Connect with us

ECONOMIE

Acţiunile Băncii Transilvania, Romgaz şi Fondului Proprietatea,cele mai lichide titluri în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti

Publicat



Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti, generând tranzacţii de peste 46,49 milioane de lei, urmate de acţiunile Romgaz, cu schimburi de 11,14 milioane de lei şi de cele ale Fondului Proprietatea, cu 8,89 milioane de lei.

În topul celor mai bune evoluţii bursiere ale săptămânii 11-15 noiembrie se află Socep SA, cu un avans de 13,68% al preţului acţiunilor, SIF Hoteluri SA – plus 13,08% şi SSIF BRK Financial Group – plus 9,76%.

Pe de altă parte, cele mai slabe evoluţii au fost consemnate de acţiunile UAMT SA, care s-au depreciat cu 9,79%, Electromagnetica – minus 6,25% şi Alro SA – minus 6,09%.

Valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni derulate în ultima săptămână pe Bursa de la Bucureşti a scăzut la 105,57 milioane de lei, faţă de 136,075 milioane de lei în perioada precedentă, iar cea mai bună zi de tranzacţionare a fost miercuri, 13 noiembrie, când rulajul a fost de peste 23,85 milioane de lei. Cea mai slabă zi a fost marţi, 12 noiembrie, când tranzacţiile cu acţiuni au trecut uşor de 18,26 milioane de lei.

Capitalizarea pieţei a depăşit vineri 176,21 miliarde lei.

Pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti sunt 83 de societăţi emitente şi 28 de intermediari, iar valoarea totală a tranzacţiilor derulate de la începutul anului a depăşit 8,67 miliarde de lei cu o medie zilnică de tranzacţionare de 39,28 milioane lei.

De la începutul acestui an, pe toate pieţele administrate de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au fost realizate 513.053 de tranzacţii, în valoare totală de 9,82 miliarde de lei, media zilnică de tranzacţionare fiind de 44,44 milioane de lei.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Cererile de granturi pentru programe de promovare a produselor agricole pot fi transmise electronic până la 27 august

Publicat

APIA teren agricol

Cererile de propuneri de granturi pentru programe simple şi pentru programe multinaţionale de promovare a produselor agricole, puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţări terţe în vederea restabilirii situaţiei pieţei, se pot transmite electronic până la data de 27 august, a anunţat, miercuri, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), într-un comunicat transmis AGERPRES.

“Anunţurile privind lansarea cererilor de propuneri şi documentaţia tehnică au fost publicate în cadrul Programului anual de lucru 2020, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 216 din data de 30.06.2020 şi pe site-ul CHAFEA”, se menţionează în comunicat.

Bugetul disponibil este de 5 milioane de euro pentru programele simple şi de 5 milioane de euro pentru programele multinaţionale.

Potrivit sursei citate, durata programelor este de un an, iar contribuţia financiară a Uniunii Europene este de 85% din valoarea cheltuielilor eligibile, diferenţa fiind contribuţia proprie a beneficiarilor.

“Beneficiarii sunt: organizaţii profesionale sau interprofesionale stabilite într-un stat membru şi grupurile definite la articolul 3 punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 1151/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului; organizaţii de producători sau asociaţii de organizaţii de producători, recunoscute de un stat membru sau organisme din sectorul agroalimentar care au fost însărcinate de statele membre să îndeplinească misiuni de serviciu public clar definite în acest sector, înfiinţate cu cel puţin doi ani înainte de data lansării cererii de propuneri, toate categoriile trebuie să fie reprezentative, în condiţiile menţionate în cererile de propuneri”, se mai precizează în comunicat.

Potrivit APIA, sectoarele de produse vizate sunt: fructe şi legume, excluzând fructele şi legumele procesate; vin; plante vii şi alte plante, bulbi, rădăcini şi alte asemenea, flori tăiate şi frunziş ornamental; lapte şi produse lactate; cartofi pentru procesare cu excepţia cartofilor proaspeţi, iar în relaţie cu produsele menţionate, pot fi avute în vedere şi sistemele prevăzute la art. 5 din Regulamentul (UE) nr. 1144/2014.

Reprezentanţii APIA precizează că programele pot fi implementate pe piaţa internă sau în orice ţară terţă. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Firmele mici vor primi un grant de 2.000 de euro de la Guvern, pentru plata chiriilor, utilităţilor şi datoriilor

Publicat

bani

Firmele mici vor primi granturi de sprijin în valoare de 2.000 de euro fiecare, măsură pentru care Guvernul va aloca un buget de 100 de milioane de euro, potrivit Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, publicat miercuri.

