Connect with us

ACTUALITATE

ADMITERE la ACADEMIA de POLIȚIE 2019: 770 de locuri la 6 facultăți. CALENDAR, taxe, test grilă și alte detalii pentru candidați

Publicat


politisti admitere

Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” organizează concurs de admitere în ciclul de studii universitare de licență pe 770 de locuri finanțate de stat și cu taxă, la cele șase facultăți din cadrul instituției, în perioada iulie-august-septembrie, în acest an, scrie ziarul Alba24.ro.

În total sunt 665 locuri finanțate de la bugetul de stat și 105 cu taxă (2.800 lei).

Cererile de înscriere au putut fi depuse până în 24 mai, iar dosarul complet până în 7 iunie, la structurile teritoriale care organizează sesiunile de recrutare.

În Academie, concursul de admitere se organizează pe facultăţi:

1. FACULTATEA de POLIȚIE (pregăteşte ofiţeri de poliţie și ofiţeri de penitenciare)

Domeniul de licenţă ,,Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică”

Specializarea „Ordine şi siguranţă publică”, cu durata de 3 ani (180 de credite transferabile):

învăţământ cu frecvenţă: 290 locuri, din care 210 IGPR, 15 DGA, 20 DGPI, 5 SIE, 40 ANP, 18 minorități naționale

învăţământ cu frecvenţă redusă (agenți, subofițeri, maiștri militari MAI): 50 locuri, din care 36 IGPR, 7 IGPF, 7 IGJR

2. FACULTATEA de POLIȚIE de FRONTIERĂ (pregăteşte ofiţeri de poliţie de frontieră)

Domeniul de licenţă ,,Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică”, specializarea „Ordine şi siguranţă publică”, cu durata de 3 ani (180 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă: 70 de locuri, din care 36 IGPF, 15 DGP, 15 IGI, 4 SIE, 6 minorități naționale

3. FACULTATEA de JANDARMI (pregăteşte ofiţeri de jandarmi)

Domeniul de licenţă ,,Ştiinţe militare, informaţii şi ordine publică”, specializarea „Ordine şi siguranţă publică”, cu durata de 3 ani (180 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă: 70 de locuri, din care 65 IGJR, 5 SIE, 6 minorități naționale

4. FACULTATEA de ŞTIINȚE JURIDICE și ADMINISTRATIVE

Domeniul de licenţă ,,Drept”

Specializarea „Drept”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile):

învăţământ cu frecvenţă: 115 locuri, din care 60 IGPR, 12 IGPF, 6 IGJR, 2 IGSU, 4 IGI, 2 IGAv, 1 DGL, 2 DRPCIV, 1 DEPABD, 2 DGCTI, 1 DGF, 2 DGA, 5 SIE, 15 MApN

învăţământ la distanţă (cu taxă): 100 locuri

Domeniul de licenţă ,,Ştiinţe administrative”, specializarea „Administraţie publică”, cu durata de 3 ani (180 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă: NU se organizează admitere în acest an pentru această specializare.

5. FACULTATEA de POMPIERI (pregăteşte ofiţeri de pompieri)

Domeniul de licenţă ,,Ingineria instalaţiilor”, specializarea „Instalaţii pentru construcţii-Pompieri”, cu durata de 4 ani (240 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă: 50 de locuri, din care 34 IGSU, 1 SIE, 10 palestinieni, 5 Republica Moldova, 1 minorități naționale (romi)

CALENDAR ADMITERE (22 iulie-13 august) –  pentru facultățile și specializările de mai sus

22 iulie, orele 8.00-14.00: înscrierea candidaţilor la Facultatea de Poliție și OSP – frecvență redusă

23 iulie, orele 8.00-14.00: înscrierea candidaţilor la Facultatea de Științe Juridice si Administrative – specializarea ,,drept’’, Facultatea de Frontieră, Facultatea de Jandarmi, Facultatea de Pompieri

26 iulie – 3 august: etapa I – eliminatorie (conform graficului)

5 august: afişarea listei candidaţilor admişi pentru susţinerea probelor scrise şi repartiţia acestora pe serii de concurs

6-8 august, începând cu ora 9.00: etapa a II-a – susţinerea probelor scrise

10 august: afişarea rezultatelor provizorii la probele scrise

11 august: Depunerea contestaţiilor la probele scrise

13 august: Soluţionarea contestaţiilor şi afişarea rezultatelor finale

14 august: Prezentarea candidaţilor declaraţi ”admis” în vederea efectuării măsurătorilor pentru uniformă

