Connect with us

ACTUALITATE

AFP: Brexitul va produce un gol de aproximativ 12 miliarde de euro pe an în finanţele Uniunii Europene

Publicat



brexit

Golul pe care îl provoacă Brexitul în bugetul Uniunii Europene va fi de aproximativ 12 miliarde de euro pe an, începând din 2021, ceea ce va complica şi mai mult negocierile între restul de 27 de state membre cu privire la următorul buget pe termen lung al Uniunii Europene (UE), transmite AFP.

Pentru a rezolva această problemă importantă pentru următorul cadru financiar multianual (2021-2027), Comisia Juncker a venit în luna mai 2018 cu o propunere, înainte de a preda ştafeta noii echipe conduse de Ursula von der Leyen.

Dosarul este acum în mâinile preşedintelui Consiliului European, Charles Michel care a convocat un summit extraordinar în încercarea de a ajunge la un acord între cele 27 de state membre. Acest summit va începe joi, 20 februarie, şi ar urma să intre în prelungiri.

Marea Britanie este un “contributor net” la bugetul european, adică plăteşte mai mulţi bani decât primeşte. Potrivit datelor furnizate de Comisia Europeană, Brexitul va însemna o pierdere de 12 miliarde de euro, în 2021, şi se va ridica la 84 miliarde euro pe o perioadă de şapte ani.

Soluţia preconizată de către fostul comisar european pentru Buget, Gunther Oettinger, viza pe de o parte majorarea contribuţiilor statelor membre şi pe de altă parte reducerea ponderii politicilor tradiţionale ale UE (coeziune, agricultură) pentru a finanţa un buget mai “modern” cu noi priorităţi (mediu, securitate, migraţie, apărare).

Pentru moment, discuţiile stagnează în pofida numeroaselor contacte între Charles Michel şi capitalele europene.

“Am putea să sperăm că Brexitul va fi un şoc. Dar cred că se va reproduce ceea ce era înainte”, a spus Nicolas-Jean Brehon, specialist în bugetul european în cadrul Fundaţiei Schuman.

Prima discuţie se va concentra pe amploarea contribuţiei statelor membre la următorul cadru financiar multianual (2021-2027).

În prezent, există un club al statelor ‘1%’, format din Germania, Austria, Olanda şi ţările scandinave, pentru care bugetul european trebuie limitat la 1% din venitul naţional brut al UE.

“Este evident un prag simbolic, dar este de asemenea şi un prag politic care a fost cerut de germani şi britanici”, subliniază Brehon, reamintind că cele două ţări au fost “primele care au cerut limite mai stricte” în buget.

Potrivit expertului, odată cu Brexitul, Germania pierde un aliat în cadrul negocierilor bugetare. Comisia Europeană, care a propus un prag de 1,114% (adică un buget de 1.134 miliarde euro la preţuri constante în 2018 sau 1.279 miliarde euro la preţuri curente) a tras un semnal de alarmă faţă de o eventuală reducere până la 1%.

Ţinând cont de ieşirea Marii Britanii, bugetul european reprezintă 1,16% din venitul naţional brut al UE. Parlamentul Europeană solicită un prag de 1,3%.

De asemenea, Comisia vrea să profite de Brexit pentru a interzice “rabaturile”. Introduse în anul 1984 pentru Marea Britanie (la cererea premierului Margaret Thatcher, care “şi-a vrut banii înapoi”), în prezent aceste rabaturi se aplică pentru cinci state, printre cele mai bogate din UE: Germania, Danemarca, Olanda, Austria şi Suedia.

“Cele mai bogate state contribuie cu sume mult mai mici în termeni de procent din venitul naţional brut pe cap de locuitor” critică executivul european, care propune o eliminare progresivă pe o durată de cinci ani a rabaturilor.

Nu mai puţin de 18 state membre sunt de părere că Brexitul reprezintă “o oportunitate unică de a reforma şi moderniza” resursele cadrului financiar multianual. “Niciun stat membru nu suferă de un surplus bugetar suficient de mare pentru a putea pretinde un rabat”, susţine acest grup de ţări din care fac parte Franţa, Spania, Italia, Polonia, ţările baltice precum şi Bulgaria, România şi Ungaria.

“Rabaturile nu au avut niciodată drept scop echilibrarea contribuţiilor ci să le aducă în zone acceptabile”, subliniază Nicolas-Jean Brehon.

Perspectiva de a fi nevoie de o strângere a centurii a relansat discuţiile cu privire la necesitatea de a găsi resurse proprii ale Uniunii Europene, pe lângă contribuţiile naţionale. Printre pistele analizate se numără taxarea produselor din import în funcţie de emisiile de carbon, o taxă pe produsele din plastic sau veniturile rezultate de piaţa europeană a certificatelor de poluare. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

România a importat anul trecut legume de peste 500 de milioane de euro. În top – cartofii, morcovii și roșiile

Publicat

Importurile de legume au crescut în România, în 2019, până la o valoare de 516 milioane de euro, în topul produselor fiind legumele congelate, cartofii, morcovii, legumele păstăi uscate şi tomatele, arată rezultatele unui studiu realizat de Cooperativa Ţara Mea, date marţi publicităţii.

Potrivit sursei citate, importul de legume a fost consemnat inclusiv în lunile iulie – august 2019, când România abundă de legume autohtone.

“N-ar fi nici o problemă, spun specialiştii, dacă exporturile în aceeaşi perioadă ar fi mult mai mari decât importurile (…) Din păcate, producătorii de legume români, sunt concuraţi puternic şi chiar în plin sezon de importuri. Şi nu vorbim neapărat de legume proaspete, ci şi de legume congelate, care, în iulie 2019 de exemplu, au avut cea mai mare pondere în total importuri realizate de ţara noastră. Se importă de toate, iar cel mai grav, acest lucru se întâmplă inclusiv în perioadele în care există marfă românească din abundenţă. Ori, cel care suferă, în primul rând, este producătorul român, care de multe ori rămâne cu marfa nevândută”, susţin realizatorii studiului.