Acest sprijin va fi oferit firmelor din toate domeniile, pentru finanţarea cheltuielilor privind stocurile, datoriile către furnizori, chiriile şi utilităţile. Guvernul estimează că vor fi 50.000 de beneficiari.

Pentru schema de ajutor pentru activităţi de comerţ şi servicii afectate de Covid-19 va fi alocat un buget de 160 de milioane de lei, care va merge la finanţarea chiriilor pentru perioada în care desfăşurarea activităţii comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă.

Un buget de 350 de milioane de euro reprezintă granturi pentru firmele din domeniile HoReCa, turism, transporturi, evenimente, pentru repornirea activităţilor economice, iar valoarea unui grant este de maximum 125.000 de euro.

Pentru investiţii şi reconversia economică a IMM-urilor, se vor oferi granturi între 50.000 – 200.000, în industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcţii, transport, turism, confecţii.

Totodată, planul include programe de finanţare nerambursabilă pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor: granturi pentru investiţii pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional – Axa 2.1, cu o alocare maximă de 200.000 euro pe proiect, iar bugetul alocat este de 117 milioane de euro.

Vor fi acordate granturi pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional – Axa 2.2, în valoare de 200.000 – 1.000.000 euro, cu un buget total de 450 milioane de euro; granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanţarea investiţiilor mari în creşterea productivităţii prin Programul Operaţional Regional, între 2 şi 6 milioane de euro şi granturi pentru start-up-uri pentru studenţi în domenii competitive şi inovative, cu valoarea de 40.000 euro pentru două locuri de muncă create şi până la 100.000 de euro pentru cinci locuri de muncă.

Pentru digitalizarea IMM-urilor sunt puse la dispoziţie 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect, cu un buget total de 150 milioane de euro.

Totodată, programul Star-Tech Innovation (Noul program Start – UP) va finanţa start-up-urile inovative prin granturi de o valoare estimată la 42.000 euro, de care vor beneficia aproximativ 7.000 de noi IMM-uri. Pentru finanţarea programelor de educaţie digitală a angajaţilor pentru IMM-uri se vor da granturi de 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect, bugetul total fiind de 30 milioane de euro.

Planul conţine şi scheme pentru dezvoltarea agriculturii şi a industriei agro-alimentare: finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole, cu 120 milioane de euro, achiziţia de echipamente pentru irigaţii – 6.000 de euro pe beneficiar, în total 48 de milioane de euro; granturi de finanţare pentru antreprenoriatul rural – buget de 200 de milioane de euro; instalarea tinerilor fermieri – buget de 42 de miioane de euro.

Alte programe de finanţare sunt cele pentru investiţii noi – buget de 1,5 miliarde de lei anual până în 2023 şi schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională – buget de 450 milioane de lei anual până în 2025.

Totodată, este precizat şi programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru şi investiţii pentru IMM-uri, cu un plafon de 15 miliarde de lei, garanţii de stat pentru creditarea companiilor mari – 8 miliarde de lei, programe de garantare pentru asigurarea lichidităţilor – 1 miliard de lei, program de garantare a finanţărilor de tip factoring cu regres şi scontarea efectelor de comerţ – 1,5 miliarde lei/factoring; 1,5 miliarde lei/scontare, program de garantare a leasingului de echipamente şi utilaje – 1,5 miliarde de lei. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut anul trecut cele mai mici preţuri la alimente şi băuturi non-alcoolice din Uniunea Europeană

Publicat

cumparaturi

Românii au plătit şi în 2019 cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană pentru un coş de alimente şi băuturi non-alcoolice, respectiv 66% din preţul mediu la nivelul UE, la polul opus fiind danezii care pentru acelaşi coş de produse au plătit 129% din preţul mediu la nivelul UE, arată datele publicate joi de Eurostat.

În cazul României, datele Eurostat pentru anul 2019 sunt identice cu cele din 2018 când vine vorba de acest coş de alimente şi băuturi non-alcoolice comparabile.

De asemenea, preţurile la băuturi alcoolice şi ţigări variază între 62% din media UE în Bulgaria, 74% în Polonia, 75% în Ungaria şi România, şi până la 188% din media UE în Irlanda.

Când vine vorba de preţurile la restaurante şi hoteluri, acestea sunt de trei ori mai scumpe în Danemarca decât în Bulgaria, acesta fiind categoria unde se observă cea mai mare diferenţă de preţuri între statele membre. Potrivit Eurostat, în 2019, preţurile variau între 60% sau mai puţin din media UE în Bulgaria (45%) şi România (54%) şi până la 156% din media UE în Danemarca.

