ECONOMIE
Administrația Fondului pentru Mediu, blochează 33.000 de potenţiali prosumatori prin oprirea Programului ”Casa Verde Fotovoltaice”
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) blochează 33.000 de potenţiali prosumatori şi, mai mult, după oprirea sesiunii de înscriere în cadrul Programului „Casa Verde Fotovoltaice„, instituţia nu reuşeşte să ofere explicaţii clare şi să repornească programul de finanţare, atrag atenţia reprezentanţii Greenpeace România, într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.
„Programul de finanţare pentru cetăţenii care doresc să îşi monteze panouri fotovoltaice a fost oprit pe 10 septembrie, după doar câteva ore de la deschiderea lui. Justificarea AFM a fost destul de seacă, invocând o „analiză asupra modului de funcţionare”. Decizia AFM a stârnit un val de nemulţumire în rândul zecilor de mii de posibili aplicanţi şi a instalatorilor de sisteme fotovoltaice. O lună mai târziu, AFM continuă tăcerea care lasă loc suspiciunilor şi acuzaţiilor.
AFM s-a angajat încă din timpul dezbaterilor pentru noua lege a regenerabilelor (legea 184/2018) că va demara un program de finanţare pentru a sprijini instalarea de panouri fotovoltaice. Finanţarea anunţată a fost extrem de atrăgătoare pentru cei interesaţi să devină mici producători de energie: 20.000 de lei/proiect pentru minim 3 kW instalaţi, fiind suficiente fonduri pentru 33.000 de instalări. Peste 80% din finanţare (536 milioane lei) este asigurată din bani europeni, prin Programul Operaţional Regional (POR), valoarea totală a granturilor fiind de 656 milioane lei”, se arată în comunicat.
Potrivit Greenpeace România, lipsa de comunicare din partea AFM a generat un şir lung de întrebări şi speculaţii din partea celor interesaţi. Ulterior, reprezentanţii instituţiei au declarat că au sesizat „organele abilitate” referitor la unele nereguli constatate în timpul înscrierilor.
„După ce au aşteptat mai mult de un an de zile începerea acestui program, 33.000 de cetăţeni nu pot deveni prosumatori din cauza AFM. Greenpeace România cere repornirea cât mai rapidă a programului de finanţare pentru prosumatori.
UPDATE: Programul Casa Verde Fotovoltaice a fost suspendat imediat după lansare. Au fost invocate probleme tehnice, iar toate înscrierile au fost anulate.
Este inadmisibil ca, timp de o lună, Administraţia Fondului pentru Mediu să nu ofere lămuriri detaliate asupra motivelor pentru care a oprit înscrierile. Ce nereguli au fost sesizate? Cine este responsabil pentru ele? De ce a fost sesizat Parchetul? E cât se poate de îngrijorător că un program de finanţare care poate să deschidă calea producţiei de energie verde la nivel individual, de prosumator, riscă să fie compromis”, susţine Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.
Conform declaraţiilor AFM, 13.271 de cereri de finanţare au fost înscrise deja în aplicaţia informatică, iar alte 20.000 de aplicaţii mai pot fi înregistrate dacă procesul va fi reluat.
AFM a anunţat, la finele lunii trecute, că a suspendat, în data de 10 septembrie, înscrierile persoanelor fizice în programul „Casa Verde Fotovoltaice”, în vederea efectuării unei analize a modului de funcţionare a acestui proces.
Ulterior, instituţia a precizat că toate documentele depuse şi înregistrate de către persoanele fizice la instalatorii validaţi până la momentul suspendării Programului „Casa Verde Fotovoltaice” sunt acceptate ca fiind depuse în termen la data redeschiderii accesului în aplicaţie, în vederea analizării.
Administraţia Fondului pentru Mediu nu a comunicat încă un termen pentru reluarea înscrierilor.
Programul Naţional „Casa Verde Fotovoltaice” prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională.
Bugetul alocat acestui program este de 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei, de la AFM.
Scopul programului îl reprezintă creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în sistemul energetic naţional, precizează AFM.
Dosarele de finanţare pentru noul program se depun exclusiv electronic.
Finanţarea se acordă în procent de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Suma finanţată de AFM se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa se suportă de către beneficiarul final, din surse financiare proprii.
Administraţia Fondului pentru Mediu a publicat, pe site-ul instituţiei, lista instalatorilor validaţi în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională. AGERPRES
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Operațiune ”anti-fake” la Alba Iulia: Polițiștii au confiscat haine contrafăcute în valoare de peste 9.600 lei, de la un magazin
Studiu: Temperaturile PREFERATE de români în locuințe
Cabine de vot și urne noi la secțiile de votare din Alba Iulia, pentru alegerile din iunie 2024. Achiziție lansată de Primărie
Cum va fi vremea în vara 2024. Trei sisteme de prognoză pe termen lung anunță același lucru: călduri extreme în emisfera nordică
Kelemen Hunor la Cluj: Sunt convins că listele UDMR pentru alegerile din 9 iunie sau fost semnate și de români
Retro Parada Primăverii la Alba Iulia, în 20 aprilie. Ce mașini de epocă vor fi prezentate în Cetatea Alba Carolina. Program
FOTO: Colegiul Militar din Alba Iulia, locul II la Olimpiada sportului militar liceal. Rezultatele obținute de elevi