CALENDAR ADMITERE Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, Domeniul de licenţă ,,Drept”, învățământ la distanță (4-27 septembrie)

4-18 septembrie, orele 8.00-14.00: Înscrierea candidaţilor

24 septembrie, orele 9.00-13.00: Susţinerea probelor scrise

24 septembrie, orele 16.00-20.00: Afişarea rezultatelor provizorii

25 septembrie: Depunerea contestaţiilor

25-26 septembrie: Soluţionarea contestaţiilor

27 septembrie: Afișarea rezultatelor finale

6. FACULTATEA de ARHIVISTICĂ

Domeniul de licenţă ,,Istorie”, specializarea „Arhivistică”, cu durata de 3 ani (180 de credite transferabile), învăţământ cu frecvenţă: 25 de locuri, din care 20 finanțate de la bugetul de stat și 5 cu taxă.

CALENDAR ADMITERE pentru Arhivistică

22-31 iulie, orele 8.00-14.00: înscrierea candidaţilor şi vizita medicală

1 august: Evaluare psihologică

2 august: Afișarea rezultatelor la evaluare psihologică

5 august: Afișarea listei candidaților declarați admiși pentru susținerea probei scrise si repartiția acestora pe săli

6-8 august: susținerea probei scrise (90 minute)

10 august: Afişarea rezultatelor provizorii la probele scrise

11 august: depunerea contestaţiilor la probele scrise

13 august: soluţionarea contestaţiilor şi afişarea rezultatelor finale

CONDIȚII pentru candidați – admitere facultăți ACADEMIA de POLIȚIE

La concursul de admitere la forma de învăţământ cu frecvenţă, programele de studii „Drept”, „Ordine şi siguranţă publică” şi „Instalaţii pentru construcţii – Pompieri”, pot participa absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă, precum şi absolvenţii studiilor efectuate în străinătate şi recunoscute de către direcţiile de specialitate din cadrul M.E.N., care îndeplinesc condiţiile legale şi criteriile specifice de recrutare prevăzute de legislația în vigoare, menționată anterior.

Pentru specializările „Drept”, „Ordine şi siguranţă publică” şi „Instalaţii pentru construcţii – Pompieri” candidaţii pot participa la concursul de admitere la o singură facultate.

La concursul de admitere la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, programul de studii universitare de licenţă „Ordine şi siguranţă publică” al Facultăţii de Poliţie, pot participa agenţii/subofiţerii/maiştrii militari din M.A.I., care îndeplinesc condiţiile legale şi criteriile specifice de recrutare prevăzute de legislația în vigoare, menționată anterior.

Se pot înscrie pe locurile disponibile, finanţate de la bugetul de stat, fără susținerea probelor scrise, dacă au fost declaraţi „apt” sau, după caz, „promovat”, la probele eliminatorii şi îndeplinesc celelalte condiţii legale şi criterii specifice pentru admiterea în instituţiile de învăţământ ale M.A.I.:

– candidaţii au obţinut în liceu premiile I, II, III sau menţiune la olimpiadele şcolare internaţionale sau naționale, recunoscute de Ministerul Educaţiei Naţionale, la disciplinele din cadrul probelor de evaluare a cunoștințelor pentru facultățile la care se înscriu

– copiii polițiștilor/ personalului militar rănit sau decedat într-un accident de muncă

În vederea participării la concursul de admitere, candidaţii sunt obligaţi să achite o taxă de înscriere la concurs, în valoare de 380 lei.

Sunt scutiţi de plata taxei, cu excepția învățământului la frecvență redusă, candidaţii aflaţi într-una din situaţiile: orfanii de unul sau ambii părinţi; cei care provin din casele de copii sau din plasament familial; copiii personalului didactic sau didactic auxiliar, în activitate sau pensionaţi; copiii personalului M.A.I., în activitate / pensionat/ decedat; copiii funcţionarilor publici cu statut special din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în activitate, pensionaţi sau decedaţi (numai pentru candidaţii la specializarea Penitenciare).

Vezi și BROȘURA admitere 2019-2020 la instituții de învățământ MAI, MApN

Concursul de admitere se desfăşoară în două etape:

Etapa I – probele eliminatorii: contravizita medicală şi evaluarea performanței fizice; candidații primesc calificativ ”apt” sau ”promovat”

Etapa a II-a – proba de evaluare a cunoştinţelor – la sediul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.

