Connect with us

ECONOMIE

Acţiunile Fondului Proprietatea, Băncii Transilvania şi Romgaz, cele mai lichide titluri în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti

Publicat


bvb

Acţiunile Fondului Proprietatea au fost cele mai lichide titluri în această săptămână pe Bursa de la Bucureşti, generând tranzacţii de peste 46,47 milioane de lei, urmate de acţiunile Băncii Transilvania, cu schimburi de 32,89 milioane de lei şi Romgaz, cu 15,66 milioane de lei.

În topul celor mai bune evoluţii bursiere ale săptămânii 4 -8 noiembrie se află Dafora, cu un avans de 30,38% al preţului acţiunilor, Uztel – plus 8,33% şi IAR Braşov – 10,83%.

Pe de altă parte, cele mai slabe evoluţii au fost consemnate de acţiunile Ves SA, care s-au depreciat cu 9,72%, Electroputere – minus 9,73% şi Sinteza SA – minus 5,77%.

Valoarea totală a tranzacţiilor cu acţiuni derulate în ultima săptămână pe Bursa de la Bucureşti a depăşit 136,07 milioane de lei, faţă de 122,65 milioane de lei în perioada precedentă, iar cea mai bună zi de tranzacţionare a fost miercuri, 6 noiembrie, când rulajul a fost de peste 34,88 milioane lei. Cea mai slabă zi a fost luni, 4 noiembrie, când tranzacţiile cu acţiuni au trecut uşor de 14 milioane lei.

Capitalizarea pieţei a depăşit vineri 177,45 miliarde lei.

Pe segmentul principal al Bursei de la Bucureşti sunt 83 de societăţi emitente şi 28 de intermediari, iar valoarea totală a tranzacţiilor derulate de la începutul anului a depăşit 8,57 miliarde de lei cu o medie zilnică de tranzacţionare de 39,68 milioane lei.

De la începutul acestui an, pe toate pieţele administrate de Bursa de Valori Bucureşti (BVB) au fost realizate 502.342 tranzacţii, în valoare totală de 9,7 miliarde de lei, media zilnică de tranzacţionare fiind de 44,96 milioane de lei. AGERPRES

ACTUALITATE

Părinții vor putea cere bani de la stat pentru bona copiilor. Ajutoare cuprinse între 250 și 710 lei

Publicat

bebelus

În funcție de cât de mari sunt veniturile nete din familie, dar și de o serie de alte condiții, părinții vor putea cere bani de la stat pentru serviciile unei bone, care să stea cu copilul până la vârsta de trei ani. Propunerea legislativă cu această măsură este considerată adoptată tacit la Senat, după ce a trecut termenul legal în care putea fi dezbătută, informează ziarul Alba24.ro.

Părinții cu copii mici, care vor să se întoarcă mai repede la muncă, vor putea cere până la 710 de lei lunar de la stat pentru serviciile unei bone, care să stea cu copilul până la vârsta de 3 ani.

Actul urmează să fie trimis Camerei Deputaților, pentru votul decisiv.

Inițiatorii vor să vină în ajutorul celor care ar vrea să se întoarcă mai repede în câmpul muncii, dar nu au cu cine să lase copiii mici acasă. Prin urmare, aceștia au propus acordarea unor ajutoare bănești pentru “angajarea” unor bone (în realitate, nu părintele angajează).

În funcție de cât de mari sunt veniturile nete ale părintelui singur/părinților, cuantumul acestui ajutor va fi diferit. În orice caz, nu se vor acorda ajutoare pentru bone celor cu venituri nete per membru de familie ce depășesc 3.500 de lei. Mai exact, ajutorul va fi între 250 și 710 de lei.

Ajutorul se va acorda lunar, până când copilul împlinește trei ani sau până când intră în sistemul de creșă. Obținerea banilor va presupune însă ca părinții să bifeze mult mai multe condiții decât cea a veniturilor nete.

De pildă, ei vor trebui să facă dovada că sunt angajați cu normă întreagă (mai puțin cei încadrați cu handicap grav/accentuat), că desfășoară activități independente (PFA, întreprindere individuală), că sunt funcționari sau exercită o funcție de demnitate publică (vor fi acceptați însă și șomerii înregistrați la autorități care nu au refuzat locuri de muncă de la agenții).

O altă condiție importantă va fi aceea ca cei mici să nu fie înscriși la creșă, să nu fi fost refuzați la creșă sau retrași.

Acordarea ajutorului se va face în baza unei lungi liste de documente, depuse la direcțiile teritoriale de asistență socială.

