Poşta Română deschide, în premieră, o cursă poştală auto către Germania, pe ruta Bucureşti – Timişoara – Frankfurt şi retur, în contextul crizei provocate de pandemia SARS-CoV-2, care a demonstrat că transportul pe cale aeriană nu este întotdeauna accesibil, a anunţat, miercuri, compania.

Aceasta va asigura schimbul de trimiteri poştale cu origine Germania şi destinaţie România.

“Situaţiile create de închiderea aeroporturilor şi apariţia unor întârzieri necontrolabile în activitatea de livrare ne-au provocat să găsim soluţii alternative de transport. Utilizarea căii rutiere este, poate, cea mai sigură modalitate de livrare la destinaţie a trimiterilor clienţilor Poştei Române. Întotdeauna am pus pe primul plan respectarea angajamentelor asumate. Aşa am decis înfiinţarea unei curse auto pe ruta Bucureşti – Timişoara- Frankfurt şi retur. Meseria de poştaş înseamnă, prin definiţie, crearea de punţi între oameni, ceea ce încercăm şi noi să facem prin toate măsurile pe care le implementăm”, a declarat Horia Grigorescu, directorul general al Poştei Române.

Cursa auto se efectuează cu autoturisme şi şoferi ai Companiei Naţionale Poşta Română şi va avea, pentru început, o frecvenţă de două ori pe săptămână, în zilele de marţi şi vineri. Prima cursă a ajuns la Frankfurt miercuri, 4 august, urmând ca astăzi să se întoarcă spre Bucureşti.

Poşta Română, operatorul naţional din domeniul serviciilor poştale cu cea mai mare acoperire, se află în proprietatea statului român, reprezentat de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (93,52%) şi Fondul Proprietatea (6,48%).

Compania deţine o reţea de peste 5.600 de subunităţi poştale la nivel naţional, distribuind săptămânal peste 11 milioane de trimiteri poştale. În prezent, peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poştei Române şi mai mult de 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de reţeaua poştală proprie.AGERPRES/(AS – autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)

Sursa foto: posta-romana.ro

Nouă asistente şi infirmiere şi zece pacienţi de la Clinica de Chirurgie Vasculară a Spitalului Judeţean Timişoara au fost depistaţi pozitiv la testul COVID-19, secţia fiind carantinată pentru următoarele 14 zile, a anunţat, miercuri, managerul Raul Pătraşcu.

Pătraşcu susţine că acest lucru s-a întâmplat deşi au fost luate toate măsurile profesioniste de prevenţie (testări repetate, triajul zilnic al întregului personal, monitorizarea purtării adecvate a echipamentului de protecţie, circuitele speciale etc.) date ca exemplu la nivel naţional şi internaţional.

“În timpul unor testări de rutină, cum facem sute pe zi în cadrul unităţii noastre tot în scopul prevenţiei, atât personalului cât şi pacienţilor, am descoperit, în după-amiaza de marţi, un număr de cazuri pozitive în cadrul Clinicii de Chirurgie Vasculară. Este vorba de nouă asistente/infirmiere şi zece pacienţi, toţi asimptomatici. Am testat toţi pacienţii şi aproape tot personalul”, a scris Raul Pătraşcu pe Facebook.

Potrivit acestuia, s-a întrunit comandamentul de urgenţă al spitalului şi au fost luate măsuri de control împreună cu o echipă extinsă.

Astfel, Clinica de Chirurgie Vasculară va intra în carantină pentru o perioadă de 14 zile, ceea ce înseamnă externarea pacienţilor negativi, dacă situaţia medicală o permite (dacă sunt pregătiţi sau pot fi externaţi fără a le fi afectată starea de sănătate, cu repetarea testării), transferul pacienţilor asimptomatici în spitalele suport sau externarea lor cu consult infecţionist, după caz, cu urmărire pentru retestare.

Pacienţii rămaşi internaţi în secţie vor fi monitorizaţi şi îngrijiţi de personalul medico-sanitar care a efectuat testul COVID-19 şi care a primit două rezultate negative la interval de 72 de ore.

Până la expirarea perioadei de carantină, internările noi, de urgenţă, se fac pe secţiile clinice de Chirurgie I, II şi III.

Managementul medical al pacienţilor şi intervenţiile chirurgicale vor fi efectuate de chirurgii vasculari (cu repetarea testelor SARS-CoV-2 pentru a asigura menţinerea statusului de negativi).

Secţiile de Chirurgie Generală vor asigura personalul mediu şi auxiliar pentru monitorizarea şi îngrijirea permanentă a pacienţilor, astfel încât calitatea actului medical să nu aibă de suferit.

De asemenea, a fost începută şi este în curs de finalizare dezinfecţia terminală în Clinica de Chirurgie Vasculară. Aceasta va fi efectuată continuu, în condiţii de siguranţă, până la externarea tuturor pacienţilor şi stingerea tuturor cazurilor pozitive. AGERPRES

Jumătate dintre micile afaceri autohtone au raportat scăderi ale încasărilor în primele cinci luni ale acestui an, în timp ce un sfert (26%) dintre proprietarii unor astfel de business-uri au declarat că în acest interval le-au crescut încasările, conform unui studiu realizat de Omnicredit, prima platformă fintech 100% online dedicată sprijinirii afacerilor mici din România.

