea au întors-o la bugetul statului este de 36 de miliarde de lei, iar impozitul pe venit, de 1,6 miliarde de lei. Astfel, statul a garantat cu 12 miliarde de lei, instituţiile financiar-bancare au acordat credite în valoare de 15 miliarde de lei, iar total impozite şi taxe pe care le-au plătit aceste IMM-uri a fost de 12,9 miliarde de lei. El

Programul IMM Invest a avut un efect de multiplicare în economie de şapte ori

În ceea ce priveşte planurile pentru acest an, Dumitru Nancu a afirmat că Guvernul a fost foarte receptiv la nevoia IMM-urilor şi normele de aplicare pentru programele IMM Invest, Agro IMM Invest, IMM Factor, IMM Leasing. Acestea au fost publicate luni în Monitorul Oficial, iar întreprinderile se pot înscrie în platforma IMM Invest şi Agro Invest.

El a menţionat că au fost aduse unele modificări programului, iar Comisia Europeană a fost notificată în acest sens. Agerpres

Citește mai departe