Un număr de peste 55 de ore de lucru pe săptămână creşte riscul de deces cauzat de accidente vasculare cerebrale şi boli cardiace, relevă un studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi al Organizaţiei Internaţionale a Muncii (ILO), publicat luni şi citat de AFP şi DPA.

Numărul mare de ore lucrate a dus la 745.000 de decese cauzate de atacuri cerebrale şi de boli cardiace în 2016, conform estimărilor din raport.

OMS şi ILO estimează că 398.000 de persoane au murit de atac cerebral şi 347.000 de boli de inimă în 2016 din cauză că au lucrat cel puţin 55 de ore pe săptămână.

Între 2000 şi 2016, numărul de decese de boli de inimă cauzate de numărul mare de ore de lucru a crescut cu 42%, iar cel al deceselor de atac cerebral, cu 19%, mai arată studiul, publicat în revista Environment International.

Problema bolilor legate de muncă este semnificativă în special la bărbaţi (72% dintre decese au apărut în rândul bărbaţilor), la persoanele care trăiesc în regiuni din Pacificul de Vest şi Asia de Sud-Est şi la lucrătorii de vârstă mijlocie sau mai în vârstă.

Conform studiului, un număr de cel puţin 55 de ore de lucru pe săptămână este asociat cu un risc estimat de 35% mai mare de atac cerebral şi de 17% mai mare de cardiopatie ischemică, faţă de situaţia cu 35-40 de ore pe săptămână.

Analiza mai arată că numărul persoanelor care lucrează mai multe ore este în creştere, fiind în prezent de 9% din populaţia mondială totală.

“Pandemia de COVID-19 a schimbat semnificativ modul în care lucrează multă lume”, a spus directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

“Telemunca a devenit norma în multe industrii, iar graniţele dintre casă şi serviciu dispar deseori”, a adăugat el.

“Niciun loc de muncă nu merită riscul unui atac cerebral sau al unei boli de inimă. Guvernele, angajatorii şi lucrătorii trebuie să colaboreze pentru a conveni asupra unor limite, pentru a proteja sănătatea angajaţilor”, a mai afirmat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

“A lucra 55 de ore sau mai mult pe săptămână reprezintă un mare risc pentru sănătate”, a subliniat dr. Maria Neira, directoare a Departamentului de mediu, schimbări climatice şi sănătate al OMS.

“Este momentul ca toţi – guverne, angajatori şi salariaţi – să recunoaştem în sfârşit că un număr mare de ore de lucru poate duce la decese premature”, a adăugat ea. Agerpres

Concertul lui Celine Dion la București, programat inițial pe 29 iulie 2020 la Arena Națională din București și amânat ulterior pentru 25 iulie 2021, va fi reprogramat în contextul pandemiei de COVID-19. Evenimentul va avea loc pe 11 iunie 2023.

Peste 100.000 de persoane s-au înscris până acum în prima etapă a programului “Rabla pentru electrocasnice”, a declarat luni ministrul Mediului, Tanczos Barna, cu prilejul unei vizite de lucru efectuate în judeţul Covasna.

“Programul a pornit bine, sper să se termine cu bine. Lucrul cel mai important pentru “Rabla electrocasnice” este că sistemul informatic este stabil, funcţionează, avem peste 100.000 de persoane care s-au înscris şi care au primit aprobare pentru contul personal. Vineri, săptămâna aceasta, pe 21 începe programul prin alocarea de vouchere pentru trei categorii: maşini de spălat, frigidere sau aparatură frigorifică şi maşini de spălat vase, pentru cele trei categorii voucherul este de 400 de lei pentru fiecare. Avem un buget de 30 de milioane de lei alocat pentru această primă etapă”, a declarat ministrul Mediului.

Înscrierile în programul “Rabla pentru electrocasnice” – sesiunea 2021 au început vinerea trecută, iar termenul limită pentru crearea conturilor de utilizator în aplicaţia informatică dedicată în vederea solicitării voucherelor este joi, 20 mai, ora 23,59

În următoarele două etape ale acestui program, care vor fi lansate luna viitoare, vor putea fi solicitate vouchere pentru schimbarea televizoarelor, laptopurilor şi tabletelor, respectiv pentru aparate de aer condiţionat, uscătoare de rufe şi aspiratoare.

Bugetul total alocat în acest an programului “Rabla pentru electrocasnice” este de 75 de milioane de lei, aproape dublu faţă de sesiunea din 2019, când a fost de 40 de milioane de lei.
Agerpres

Înmatriculările de autoturisme au crescut în aprilie cu 58,2% față de luna similară a anului trecut, potrivit Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).

Potrivit unui comunicat al APIA, în aprilie 2021 au fost înmatriculate 6.747 autoturisme, număr cu 58,2% mai mare decât în luna similară din 2020. Cu toate acestea, datorită scăderilor din primele două luni ale acestui an, pe ansamblul primelor 4 luni din 2021, se înregistrează a scădere generală de 14,5% comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Topul mărcilor

Topul pe mărci la autoturisme și autovehicule comerciale după 4 luni din anul 2021 este condus de către Dacia (6.529 unități), urmată de Ford (3.376 unități), Toyota (2.594 unități), Volkswagen (2.488 unități), Skoda (2.461 unități), Hyundai (2.224 unități), Mercedes Benz (2.219 unități), Renault (2.033 unități), BMW (1.231 unități) și Peugeot (1.012 unități).

Conform APIA, după primele 4 luni ale anului 2021, se observă o evoluție mixtă a segmentelor în care sunt încadrate autoturismele, segmentele în creștere fiind A (+142,1%), E (+2,8%), F (+172,0%) și „Sport” (+25,0%), celelalte fiind în scădere.

În ceea ce privește cota de piață, segmentul SUV este pe prima poziție, cu o cotă de 45,1% (în creștere cu 5,5 pp față de 2020), urmat
de C, cu 26,3% (în scădere cu 7,6 pp) și B, cu 18,7% (în scădere cu 0,5 pp).

De asemenea, APIA anunță că, după 4 luni din 2021, ponderea autoturismelor pe benzină a înregistrat o scădere moderată (-1,1pp) față de perioada similară din 2020, ajungând, astfel, la o pondere de 62,1%.

În ceea ce privește autoturismele cu motoare diesel, și acestea înregistrează o scădere de 5,0pp față de primele 4 luni din 2020, deținând o cotă de doar 26,2% din total.

Mașinile ”verzi” câștigă teren

„Pe de altă parte, autoturismele <electrificate>, respectiv cele electrice (100% și hibride plugin), precum și cele full hybrid (care dispun si de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), ajung să dețină, după primele 4 luni din 2021, o cotă de piață de 11,6%, care este de 2,1 ori mai mare decât cea pe care o aveau după perioada similară a anului trecut (5,5%).

Ca și în anul 2020, când, deși s-a înregistrat o contracție importantă a achizițiilor de autoturisme, cele <verzi> au performat și în 2021, fapt pentru care, acestea rămân în teritoriul pozitiv, crescând cu 79,8% comparativ cu perioda similară a anului trecut”, se arată în comunicat.

În ceea ce privește tipul proprietarului, cele mai multe achiziții de autoturisme în primele 4 luni din 2021 au fost realizate de către persoanele juridice, care acoperă 70% din totalul achizițiilor de autoturisme, celor fizice revenindu-le restul de 30%.

Raportul este unul mai dezechilibrat decât de obicei, în condițiile în care demararea mai târzie a programului Rabla, a generat o vizibilă, în special în rândul persoanelor fizice, și nu numai, au mai transmis reprezentanții APIA.

sursa: mediafax.ro