Pe testul grilă, la fiecare întrebare, răspunsul corect se marchează, în căsuța corespunzătoare, cu ”X”, iare celelalte variante (căsuțe) se vor bara cu ”-”. Pentru ca un răspuns să fie considerat corect trebuie să conţină un singur X, iar celelalte trei căsuţe să fie barate cu o linie orizontală. Candidații trebuie să fie atenți să nu depășească pătratele aferente, pentru că riscă să li se anuleze răspunsul.

Testul grilă se evaluează cu note de la 1 la 10, un punct fiind atribuit din oficiu. Formula de calcul aplicată este următoarea: Nota = (punctele acordate: punctajul maxim) x 9 + 1. Nota se calculează cu două zecimale, fără rotunjire.

Candidații pentru Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative (specializarea „Drept”), Facultatea de Poliţie, Facultatea Poliţie de Frontieră şi Facultatea de Jandarmi susțin test grilă la disciplinele: Istorie, Limba română şi Limba străină (engleză, franceză, germană, rusă sau spaniolă). Durata pentru rezolvarea chestionarului (test grilă) este 4 ore. Fiecare test grilă are 30 de întrebări. Fiecare întrebare are alocate 0,3 puncte. La punctajul astfel obţinut se adaugă un punct.

Candidații pentru Facultatea de Pompieri susțin test grilă la Algebră şi Elemente de analiză matematică şi Fizică (Mecanică, Fizică moleculară şi Termodinamică, Electricitate). Durata pentru rezolvarea chestionarului (test grilă) este 4 ore. Fiecare test are 18 întrebări. Fiecare întrebare are alocate 0,5 puncte. La punctajul astfel obţinut se adaugă un punct.

Candidații la Facultatea de Arhivistică susțin test grilă la Istorie. Durata pentru rezolvarea chestionarului (test grilă) este 90 de minute. Testul grilă are 30 de întrebări, Fiecare întrebare are alocate 0,3 puncte. La punctajul astfel obţinut se adaugă un punct.

După finalizarea probei de verificare a cunoștințelor, se publică lista cu candidații în ordinea descrescătoare a mediilor obținute și cu mențiunea ”Admis” sau ”Respins”.

Media de admitere obţinută de fiecare candidat este media aritmetică a notelor obţinute la fiecare disciplină în parte, cu două zecimale, fără rotunjire.

Media minimă de admitere nu poate fi mai mică de 5 (cinci).

Candidaţii pot formula şi depune contestaţii numai cu privire la proba de evaluare a cunoştinţelor, în ceea ce privește baremul de corectare sau corectitudinea numărării și consemnării punctajului obținut pentru propria lucrare. Termenul de depunere a contestaţiei este de 24 de ore de la data şi ora afişării rezultatului cu punctajul obţinut la probele de concurs (liste provizorii – cu ierarhizarea candidaţilor, generate după admitere).

Vezi integral: Regulament-admitere-2019

sursa: academiadepolitie.ro, Alba24.ro

sursa foto: Poliția Română – Facebook

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

FOTO Percheziții în Mureș: Patru persoane reținute pentru braconaj. Poliția a confiscat arme și trofee de vânătoare

Publicat

arme si trofee de vanatoare

Patru persoane au fost reținute pentru nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi braconaj, iar alte două sunt în arest la domiciliu, în urma unor percheziții efectuate de polițiștii din Mureș.

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Mureş, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Reghin, au efectuat joi 9 percheziții, în localităţile Reghin, Gurghiu, Brâncoveneşti şi Ideciu de Jos, la locuinţele unor persoane bănuite de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi de braconaj cinegetic.

Oamenii legii au identificat şi ridicat în vederea confiscării 2 arme letale deținute ilegal, calibrul 5,6 mm, dintre care una confecţionată artizanal, 4 arme neletale deținute ilegal din categoria celor supuse autorizării, 1667 cartuşe muniție letală de diferite calibre, 2 amortizoare de sunet, 2 dispozitive de vedere pe timp de noapte, mai multe trofee de cervide, două piei de mistreț și una de urs, 135 kilograme carne și preparate de carne de vânat, precum şi  instrumente pentru reglarea armelor și componente pentru fabricarea muniției.

