Connect with us

ACTUALITATE

Afacerile cu lemn vor atinge cel mai ridicat nivel din istorie, 2,5 miliarde de euro în 2019

Publicat


Afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului din România vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie, în condiţiile în care cele peste 6.000 de firme care activează în sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro, arată o analiză de profil.

Comparativ cu anul trecut, creşterea afacerilor pe acest segment este de peste 100 de milioane de euro.

Potrivit Frames, afacerile companiilor au atins, cumulat, în 2018, nivelul de 11,43 de miliarde de lei (2,4 miliarde de euro), în creştere cu 800 de milioane de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi la un nivel dublu faţă de 2010. Şi profitabilitatea sectorului a urmat aceeaşi tendinţă, crescând de la 480,1 de milioane de lei, în 2010, la 678,1 de milioane de lei în 2018.

“O statistică recentă, dată publicităţii de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia ,,aurului verde”, cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani. Cum business-ul este unul relativ simplu şi insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.

Aşa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la 3937 la 6189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610)”, se arată în comunicatul Frames remis marţi AGERPRES.

Potrivit analiştilor companiei de consultanţă, anul 2019 a adus o creştere a business-ului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. “Firmele au investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje la forţă de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 de miliarde de euro”, afirmă analiştii companiei.

Potrivit datelor Frames, în 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3305 firme, cu 15.480 de angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 de miliarde de lei şi un profit cumulat de 320,8 de milioane de lei.

Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2884 companii active, cu 23.590 angajaţi. Afacerile acestor firme depăşeau cifra de 7,74 de miliarde de lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 de milioane de lei.

“După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor”, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumită HS Timber Productions SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă. Potrivit Frames, compania austriacă, cu sediul în Bucureşti, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 de miliarde de lei (374 de milioane de euro) şi un profit de 34,5 de milioane de lei (7,23 de milioane de euro). Compania austriacă angaja, anul trecut, 1779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008.

Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea ,,aurului verde” al României în 2018 se află Kostamonu România SA, din Mureş, cu afaceri de 705,2 de milioane de lei (160,3 de milioane de euro) şi Karelia Upofloor SRL, din Maramureş, cu o cifră de afaceri de 180,5 de milioane de lei (41 de milioane de euro).

“Radiografia business-ului din acest sector arată că piaţa este controlată, în mare parte, de câţiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri. Este un business care creşte de la an la an şi în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioţi, polonezi şi francezi, se află în prim-plan”, precizează reprezentanţii Frames.

Pe de altă parte, dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos, reuşind să depăşească, ca volum, segmentul monitorizat de stat.

Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional, din România sunt tăiaţi, anual, 38,6 de milioane de metri cubi de lemn iar din această cantitate doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe, restul de 20 de milioane de metri cubi fiind arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.

“Situaţia din zona exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România creşte semnificativ, iar autorităţile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale”, arată analiza Frames.

Potrivit analiştilor, tăierile ilegale trebuie puse în legătură directă şi cu situaţia firmelor din domeniu.

“Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanţelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supravieţuiască condiţiilor din piaţă şi, posibil, ca multe dintre acestea, având şi un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-şi păstra business-ul pe linia de plutire”, arată analiza.

Analiştii subliniază, însă, că şi statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri.

“Dincolo de cazurile prezentate de mass-media, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea şi mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort şi alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) şi prea puţine acţiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile”, arată analiza.

Potrivit experţilor, trebuie făcută o diferenţă clară între cei care exploatează legal pădurile din România şi cei care o fac ilegal.

“Este esenţial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile şi să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani, ar putea fi o soluţie viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru business-ul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluţie de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creşterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte ţări occidentale, pare a fi cea mai bună soluţie”‘, se mai spune în analiza Frames.

Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere şi prelucrării lemnului. Datele prelucrate sunt obţinute de la Registrul Comerţului şi Ministerul Finanţelor pe baza informaţiilor publice declarate de companii.AGERPRES

ACTUALITATE

Tânără suspectată că ar avea meningo-encefalită, internată la Spitalul de Boli Infecţioase din Iași

Publicat

O tânără în vârstă de 22 de ani care este suspectată de meningo-encefalită a fost internată în Spitalul de Boli Infecţioase din Iaşi, a anunţat, vineri, managerul unităţii medicale, Carmen Dorobăţ.

Potrivit acesteia, tânăra este din judeţul Bacău şi a fost transferată în urmă cu câteva zile, în stare foarte gravă, la secţia de Terapie Intensivă a spitalului.

“Este meningo-encefalită. Nu avem încă agentul. O tratăm ca pentru orice, dar e mult mai bine pentru că nu mai este ventilată mecanic. A fost adusă de la Bacău, în urgenţă. Debutul bolii a fost brusc. Nu avem un anumit context din partea familiei care să ne conducă spre un anumit agent infecţios şi, ca urmare, am tratat-o ca pentru orice ar putea fi şi, între timp, vom avea şi alte rezultate. Important este să fie mai bine. Are sigur meningo-encefalită. Nu pot să spun însă de care este, pentru că sunt foarte multe cauze. Aşteptăm rezultatele de laborator. Am luat probe pentru bacterii, virusuri. Ced că e ceva viral”, a declarat, pentru AGERPRES, Carmen Dorobăţ. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 21.000 de pachete de țigări, 2 tone de materiale pirotehnice și sume mari de bani confiscate de polițiștii din Constanța. 14 persoane reținute

Publicat

tigari confiscate

Peste 21.000 de pachete cu ţigări, două tone de materiale pirotehnice, patru autoturisme şi sume de bani au fost confiscate de poliţiştii din Constanța în urma a peste 60 de percheziţii domiciliare făcute într-un dosar de contrabandă. Un număr de 14 persoane au fost reţinute şi duse la audieri, a informat, vineri, Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ).

Conform sursei citate, pe lângă 63 de percheziţii desfăşurate în Constanţa, alte două descinderi au avut loc în judeţul Călăraşi.

“Ieri, 5 decembrie, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul IPJ Constanţa au efectuat 63 de percheziţii domiciliare în judeţul Constanţa, alte 2 fiind efectuate în judeţul Călăraşi, în cauză efectuându-se cercetări în cadrul unui dosar penal privind săvârşirea infracţiunii de contrabandă asimilată, coordonat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa”, se arată într-un comunicat de presă transmis de IPJ Constanţa.

FOTO: Accident MORTAL pe Autostrada A1. Un bărbat a murit și alte șase persoane au fost rănite. Coliziune între un microbuz, un TIR și un autoturism

Din cercetări a reieşit că, în cursul anului, mai multe persoane ar fi comercializat ţigarete care nu aveau aplicate timbre fiscale prevăzute de legislaţia română în vigoare sau care prezentau timbre fiscale aparţinând unor state străine.

“În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat, în vederea confiscării, 21.697 de pachete de ţigarete, aproximativ 2 tone de materiale pirotehnice interzise la deţinere, 4 autoturisme, 19.500 de euro şi 15.000 de lei. 14 persoane au fost reţinute şi introduse în CRAP al IPJ Constanţa pentru 24 de ore, urmând ca în cursul zilei de astăzi să fie prezentaţi instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă”, potrivit IPJ.

La efectuarea percheziţiilor au participat 163 de poliţişti din Constanţa şi 80 de luptători ai Serviciului pentru Acţiuni Speciale din cadrul inspectoratelor de poliţie ale judeţelor Constanţa, Tulcea, Galaţi, Călăraşi şi Brăila. Acţiunea a beneficiat de sprijinul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Poliţiei Române.

Poliţiştii continuă cercetările pentru documentarea întregii activităţi infracţionale. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Trei foști șefi ai Poliției Bistrița-Năsăud condamnați la închisoare cu suspendare, pentru corupție

Publicat

Trei foști șefi ai Poliției Bistrița-Năsăud care, în urmă cu cinci ani, au fost acuzați de DNA de fapte de corupţie şi arestați preventiv, au fost condamnați de Tribunalul Maramureş, în primă instanţă, la pedepse cu închisoarea de până la trei ani, cu suspendare, potrivit sentinţei date în 5 decembrie şi publicate pe portalul instanţelor de judecată.

Dosarul a ajuns în instanţă în luna februarie a anului 2015, iar cei care au primit condamnări sunt fostul şef al IPJ Bistriţa-Năsăud, Ioan Ovidiu Mureşan, fostul şef al Poliţiei Rutiere Judeţene, Roberto Hasnăş, şi fostul şef al Poliţiei Năsăud, Leon Cloşcă.

Singura acuzaţie care s-a reţinut în dreptul celor trei, dintre cele formulate de DNA, a fost aceea de abuz în serviciu în formă continuată.

Potrivit sentinţei publicate, condamnarea a fost pronunţată fără acord de recunoaştere a vinovăţiei.

În acelaşi timp, inculpaţilor le-a fost respinsă solicitarea de a se constata nulitatea absolută a interceptărilor convorbirilor telefonice autorizate şi a proceselor-verbale de redare a acestora.

Fostul şef al IPJ Bistriţa-Năsăud a primit 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendare, din care se va deduce perioada de 7 luni petrecută în arest preventiv şi o lună petrecută în arest la domiciliu. Ceilalţi doi, Hasnăş şi Cloşcă, au primit câte trei ani de închisoare cu suspendare, din care se va deduce perioada de 6 luni de arest preventiv şi o lună de arest la domiciliu.

Tribunalul Maramureş a decis în toate cele trei cazuri, ca pedeapsă complementară, interzicerea dreptului de a fi ales în autorităţile publice şi de a ocupa o funcţie publică sau o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de doi ani.

De asemenea, fiecare dintre cei trei condamnaţi va avea de plătit câte 10.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Decizia Tribunalului Maramureş nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. AGERPRES

FOTO: Accident MORTAL pe Autostrada A1. Un bărbat a murit și alte șase persoane au fost rănite. Coliziune între un microbuz, un TIR și un autoturism

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un român merge în medie de 5 ori pe an la un medic acreditat. Vizitele la dentist sunt mult mai rare

Publicat

stomatologie

În cazul României, numărul de consultaţii la dentist pe cap de locuitor a rămas neschimbat în 2017, comparativ cu 2016, la 0,4 consultaţii pe an. În rândul statelor membre, doar în Cipru se înregistrează un număr de consultaţii la dentist mai mic decât în România, cu 0,12 consultaţii în anul 2017.

Olandezii sunt pe primul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de vizitele la dentist, cu o medie de 2,8 consultaţii pe an, la polul opus fiind ciprioţii, românii şi danezii, fiecare cu mai puţin de 0,5 consultaţii pe an, arată datele publicate joi de Eurostat.

Eurostat subliniază că la nivelul Uniunii Europene numărul mediu de consultaţii la dentist este mai mic decât numărul mediu de consultaţii la un medic acreditat. Pe parcursul anului 2017 ungurii şi slovacii au făcut, în medie, 10,9 vizite pentru consult la un medic acreditat, Ungaria şi Slovacia fiind de altfel singurele state membre în care se înregistrează valori mai mari de 10 vizite pe an.

Românii se situează pe ultimele locuri şi când vine vorba de numărul mediu de consultaţii la un medic acreditat pe parcursul unui an, cu o medie de cinci vizite în anul 2017. În urma românilor se situează doar finlandezii (4,4 vizite pentru consult la un medic acreditat), danezii (4,3 vizite), suedezii (2,8 vizite) şi ciprioţii (2,1 vizite). AGERPRES

Citește mai departe