“Micile afaceri din România nu au avut niciodată o situaţie financiară extraordinar de stabilă. Vulnerabilităţile acestor businessuri au fost cu atât mai mult puse în evidenţă în perioada restricţiilor impuse de pandemie, în special în ceea ce priveşte capacitatea financiară de a rezista unor şocuri precum pierderea unor clienţi, încetinirea activităţii economice sau încasările întârziate”, se arată în studiu.

Studiul, efectuat pe baza de clienţi a Omnicredit, reprezentând aproximativ 2.500 de antreprenori, proprietari de afaceri mici şi mijlocii, în perioada ianuarie – mai 2020, a relevat astfel încă o dată slaba capitalizare a sectorului reprezentat de IMM-uri, firme care reprezintă peste 99% din totalul celor înregistrate în ţara noastră.

De asemenea, rezultatele sondajului au arătat că 54% dintre antreprenorii chestionaţi au declarat că în prezent afacerile lor funcţionează cu resurse financiare proprii. Practic, aceste businessuri sunt ţinute pe linia de plutire din aportul financiar personal al proprietarilor.

Rezultatele studiului au mai arătat că doar 7% dintre afaceri se finanţează cu ajutorul unor soluţii de tip factoring sau scontare, deşi acestea nu reprezintă o îndatorare a firmei, ci o modalitate de a încasa la timp facturi, evitând riscul de întârziere a plăţilor de către furnizori.

“Factoringul şi scontarea reprezintă modalităţi de autofinanţare încă puţin utilizate de către IMM-urile din România. (…) Contrar a ceea ce se spune, factoringul nu este un serviciu scump, pentru că nu are alte servicii adăugate (ca la liniile de credit, de exemplu) şi are ca principal cost doar dobânda, de circa 2-3% din valoarea facturii. Acest cost aduce însă şi o serie de beneficii: transformă o plată la termen în lichiditate imediată, antreprenorul poate oferi termene de plată mai lungi sau poate chiar acorda plata în avans la furnizori, pentru a obţine discounturi”, explică Elisa Rusu, CEO şi partener Omnicredit.

Potrivit studiului citat, pandemia a avut un impact considerabil asupra micilor afaceri din România: peste 83% dintre respondenţi au declarat că în această perioadă a fost necesară o suplimentare a capitalului businessului.

“Cele mai multe afaceri care au avut de suferit au apelat, pentru a depăşi dificultăţile financiare aduse de această perioadă, la soluţia cu risc minim a autofinanţării (43%). Însă o pondere relativ mare de afaceri (21%) au folosit soluţii alternative, de tipul facilităţilor oferite de IFN-uri şi companiile fintech. Mai puţin de 10% din businessuri au apelat la fonduri publice sau la tradiţionalele credite bancare”, arată rezultatele studiului.

Cu toate acestea, studiul Omnicredit a revelat şi câteva surprize. Prima este optimismul (moderat) al antreprenorilor chestionaţi. Doar 52% dintre oamenii de afaceri care au răspuns la sondaj anticipează că se vor confrunta cu o scădere a cererii pentru produsele sau serviciile pe care le oferă. Nu mai puţin de două treimi dintre respondenţi au în vedere, pentru acest an, extinderea sau dezvoltarea afacerii, în vreme ce 17% vizează reluarea şi continuarea activităţii la nivelul de dinainte de pandemie.

În schimb, 53% dintre antreprenori apreciază că domeniul lor de activitate şi-a schimbat complet dinamica în urma impactului provocat de pandemie, ceea ce ar putea indica faptul că asistăm la o reorientare a businessurilor către modele de afaceri mai flexibile. Dat fiind că majoritatea oamenilor de afaceri chestionaţi activează în domeniile comerţului şi al serviciilor, probabil că antreprenorii au în vedere tranziţia către operaţiunile online. În continuare, majoritatea proprietarilor de afaceri mici spun că problema cea mai mare cu care se confruntă micile întreprinderi este lipsa accesului la finanţare (85%), urmată de birocraţia şi condiţiile rigide impuse de bănci (83%).

În condiţiile reticenţei businessurilor faţă de birocraţie şi risc, nu este surprinzătoare preferinţa micilor antreprenori pentru soluţiile de microcreditare, atunci când au fost întrebaţi ce soluţii de finanţare au în vedere pentru viitor.

“Dacă 64% au declarat că iau în considerare microcreditele, este cu totul neaşteptată apariţia, pe a doua poziţie în topul opţiunilor de finanţare pentru viitor, a capitalului de risc (fondurile de tip venture capital). Probabil acesta este un efect al consolidării categoriei IMM-urilor din sectorul tehnologiei, clienţi predilecţi ai investitorilor VC, la fel cum probabil că sunt şi scorurile neaşteptat de mari (32%) înregistrate de soluţii precum crowdfundingul şi finanţarea prin “business angels” (30%). În orice caz, este clar că asistăm la o perioadă extrem de activă, marcată de transformări, pentru afaceri”, a adăugat Elisa Rusu.

Omnicredit (omnicredit.ro) este prima platformă fintech de microfinanţare din România care oferă produse de factoring, scontare şi microcreditare, rapid şi cu un minim de documente.AGERPRES