Potrivit IPJ Mureș, patru persoane, cu vârste cuprinse între 41 şi 64 de ani, au fost reţinute pentru 24 de ore sub aspectul comiterii infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, precum şi braconaj, iar faţă de 2 dintre persoanele reţinute anterior, instanţa a dispus măsura arestului la domiciliu.

Miercuri, poliţiştii mureşeni au oprit în trafic, pe raza municipiului Reghin, un autoturism în care se aflau trei bărbaţi, cu vârste cuprinse între 40 şi 65 de ani, doi dintre ei fiind din municipiul Reghin, iar altul din comuna Gurghiu, aceştia fiind reţinuţi de poliţişti.

Acţiunea a beneficiat de sprijinul Direcției Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române, iar în activităţi au fost angrenaţi şi jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „col. Sabin Motora” Mureş.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Gimnastică ritmică: Denisa Mailat, calificată în finala de la individual compus la Mondialele de la Baku

Publicat

denisa mailat

Sportiva română Denisa Mailat s-a calificat, joi, în finala de la individual compus, la Campionatele Mondiale de gimnastică ritmică de la Baku (Azerbaidjan).

Mailat a totalizat 60,600 puncte la finalul calificărilor, fiind a 17-a pe lista gimnastelor calificate în finala de vineri, în urma căreia primele 16 obţin biletele la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Verdeş a încheiat pe locul 45, cu 52,550 puncte.

Denisa Mailat a încheiat pe 24 calificările la măciuci, cu 20,150 puncte, Andreea Verdeş a fost a 33-a, cu 19,350, iar Alice David s-a clasat pe 75, cu 16,900.

La panglică, Mailat a fost a 18-a, cu 18,500, Verdeş s-a clasat pe 99, cu 12,950. iar David pe 107, cu 12,500.

Rusia (Arina Averina, Dina Averina, Ekaterina Selezneva) a cucerit aurul pe echipe, cu 186,500 puncte, urmată de Israel (Linoy Ashram, Yuliana Telegina, Nicol Voronkov, Nicol Zelikman), 174,750 puncte, şi de Belarus (Katerina Galkina, Alina Garnasko, Anastasia Salos), 168,550 puncte. România, în formula Denisa Mailat, Andreea Verdeş, Alice David, a ocupat un remarcabil loc 12, cu 148,550 puncte.

În finala la măciuci, Dina Averina a cucerit aurul, cu 23,800, urmată de Ashram, 23,300, şi de ucraineanca Vlada Nikolcenko, 22,350, italianca de origine română Alexandra Agiurgiuculese clasându-se pe cinci, cu 21,900.

Dina Averina s-a impus şi la panglică, 21,800 puncte, urmată de israelianca Linoy Ashram, 20,750 puncte, şi de o altă reprezentantă a Rusiei, Ekaterina Selezneva, cu 20,650 puncte.
AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Românii din Spania se află pe primul loc la contractarea proiectelor din Programul Diaspora Start-Up

Publicat

oameni, cetateni

Românii din Spania se află pe primul loc la contractarea proiectelor din Programul Diaspora Start-Up, cu 27% din total, locul doi fiind ocupat de comunitatea de români din Italia, a declarat, joi, secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Ana Maria Buşoniu.

“Am supracontractat acest apel şi am ajuns la 32 de proiecte cu o valoare de 75,4 de milioane de euro. 27% din acestea sunt pe Spania, cele mai multe persoane selectate din grupul ţintă. 2.093 de români din Spania beneficiază de finanţare europeană pentru a-şi deschide start-up-uri în România. Cu 25% din alocare, urmează Italia, având o comunitate de români şi acolo, chiar mai mare decât cea din Spania”, a afirmat secretarul de stat, într-o conferinţă de presă susţinută la Ambasada României din Madrid.

Până la 31 iulie 2019, au fost selectate de administratorii schemei de antreprenoriat, conform metodologiei de selecţie descrise în cererea de finanţare, un număr de 1.030 de planuri de afaceri, cu o valoare totală de 49,73 milioane de euro, care vor conduce la înfiinţarea a 2.475 de noi locuri de muncă.

Schema de antreprenoriat Diaspora Start-Up îşi propune să creeze oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cetăţenii stabiliţi în străinătate şi să valorifice abilităţile dobândite de aceştia (antreprenoriale şi/sau profesionale), prin deschiderea unei afaceri în ţară, în regiunile mai puţin dezvoltate, cum ar fi Centru, Sud-Est, Sud Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia.

Potrivit secretarului de stat, în mare parte, planurile de afaceri au avut ca obiect de activitate următoarele domenii: întreţinere şi reparaţii autovehicule, restaurante, coafură sau alte activităţi de înfrumuseţare, fabrică de pâine, fabricarea prăjiturilor şi produselor de patiserie, lucrări de construcţii a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale, lucrări de instalaţii electrice, instalaţii sanitare.

“Comerţul a fost un alt cod CAEN deosebit de întâlnit în lista proiectelor dezvoltate, dar şi activităţi de realizare a software-ului, activităţi ale agenţiilor turistice şi consultanţă în tehnologia informaţiilor”, a subliniat reprezentantul MFE.

Per ansamblul programului, în cadrul celor 32 de proiecte Diaspora Start-Up, a fost stabilit ca grup ţintă un număr de 9.150 persoane, din care au fost incluse în program 7.725 de persoane. Din acestea, 7.705 de persoane au beneficiat de programul de formare antreprenorială.

Grupul ţintă a fost selectat din peste 50 de ţări din spaţiul comunitar, precum şi din diverse alte state, cum ar fi: Arabia Saudită, Australia, China, Iran, Japonia, Qatar, Mozambic, Republica Dominicană, Scoţia, SUA, Vietnam etc. Ţările cu ponderea cea mai mare din care a fost selectat grupul ţintă sunt: Spania – 27,09%, Italia – 25,27%, Marea Britanie – 13,99%, Germania – 5,9% şi Republica Moldova – 5,14%.

În ceea ce priveşte Diaspora Start-Up în Spania, această ţară a ocupat locul I în ceea ce priveşte selectarea grupului ţintă în proiectele aferente programului. Astfel, din totalul de 7.725 de persoane incluse în program, 2.093 de persoane au fost selectate din Spania, 1.961 dintre acestea beneficiind şi de programul de formare antreprenorială.

Totodată, au fost selectate 201 planuri de afaceri aparţinând persoanelor selectate din Spania, care au ca obiect de activitate desfăşurarea a 82 de tipuri de activităţi economice, cele mai frecvente fiind următoarele: întreţinere şi reparare autovehicule/service auto – 18 planuri de afaceri selectate, restaurante – 10 planuri de afaceri selectate, coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare (10), fabricarea pâinii şi a prăjiturilor şi produselor proaspete de patiserie (9), lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale (7), lucrări de instalaţii electrice (7), lucrări de instalaţii sanitare, de încălzire şi de aer condiţionat (6), comerţ cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin internet (6), activităţi de realizare a software-ului la comandă (software orientat către client) – 6, activităţi ale agenţiilor turistice (6), activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei (5).

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a lansat, în octombrie 2016, apelul pentru Programul Diaspora Start-Up, cu o alocare de 30 de milioane de euro din Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020. Din aceşti bani vor fi finanţate proiecte europene de stimulare a antreprenoriatului în valoare de maximum 5 milioane de euro fiecare. În cadrul acestor proiecte, autorităţile speră să fie incluşi în programe de formare antreprenorială cel puţin 3.000 de români care se întorc în ţară. De asemenea, cel puţin 300 de mici afaceri ar urma să fie deschise, prin acordarea de granturi de maximum 40.000 de euro. Astfel, statul speră să se creeze minimum 600 de locuri de muncă noi.

Pentru acest apel de proiecte au fost alocate fonduri suplimentare, fiind semnate prin mecanismul de supracontractare 32 contracte în valoare de 75,4 milioane euro.

Diaspora Start-Up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

Activităţile specifice sprijinite în cadrul apelului sunt structurate sub forma unei scheme de antreprenoriat care presupune parcurgerea a 3 etape cadru de implementare: etapa I – Formare antreprenorială; etapa a II-a – Implementarea planurilor de afaceri finanţate din fonduri FSE; etapa a III-a – Program de monitorizare a funcţionării şi dezvoltării afacerilor finanţate.

Valoarea maximă a grantului acordat pentru planurile aprobate este de 40.000 euro/plan de afaceri, iar grupul ţintă al proiectului este format din persoane fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: intenţionează să înfiinţeze o afacere non-agricolă în mediul urban; au reşedinţa sau domiciliul în mediul rural sau în cel urban, în regiunile mai puţin dezvoltate ale României; au vârsta de minimum 18 ani; posedă cetăţenia română; fac dovada domiciliului sau rezidenţei în străinătate în ultimele 12 luni până la momentul înscrierii în grupul ţintă; demonstrează experienţă antreprenorială, capacitate tehnică şi profesională sau cunoştinţele de specialitate în domeniul în care doreşte să iniţieze afacerea vizată în cadrul proiectului. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Termenul pentru anunţarea intenţiei de restructurare financiară, extins până la 31 octombrie 2019

Publicat

Guvernul a decis, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, prelungirea cu o lună, de la 30 septembrie 2019 la 31 octombrie 2019, a termenului de depunere a notificării privind intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare, potrivit unui comunicat al ministerului.

MFP menţionează că măsura a fost luată pentru a acorda tuturor operatorilor economici timpul necesar adoptării acestei decizii de restructurare a datoriilor fiscale, întrucât luarea unei astfel de decizii presupune şi o consultare prealabilă atât cu organele fiscale de administrare ale ANAF, cât şi cu un expert independent pentru evaluarea posibilităţii îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege în cazul fiecăruia.

De asemenea, MFP precizează că o altă facilitate fiscală decisă în şedinţa de guvern, a fost ca ANAF să suspende executarea silită de la data notificării intenţiei de restructurare, şi nu de la data depunerii solicitării de restructurare, deoarece planul de restructurare cu datoriile incluse în certificatul de atestare fiscală trebuie întocmit imediat după notificare.

Potrivit comunicatului au mai fost decise şi alte modificări ale Ordonanţei Guvernului nr. 6/2019 privind instituirea unor facilităţi fiscale.

Astfel, în aplicarea cap.II din O.G. nr.6/2019, vor fi exceptate de la anulare accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale reprezentând ajutor de stat de recuperat sau fonduri ce se cuvin bugetului Uniunii Europene.

Totodată, s-a mai decis ca operatorii economici care au notificat ANAF despre intenţia de restructurare a obligaţiilor bugetare să fie acceptaţi în procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică până la data comunicării deciziei de aprobare sau respingere a restructurării obligaţiilor bugetare. Scopul acestei măsuri este de a permite debitorului să poată participa la licitaţii publice şi să poată întocmi un plan de restructurare viabil pentru depăşirea dificultăţilor financiare.

Ordonanţa 6/2019 se adresează companiilor cu datorii de peste un milion de lei către stat. Facilităţile prevăzute de actul normativ vizează anularea tuturor accesoriilor (dobânzi şi penalităţi de întârziere la plată) datorate pentru obligaţiile bugetare principale la data de 31 decembrie 2018, anularea a până la 50% din obligaţiile principale datorate la aceeaşi dată, condiţionată de achitarea a până la 15% din obligaţiile principale rămase de achitat anterior depunerii cererii de restructurare (pe anul 2019) şi eşalonarea obligaţiilor principale ce urmează a se achita după restructurare, pe parcursul a şapte ani, primul an putând fi un an de graţie.

Pentru a putea beneficia de restructurarea obligaţiilor bugetare compania nu trebuie să se afle în insolvenţă, să fie dizolvată sau să beneficieze de eşalonarea datoriilor potrivit Codului de procedură fiscală. De asemenea, firma trebuie să achite obligaţiile aferente anului 2019 până la data depunerii cererii de restructurare şi să prezinte în termen de maxim 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei un Plan de restructurare şi a un Test al creditorului privat întocmite de către un expert independent.

Statistica MFP arată că, la finalul anului trecut, 31 de companii de stat aveau datorii de peste 748 milioane de lei şi accesorii (dobânzi penalizatoare) de 981,4 milioane de lei, 28 de companii cu capital privat şi de stat aveau datorii de 529 milioane de lei şi accesorii de 388 de milioane de lei, 2.633 de firme cu capital privat aveau datorii de 12,9 miliarde de lei şi accesorii de 8,6 miliarde de lei, iar 30 de instituţii publice datorau statului 71,7 milioane de lei şi accesorii de 56 de milioane de lei.

O situaţie a contribuabililor cu datorii de sub un milion de lei indică faptul că, la sfârşitul anului anterior, 22.988 de persoane fizice (inclusiv PFA, II, IF sau profesii liberale) însumau datorii de 698,9 milioane de lei şi accesorii de 800 milioane de lei. De asemenea, 285.322 de companii cu capital privat aveau datorii de 16,6 miliarde de lei şi 9 miliarde de lei accesorii. AGERPRES

Citește mai departe