În schimb, cele mai mici diferenţe de preţuri se înregistrează în cazul electrocasnicelor, unde preţurile variază între 91% din media din UE în Polonia şi 111% din media din UE în Franţa. Aceasta este de altfel şi categoria de produse la care preţurile din România se apropie cel mai mult de media din UE, în 2019 fiind la 97% din media UE.

Pe total, cele mai mici preţuri din UE se înregistrează în Bulgaria (53% din media UE) şi România (55% din media UE), la polul opus fiind Danemarca (141% din media din UE), Irlanda (134%), Luxemburg (131%), Finlanda (127%) şi Suedia (121%). Cu alte cuvinte, preţurile pentru bunuri şi servicii în interiorul UE sunt de trei ori mai mari în cel mai scump stat membru, decât în cel mai ieftin stat membru. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

ANAF va transmite notificări tuturor contribuabililor care NU au depus declaraţiile fiscale şi care nu au solicitat regim derogatoriu

Publicat

Contribuabilii care nu au depus declaraţiile fiscale şi care nu au solicitat regim derogatoriu vor primi notificări de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), astfel încât să fie evitată declararea stării de inactivitate a acestora, a anunţat luni instituţia.

“Potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, contribuabilii/plătitorii care nu îşi îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege sunt declaraţi inactivi fiscal şi le sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii fiscale”, se menţionează în comunicat.

Potrivit ANAF, unui contribuabil declarat inactiv i se anulează, conform legii, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA, iar inactivitatea se înscrie în cazierul fiscal al contribuabilului şi al reprezentanţilor legali ai acestuia. De asemenea, pentru a se reactiva, contribuabilul respectiv trebuie să-şi îndeplinească toate obligaţiile declarative prevăzute de lege şi să nu înregistreze obligaţii fiscale restante.

Prin Ordinul preşedintelui ANAF 934/2020 s-a stabilit că, pentru declaraţiile fiscale al căror termen legal de depunere s-a împlinit în perioada stării de urgenţă, notificările de nedepunere a declaraţiilor fiscale se emit în termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgenţă.

Reprezentanţii ANAF menţionează că, după expirarea termenului legal de depunere a declaraţiilor fiscale, din data de 25 iunie 2020, organele fiscale aplică procedurile pentru identificarea contribuabililor care îndeplinesc condiţia pentru declararea inactivităţii fiscale potrivit art. 92 alin. (1) lit.a) din Codul de procedură fiscală.

Potrivit ANAF, în aplicarea acestei proceduri, organele fiscale manifestă un rol activ, prin transmiterea notificărilor de nedepunere a declaraţiilor fiscale.

De asemenea, după întocmirea listei contribuabililor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi fiscal, organele fiscale emit şi comunică şi notificările privind privind îndeplinirea condiţiilor privind declararea ca inactiv.

ANAF menţionează că, potrivit reglementărilor în vigoare, contribuabilii au obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale, la termenele prevăzute de lege, iar această obligaţie se menţine şi dacă a fost efectuată plata obligaţiei fiscale respective, precum şi în cazul în care, în perioada de raportare nu rezultă sume de plată, dar există obligaţia declarativă prevăzută de lege.

“În acest sens, pentru a preveni declararea ca inactivi fiscal, acei contribuabili care îşi suspendă activitatea şi înregistrează menţiunea privind inactivitatea temporară în Registrul comerţului sau la entitatea care i-a autorizat pot beneficia, la cerere, de regimul derogatoriu de declarare a impozitelor şi taxelor. Cererea privind acordarea regimului derogatoriu de declarare se depune la organul fiscal competent. Contribuabilii cărora li se aprobă aplicarea regimului de declarare derogatoriu nu au obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale”, se mai precizează în comunicat.

Totodată, contribuabilii care nu desfăşoară activitate şi nu beneficiază de regimul derogatoriu de declarare, au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale, la termenele prevăzute de lege, înscriind zero la obligaţia fiscală, evitând, în acest fel, înscrierea în registrul contribuabililor inactivi.

ANAF reaminteşte contribuabililor că obligaţiile fiscale se pot îndeplini utilizând metode de comunicare la distanţă prin intermediul Spaţiului Privat Virtual (pentru depunerea declaraţiilor, plata cu cardul şi obţinerea de informaţii). De asemenea, plata poate fi efectuată şi prin internet banking sau ghiseul.ro. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate