Connect with us

ECONOMIE

Administrația Fondului pentru Mediu, blochează 33.000 de potenţiali prosumatori prin oprirea Programului ”Casa Verde Fotovoltaice”

Publicat


fotovoltaice

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) blochează 33.000 de potenţiali prosumatori şi, mai mult, după oprirea sesiunii de înscriere în cadrul Programului “Casa Verde Fotovoltaice”, instituţia nu reuşeşte să ofere explicaţii clare şi să repornească programul de finanţare, atrag atenţia reprezentanţii Greenpeace România, într-un comunicat de presă transmis, vineri, AGERPRES.

“Programul de finanţare pentru cetăţenii care doresc să îşi monteze panouri fotovoltaice a fost oprit pe 10 septembrie, după doar câteva ore de la deschiderea lui. Justificarea AFM a fost destul de seacă, invocând o “analiză asupra modului de funcţionare”. Decizia AFM a stârnit un val de nemulţumire în rândul zecilor de mii de posibili aplicanţi şi a instalatorilor de sisteme fotovoltaice. O lună mai târziu, AFM continuă tăcerea care lasă loc suspiciunilor şi acuzaţiilor. AFM s-a angajat încă din timpul dezbaterilor pentru noua lege a regenerabilelor (legea 184/2018) că va demara un program de finanţare pentru a sprijini instalarea de panouri fotovoltaice. Finanţarea anunţată a fost extrem de atrăgătoare pentru cei interesaţi să devină mici producători de energie: 20.000 de lei/proiect pentru minim 3 kW instalaţi, fiind suficiente fonduri pentru 33.000 de instalări. Peste 80% din finanţare (536 milioane lei) este asigurată din bani europeni, prin Programul Operaţional Regional (POR), valoarea totală a granturilor fiind de 656 milioane lei”, se arată în comunicat.

Potrivit Greenpeace România, lipsa de comunicare din partea AFM a generat un şir lung de întrebări şi speculaţii din partea celor interesaţi. Ulterior, reprezentanţii instituţiei au declarat că au sesizat “organele abilitate” referitor la unele nereguli constatate în timpul înscrierilor.

“După ce au aşteptat mai mult de un an de zile începerea acestui program, 33.000 de cetăţeni nu pot deveni prosumatori din cauza AFM. Greenpeace România cere repornirea cât mai rapidă a programului de finanţare pentru prosumatori. Este inadmisibil ca, timp de o lună, Administraţia Fondului pentru Mediu să nu ofere lămuriri detaliate asupra motivelor pentru care a oprit înscrierile. Ce nereguli au fost sesizate? Cine este responsabil pentru ele? De ce a fost sesizat Parchetul? E cât se poate de îngrijorător că un program de finanţare care poate să deschidă calea producţiei de energie verde la nivel individual, de prosumator, riscă să fie compromis”, susţine Marian Mândru, coordonator de campanii la Greenpeace România.

Conform declaraţiilor AFM, 13.271 de cereri de finanţare au fost înscrise deja în aplicaţia informatică, iar alte 20.000 de aplicaţii mai pot fi înregistrate dacă procesul va fi reluat.

AFM a anunţat, la finele lunii trecute, că a suspendat, în data de 10 septembrie, înscrierile persoanelor fizice în programul “Casa Verde Fotovoltaice”, în vederea efectuării unei analize a modului de funcţionare a acestui proces.

Ulterior, instituţia a precizat că toate documentele depuse şi înregistrate de către persoanele fizice la instalatorii validaţi până la momentul suspendării Programului “Casa Verde Fotovoltaice” sunt acceptate ca fiind depuse în termen la data redeschiderii accesului în aplicaţie, în vederea analizării.

Administraţia Fondului pentru Mediu nu a comunicat încă un termen pentru reluarea înscrierilor.

Programul Naţional “Casa Verde Fotovoltaice” prevede instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională.

Bugetul alocat acestui program este de 656 de milioane de lei, din care 536 de milioane de lei prin Programul Operaţional Regional (POR) şi 120 de milioane de lei, de la AFM.

Scopul programului îl reprezintă creşterea eficienţei energetice, îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin utilizarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică necesară consumului propriu şi livrarea surplusului în sistemul energetic naţional, precizează AFM.

Dosarele de finanţare pentru noul program se depun exclusiv electronic.

Finanţarea se acordă în procent de până la 90% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 lei. Suma finanţată de AFM se scade de către instalatorul validat din valoarea totală a facturii, iar diferenţa se suportă de către beneficiarul final, din surse financiare proprii.

Administraţia Fondului pentru Mediu a publicat, pe site-ul instituţiei, lista instalatorilor validaţi în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum şi livrării surplusului în reţeaua naţională. AGERPRES

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ECONOMIE

România, cea mai dinamică piaţă auto din Europa, în luna octombrie. A crescut cu peste 58% numărul înmatriculărilor

Publicat

Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile /ACEA/ a anunţat marţi că vânzările de autoturisme noi în Europa (UE plus ţările EFTA) au înregistrat o creştere de 8,6% în luna octombrie 2019 comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, cea mai dinamică piaţă auto fiind cea din România, unde înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat o creştere de 58,1% în ritm anual, transmite Reuters.

Un număr de 1,214 milioane autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Uniunea Europeană şi ţările EFTA (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia), comparativ cu 1,083 milioane autoturisme înmatriculate în luna octombrie 2018.

Înmatriculările de autoturisme noi au crescut în aproape toate statele UE, exceptând Ciprul şi Marea Britanie. Patru din cele cinci mari pieţe au înregistrat creşteri solide, în frunte cu Germania (12,7%), Franţa (8,7%), Italia (6,7%) şi Spania (6,3%), în timp ce în Marea Britanie s-a înregistrat un declin de 6,7%.

În România, în luna octombrie 2019 au fost înmatriculate 10.649 autoturisme, în creştere cu 58,1% comparativ cu 6.736 unităţi în luna octombrie a anului trecut. În primele 10 luni ale anului curent, în România au fost înmatriculate 134.698 autoturisme, în creştere cu 18,9% în ritm anual, în timp ce piaţa auto din Europa a înregistrat un declin de 0,7% în primele zece luni ale anului.

În ceea ce priveşte marii producători auto, luna octombrie a fost marcată de o revenire semnificativă a cererii pentru autoturismele Volkswagen, care au înregistrat o creştere a vânzărilor de 29%. Imediat după marca germană se situează Renault, care a înregistrat în luna octombrie o creştere a vânzărilor de 15,8%. În ceea ce priveşte înmatriculările de autoturisme marca Dacia în Europa, acestea au crescut cu 7,8% în luna octombrie până la 40.687 unităţi.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Guvernatorul BNR susţine că monitorizarea şi compararea preţurilor la alimente şi carburanţi va accentua concurenţa

Publicat

Decizia Consiliului Concurenţei de a permite monitorizarea şi compararea preţurilor alimentelor şi carburanţilor, prin Monitorul Preţurilor, va accentua concurenţa, nu o va slăbi, a declarat, luni, într-o conferinţă de specialitate, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

“Consiliul Concurenţei a luat o serie de măsuri foarte corecte. Îmbunătăţirea gradului de transparenţă la nivelul consumatorului, cum este Monitorul preţurilor pentru alimente şi carburanţi. Transparenţa în ceea ce priveşte informarea datelor de piaţă este esenţială. Această decizie a Consiliului Concurenţei permite monitorizarea şi compararea preţurilor produselor, alimentelor şi carburanţilor, va accentua concurenţa, nu o slăbeşte. Transparenţa nu slăbeşte concurenţa, cu efecte benefice asupra calităţii produselor, preţurilor acestora, precum şi asupra serviciilor oferite. Toate aceste aspecte ajută şi aduce beneficii publice consistente. În opinia mea, implicarea nu doar a specialiştilor în macroeconomie, ci şi a reprezentanţilor mediului de afaceri, în dezbaterea publică a problemelor cruciale pentru dezvoltarea economiei şi societăţii româneşti, sunt elemente esenţiale”, a spus oficialul BNR.

Pe de altă parte, Isărescu a anunţat că, la nivelul băncii centrale, va fi organizat un grup de lucru care va analiza relaţia dintre mediul de afaceri şi sistemul bancar.

“Vreau să vă mai anunţ că am luat decizia, la nivelul Băncii Naţionale, să facem un grup de lucru care să abordeze relaţia dintre mediul de afaceri, economia reală şi sistemul bancar. Vă invităm să participaţi la aceste dezbateri”, a menţionat Mugur Isărescu.

În iulie 2019, Consiliul Concurenţei a lansat platforma “Monitorul Preţurilor pentru Carburanţi’, care conţine informaţii despre tarifele practicate în marile lanţuri de benzinării din România.

La distanţă de aproape jumătate de an, pe 15 octombrie 2019, autoritatea de concurenţă a lansat “Monitorul preţurilor la alimente”, care permite compararea a peste 30.000 de produse din 1.700 de magazine din întreaga ţară, cu scopul de a consolida competiţia pe această piaţă şi de a ieftini alimentele din magazinele cele mai scumpe.

Consiliul Concurenţei organizează, luni, la sediul Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), conferinţa cu tema “Mediul concurenţial şi competitivitatea în sectoare cheie ale economiei româneşti’. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Euro a atins un nou MAIXM istoric. Cursul stabilit de BNR: 4,7729 lei/euro

Publicat

bani

Leul s-a depreciat luni cu 0,62 bani (0,13%) faţă de euro, moneda europeană atingând un nou maxim istoric, iar cursul stabilit de Banca Naţională a României (BNR) este de 4,7729 lei/euro.

BNR a cotat vineri euro la 4,7667 de lei.

Leul a mai atins o cotaţie minimă record joi, 14 noiembrie, când cursul a fost de 4,7669 lei/euro. Pe piaţa interbancară moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,7675 şi 4,7764 de lei pentru un euro.

Pe de altă parte, leul a câştigat teren în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,3159 lei, în scădere cu 0,65 de bani (-0,15%), faţă de cursul de vineri, respectiv 4,3224 lei/dolar.

Moneda naţională s-a apreciat şi faţă de francul elveţian, cu 0,99 de bani (-0,23%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,3586 lei, comparativ cu 4,3685 de lei/franc.

Gramul de aur s-a ieftinit cu 1,3 lei (-0,64%), până la 202,3260 lei, de la 203,6272 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă.AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

România a importat produse agroalimentare de peste 5,43 miliarde de euro. Deficitul a ”sărit” la 1,14 miliarde de euro

Publicat

cumparaturi

România a înregistrat în primele opt luni ale acestui an un deficit de 1,14 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când acesta s-a cifrat la 923,44 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), transmise la solicitarea AGERPRES.

În perioada menţionată, exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă importurile au crescut cu 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.

Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 în ţările intra şi extra comunitare a fost aproape dublă faţă de cea a importată, însă România continuă să exporte cu precădere materii şi aduce din import produse procesate cu valoare adăugată mare.

Astfel, în primele opt luni au fost exportate 11,23 de milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când s-a consemnat o cantitate de 10,801 milioane de tone. Importurile au totalizat 5,87 milioane de tone la opt luni, faţă de 5,65 milioane de tone în perioada similară din 2018.

Conform datelor MADR consultate de AGERPRES, în primele opt luni din acest an, importurile de carne de porc au crescut atât cantitativ cât şi valoric faţă de aceeaşi perioadă din 2018, ocupând în continuare prima poziţie în topul produselor importate.

Astfel, în perioada 1 ianuarie -31 august au fost importate 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro, în timp ce anul trecut s-au adus de pe piaţa UE şi din ţări terţe 169.795 tone, în valoare de 312,46 milioane de euro.

De asemenea, s-au majorat şi importurile de produse de brutărie, patiserie şi biscuiţi, de la 93.816 tone, în valoare de 194,98 milioane de euro, în primele opt luni din 2018, la 102.851 tone şi 221,07 milioane de euro cheltuiţi pe aceste produse în ianuarie-august 2019.

În top 5 produse importate de România în primele opt luni ale acestui an se mai află mai află preparatele alimentare nedenumite, cu 47.822 tone, în valoare de 210,26 milioane de euro, preparatele pentru hrana animalelor, cu 287.005 tone (190,47 milioane de euro) şi ciocolata şi alte preparate alimentare care conţin cacao, cu o cantitate de 49.306 tone, în valoare de 184,335 tone.

În ceea ce priveşte exporturile, România continuă să obţină cele mai mari încasări din livrarea cerealelor în spaţiul intra şi extra comunitar, pe primul loc situându-se şi în acest an, la opt luni, grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 de milioane de tone. În aceeaşi perioadă din 2018 s-au consemnat exporturi de 4,12 milioane de tone de grâu şi meslin, în valoare de 709,58 milioane de euro.

Porumbul ocupă locul al doilea cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro, fiind urmat de ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete cu 25.330 tone (445,95 milioane de euro), seminţe de floarea-soarelui, chiar şi sfărâmate, cu 816.906 tone (322,65 milioane de euro) şi de alte tutunuri şi înlocuitori de tutun cu 5.480 tone şi o valoare de 163,52 milioane de euro.

În ianuarie-august 2018, porumbul ocupa tot a doua poziţie la exporturi, cu o cantitate de 1,989 milioane de tone, pentru care s-au încasat 407,68 milioane de euro.

Ministerul Agriculturii preciza într-un comunicat remis vineri AGERPRES că analiza balanţei comerciale cu produse agroalimentare pentru primele opt luni ale anului 2019 arată deficite comerciale la carne şi organe comestibile, lapte şi produse lactate, legume şi fructe, dar şi la preparatele pe bază de cereale.

Pe de altă parte, în intervalul menţionat, se înregistrau excedente comerciale, la exportul de cereale, animale vii, seminţe şi fructe oleaginoase.

„După analizarea cifrelor prezentate în balanţă, conducerea MADR şi-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii şi politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la poziţiile unde s-a constatat lipsa unităţilor de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluţii de echilibrare monitorizarea atentă a investiţiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investiţiile în dezvoltarea capacităţii de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creşterea valorii adăugate a acestora”, menţiona ministerul de resort.

Potrivit sursei citate, la poziţiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, instituţia anunţă continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spaţii protejate în vederea asigurării pieţei locale cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului.

„La fructe, se va avea în vedere monitorizarea şi informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020”, notează ministerul.

Conform MADR, toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate şi vor fi incluse în viitorul Program Naţional Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană (CE).

În 2018, România a înregistrat un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro.

Anii 2013 şi 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerţul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente şi produse agricole. Din 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Citește mai departe