Sursă: avocat.net

Citește mai departe

ECONOMIE

Modificări privind criteriile de evaluare a proiectelor la a treia ediție a programului Start-up Nation

Publicat

Cadrul legislativ în care s-au derulat primele două ediții ale Start Up Nation, programul guvernamental care, timp de doi ani, a subvenționat cu 44.000 de euro afacerile antreprenorilor aflați la început de drum, este completat și modificat printr-un proiect de lege care a primit girul a 120 de parlamentari PSD, ALDE, UDMR și Pro România.

Inițiatorul proiectului, Ștefan Radu Oprea a declarat că modificările „au fost solicitate de către mediul de afaceri” și că vizează „criteriile privind evaluarea online a planului de afaceri, a grilei de punctaj, precum și a criteriilor de eligibilitate.”

Astfel, domeniile de activitate au fost fost flexibilizate și detaliate prin intermediul codurilor CAEN, fiecare cod primind un punctaj anume. Faptul de a desfășura activități în domeniul productiv, de pildă, nu înseamnă neapărat obținerea punctajului maxim, acesta având valori de 10, 15 sau 20 puncte.

Inovarea (implicând un contract de furnizare de produse către o intreprindere mare, un certificat de la o universitate că firma a desfășurat activități de cercetare relevante sau folosirea unui brevet de invenție girat de OSIM) ia 10 puncte.

Cofinanțarea intervine și ea în punctaj – 15 puncte pentru 6000 lei, 10 puncte pentru 50000 lei și 5 pentru 4000 leio.

Implicarea unor acționari sau asociați care, în trecut, au fost acționari în alte firme conduce la pierderea a 10 puncte.

În schimb, studiile superioare aduc 5 puncte.

Digitalizarea afacerii contează și ea. Un site de prezentare a companiei, programele informatice de contabilitate sau facturarea electronică iau, fiecare, 2 puncte. 4 puncte sunt acordate pentru aplicațiile online pentru preluarea comenzilor.

De asemenea, alocarea unui procent de 50% din cheltuielile eligibile în echipamente verzi sau în cele care utilizează energie regenerabilă primește 5 puncte.

Evenimentul de lansare a avurt loc la Palatul Parlamentului. Cu acest prilej, Ștefan Radu Oprea și-a exprimat îngrijorarea ca programul ar putea avea de suferit din cauza intenției guvernului Orban de a trece bugetul prin asumarea răspunderii:

”Actualul guvern dorește să adopte bugetul prin asumarea răspunderii, ceea ce înseamnă că nu vom avea posibilitatea democratică de a introduce amendamente pentru programe de succes precum Start Up Nation, dacă acestea nu vor fi prevăzute ca credite de angajare și credite bugetare în legea bugetului de stat. Consider că este greșită o astfel de abordare pe o lege atât de importantă precum bugetul de stat. Nu mai vorbesc că este și neconstituțională.”

Programul Start Up Nation a debutat în 2018, când au fost depuse peste 19.200 planuri de afaceri, din care au fost selectate 10.000, încheiate 8.444 de contracte și finanțate 7.259 proiecte. Ediția a doua a crescut la 33.514 planuri de afaceri depuse, 13.005 proiecte verificate, 10.000 de antreprenori chemați pentru contractare și 9.747 contracte semnate.

„Atât românii din țară, cât și cei din diaspora, au început să prindă curaj, pentru că această politică a statului român de a investi în spiritul antreprenorial nu a pornit evident de la început cu toată încrederea – nici aici în Parlament, nici în media, nici chiar în rândul potențialilor antreprenori cu care noi am discutat din 2017, când am avut consultări pentru prima ediție a programului. Nici chiar noi n-am fost convinși de la început că da, o să funcționeze. Dar a funcționat.”, a declarat Roxana Mânzatu, ministră a fondurilor europene în guvernul Dăncilă, prezentă la evenimentul din Palatul Parlamentului.

Proiectul de lege a fost depus la Senat de către Ștefan Radu Oprea.

Acuzat de ministrul economiei că ar fi redus creditele bugetare pentru Start Up Nation cu 232.570.000 lei, că ar fi tăiat din buget credite de angajament în valoare de 100 de milioane lei și că ar fi lăsat facturi neplătite, punând în dificultate antreprenorii, Ștefan Radu Oprea se apără spunând că și-a respectat promisiunile, însă căderea guvernului Dăncilă, din care făcea parte ca ministru a bruiat continuarea programului:

„Pentru contractare au fost alocate cele două miliarde credite de angajament, pentru avans cele patru sute milioane credite bugetare. In iulie si august am returnat banii necheltuiți ministerului finantelor publice pentru că în acel moment nu era nevoie de ei. După rectificarea bugetară care era planificată la sfârșitul lunii octombrie, banii s-ar fi întors la minister pentru a face plățile necesare. Din păcate, votul din Parlament nu a mai permis acest lucru.”

În ce privește cele 100 milioane pentru credite de angajament, Oprea afirmă că s-au reîntors la buget în august, întrucât altfel n-ar fi putut fi încheiate cele 10.000 de contracte ale programului.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Majorarea pensiilor va duce deficitul bugetar al României peste limita UE

Publicat

bani lei

Noul Guvern de la Bucureşti a decis să meargă înainte cu cea mai mare majorare a pensiilor din ultimele trei decenii în cadrul bugetului pe 2020, în pofida îngrijorărilor crescute că România va depăşi limitele de deficit bugetar impuse de Uniunea Europeană, riscând să fie retrogradată de marile agenţii de rating, informează Reuters.

În condiţiile în care anul viitor vor avea loc alegeri, Guvernul liberal instalat luna trecută a decis să respecte legea promovată de precedentul Guvern social-democrat care prevede majorarea pensiilor cu 40%, adăugând că va îmbunătăţi colectarea taxelor şi va reduce cheltuielile publice pentru a evita umflarea deficitului.

Guvernul de la Bucureşti a promis că anul viitor va reduce deficitul bugetar până la 3,6% din PIB, de la 4,4% din PIB în 2019, iar economiştii vor urmări cu atenţie proiectul de buget pe 2020 pentru a vedea dacă cifrele se corelează.

“Este clar că o majorare a pensiilor de asemenea magnitudine nu se potriveşte cu actualele date economice. Legea pensiilor este cea mai serioasă problemă internă cu care se confruntă economia românească”, susţine economistul Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru. Acesta şi alţi economişti estimează că o majorare a pensiilor cu 40% va costa aproximativ 1% din PIB în ultimul trimestru al anului următor, urmând a creşte la 2,7% din PIB pentru întregul an 2021.

Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va ajunge la 6,1% din PIB în 2021, dacă nu vor fi luate măsuri suplimentare. Este vorba de o cifră dublă faţă de limita de 3% din PIB cerută de UE, riscând să declanşeze o procedură de deficit excesiv, ceea ce ar majora costurile cu împrumuturile pentru România şi ar pune noi presiuni asupra leului.

Premierul Ludovic Orban a reiterat joi că Guvernul va pune în aplicare lege pensiilor dar le-a cerut parlamentarilor să se abţină să mai adopte noi cheltuieli. “Suntem într-o situaţie dificilă. Bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio nouă cheltuială suplimentară”, a spus Orban.

Toate cele trei mari agenţii de rating acordă României cel mai redus calificativ din zona investment grade, recomandat pentru investiţii, ceea ce înseamnă că orice retrogradare ar duce ratingul suveran al României în categoria junk. Miercuri, S&P Global Ratings a anunţat că a revizuit perspectiva asociată ratingului României, de la stabilă la negativă, ceea ce înseamnă că este posibil să reducă ratingul de ţară “BBB minus” dacă deficitul nu va fi ţinut sub control.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României a spus că estimarea Comisiei Europene privind deficitul bugetar de 6,1% pentru 2021 nu poate fi luată în discuţie pentru că este mai mult decât un pericol. “Asemenea deficit nu poate să fie luat în discuţie. Nu cred că putem să discutăm în mod serios despre un asemenea deficit pentru că de regulă nu te iartă pieţele şi noi avem o finanţare majoră şi pe piaţa internă şi pe piaţa externă. Ştim că trebuie făcut ceva”, a afirmat Mugur Isărescu.

Majorarea pensiilor care ar urma să intre în vigoare în septembrie 2020 va face România vulnerabilă în următorii ani, în contextul în care aproximativ două milioane de români, sau 10% din populaţia ţării, ar urma să ajungă la vârsta de pensionare după 2030. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul românilor care au făcut afaceri în economie a depăşit 1,8 milioane, în 2019

Publicat

oameni, cetateni

Peste 1,8 milioane de români au făcut afaceri, în 2019, în creştere cu 63.000 faţă de anul trecut, iar mai mult de 1,4 milioane dintre aceştia sunt acţionari la companii active, arată un studiu realizat de o companie de consultanţă, prezentat cu ocazia Galei Premiilor Financial Intelligence.

Datele statistice, prezentate în analiza companiei de consultanţă, arată un interes în creştere al românilor pentru afaceri, în ciuda provocărilor din economie. Astfel, în primele 10 luni din acest an, pentru care Registrul Comerţului a furnizat datele finale, s-au înfiinţat peste 116.000 de companii şi PFA-uri, numărul total al business-urilor active ajungând la 1.358.729.

Potrivit sursei citate, cei mai mulţi români angrenaţi în afaceri sunt bărbaţi cu vârsta între 40 şi 49 de ani, din Bucureşti, cu studii superioare, interesaţi în primul rând de afacerile din comerţ, construcţii şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.

Cercetarea realizată de Frames arată că, la finele lunii octombrie, în România activau 979.773 de firme şi 378.956 de PFA/II/IF. În aceste business-uri erau implicate peste 415.000 de persoane în calitate de persoane fizice autorizate şi membri ai întreprinderilor din zona IF/II, alături de alte 1.421.548 de persoane în calitate de acţionari la societăţile comerciale, cu 76.411 mai mulţi decât în anul precedent.

Raportat la perioada similară din 2013, numărul acţionarilor la firme a crescut cu 292.658, un semn că tot mai mulţi români au decis să se implice în afaceri în aceşti ani.

Din totalul de 1,8 milioane de oameni de afaceri implicaţi în business-ul românesc în 2019, cei mai mulţi sunt acţionari la companii active, peste 1,4 milioane. De asemenea, aproape două treimi (62,52%) dintre ei sunt bărbaţi (888.792), iar 37,48% (532.756) sunt femei.

“Afacerile din economia românească sunt controlate, în marea lor majoritate, de oameni de afaceri cu experienţă de viaţă. Statisticile arată că cei mai mulţi acţionari au vârsta între 40-49 de ani (409.786 – 28,8%), urmaţi de cei între 30-39 ani – 375.326 (26,4%), cei de 50-59 ani – 275.907 (19,41%) şi de cei peste 60 de ani – 236.566 (16,64%). În ciuda exemplelor tot mai numeroase de start-up-uri creative, de business-uri create de tineri, statistica arată că, din păcate, numărul tinerilor de până în 29 de ani prezenţi în afaceri în calitate de acţionari este în continuă scădere. Faţă de anul 2013, în acest an sunt cu peste 6.500 de tineri mai puţini prezenţi în business. Tinerii de până în 29 de ani au ajuns să reprezinte 8,72% din totalul acţionarilor (123.963 persoane), cu aproape patru procente sub nivelul din 2013”, se menţionează în studiu.

În acest context, mulţi dintre tinerii care, în 2013, intrau în afaceri se află în zona de vârstă 30-39 ani, care cunoaşte o dinamică în creştere faţă de anii trecut. Dincolo de situaţia din Capitală (23.037), cei mai mulţi tineri implicaţi în afaceri sunt din Cluj (7.539), Ilfov (5.890), Timiş (5.681), Constanţa (4.990) şi Iaşi (4.572).

La polul opus, cei mai mulţi oameni de afaceri în vârstă de peste 60 de ani se află în Bucureşti (53.787), Cluj (10.989), Timiş (10.623) şi Constanţa (9.909).

În ceea ce priveşte studiile, potrivit analizei Frames, peste jumătate (52%) dintre întreprinzătorii prezenţi în afaceri în 2019 au studii superioare, 36% au studii medii, iar 12% nu şi-au declarat nivelul educaţional.

La capitolul stare civilă a afaceriştilor, 64% sunt căsătoriţi, în scădere cu 9% faţă de situaţia din anul anterior, 21% sunt singuri/divorţaţi/văduvi etc., în timp ce 15% nu şi-au declarat situaţia.

La nivel de domenii de activitate, statistica Frames arată că bărbaţii sunt implicaţi, în principal, în construcţii (87% din totalul acţionarilor), transport (74%), comerţ (63%), producţie (61%) şi comerţ (57,7%), în timp ce femeile sunt cel mai adesea prezente în domenii precum sănătatea şi asistenţa socială (77,3%), serviciile (62,9%), activităţile administrative (54,7%) şi cele cultural-educative (49,9%).

În acelaşi timp, cele mai atractive domenii de investiţii, judecând după numărul de firme nou înfiinţate în 2019, sunt cele din comerţul şi service-urile auto (25.976 firme), în creştere cu 17% faţă de anul trecut, construcţii (12.841), cu un plus de 25%, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (10.888), industria prelucrătoare (9.680) şi transport şi depozitare (9.352). De remarcat scăderea cu peste 50% a numărului firmelor din agricultură, silvicultură şi pescuit (7947 firme).

Statistica Frames arată că, din punct de vedere al reprezentării geografice, cei mai mulţi acţionari din business-ul românesc sunt în Bucureşti (324.831), urmaţi de cei din judeţele Cluj (79.156), Timiş (65.970), Ilfov (63.154), Constanţa (57.623), Bihor (48.166) şi Braşov (46.945). La polul opus se află judeţele Călăraşi (11.633), Tulcea (10.920), Ialomiţa (9935), Covasna (9419) şi Mehedinţi (9168).

Analiza Frames a fost realizată în luna noiembrie 2019, pe baza datelor oficiale comunicate de companii la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi datelor proprii, la nivelul primelor 10 luni din 2019. Statistica exclude datele privind firmele aflate în insolvenţă, faliment, radiate, dizolvate, aflate în proces de lichidare sau reorganizare judiciară. AGERPRES

Citește mai departe