Datele centralizate de Cooperativa Ţara Mea relevă faptul că, doar la nivelul lunii iulie 2019, România a importat o cantitate de 25.635 tone de legume, în valoare de 20,6 milioane de euro, iar în topul produselor importate au intrat legumele congelate, cartofii, morcovii, legumele păstăi uscate, tomatele şi ceapa.

De asemenea, în celelalte luni au fost înregistrate valori oarecum similare, deşi producţia locală este în plin sezon. Astfel, în august, România a importat 25.097 de tone de legume, în iulie o cantitate de 25.635 tone, în iunie 32.804 de tone şi în septembrie 34.249 de tone.

În acelaşi timp, aprilie a fost luna cu cele mai mari importuri (96.631 tone), în timp ce, în august, au fost înregistrate cele mai mici volume importate, respectiv 25.097 de tone, reiese din studiul de specialitate, care citează datele Institutului Naţional de Statistică (INS).

În 2019, importurile de legume au atins 740.000 de tone, în valoare de 516 milioane de euro, raportat la 678.318 tone şi o valoare de 424,3 milioane de euro, în 2018, arată statistica oficială.

Principalii furnizori de legume au fost Olanda şi Polonia, cu peste 10.000 de tone, urmate de Turcia, Germania, Franţa, Grecia, Ungaria, Spania, Italia şi Egipt.

Pe de altă parte, exporturile au atins 121.000 de tone, în valoare de 95,6 milioane de euro.

Anul trecut, România a produs 3,57 milioane de tone de legume, în scădere faţă de anul anterior, când se atinsese un volum de 3,7 milioane de tone.

Cooperativa Ţara Mea cuprinde circa 940 de fermieri membri, cu activităţi, pornind de la cultivarea legumelor, procesarea lactatelor şi până la producţia de carne de porc şi pasăre. În prezent, Kaufland România este principala “piaţă de desfacere” a cooperativei, fiind livrată o gamă largă de produse ce cuprinde legume şi fructe, conserve, carne de porc, carne de pasăre, ouă, lactate, brânzeturi, produse de morărit şi panificaţie etc. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Prefectul de Constanța şi echipa sa, în izolare după ce o angajată a instituției a fost confirmată cu coronavirus

Publicat

O salariată a Prefecturii Constanţa, confirmată cu noul coronavirus, s-a infectat de la soţul ei, confirmat pozitiv duminică, toţi contacţii acestora intrând în izolare la domiciliu, a informat marţi Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană.

“Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Constanţa prin Departamentul de Supraveghere în Sănătate Publică a demarat o anchetă epidemiologică, în cazul salariatei Instituţiei Prefectului Judeţului Constanta, confirmată pozitiv cu virusul SARS-CoV-2. Din primele date ale anchetei, a reieşit că salariata a intrat în contact cu soţul (confirmat pozitiv COVID, duminică, 5 iulie, fiind simptomatic). Atât ea (fără simptome), cât şi soţul sunt internaţi la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Constanţa”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de DSP Constanţa.

Conform sursei citate, în cadrul anchetei au fost identificaţi toţi contacţii apropiaţi, s-au recoltat exudate naso-faringiene pentru testare RT-PCR COVID-19 şi li s-a recomandat acestora izolarea la domiciliu pe durata incubaţiei maxime, de 14 zile. Urmează ca în ziua a şaptea să aibă loc o retestare.

“Precizăm că specialiştii epidemiologi au oferit toate recomandările privind profilaxia transmiterii în cadrul familiei. De asemenea, a fost efectuată dezinfecţia suprafeţelor de lucru, a aerului, în spaţiile frecventate de persoana identificată ca fiind pozitivă COVID”, a transmis DSP.

În noaptea de luni spre marţi, Instituţia Prefectului – Judeţul Constanţa a informat că în cadrul instituţiei a fost confirmat un prim caz de COVID-19, anunţând totodată că prefectul George Niculescu şi echipa sa “vor intra în autoizolare până la efectuarea testului şi aflarea rezultatului”. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Un muncitor a MURIT la centrala nucleară de la Cernavodă, în urma unui accident

Publicat

Un muncitor din cadrul personalului contractor al centrale nucleare de la Cernavodă a murit marţi, în urma unui accident, potrivit unui comunicat al Nuclearelectrica, operatorul centralei, remis AGERPRES.

“SN Nuclearelectrica SA anunţă că în data de 07.07.2020, la CNE Cernavodă a avut loc un accident în urma căruia un coleg a decedat. Colegul nostru face parte din personalul contractor al centralei”, spun reprezentanţii producătorului de energie.

Din păcate, deşi serviciul de ambulanţă a ajuns la faţa locului în timp rapid, s-a constatat decesul, au adăugat aceştia.

“SN Nuclearelectrica SA a informat autorităţile (Inspectoratul Teritorial de Munca şi Poliţia Română) conform cerinţelor legale şi urmează ca autorităţile să efectueze investigaţiile aferente pentru a afla cauzele şi circumstanţele care au condus la accident. SN Nuclearelectrica SA prezintă condoleanţe familiei şi regretă profund acest accident!”, se mai arată în comunicat.

Nuclearelectrica operează cele două reactoare nucleare ale centrale de la Cernavodă, care produc în total circa 20% din electricitatea ţării.

În prezent, unitatea 1 se află în programul de oprire planificată, din 20 iunie.

În această perioadă, se derulează activităţi din următoarele programe: programul de mentenanţă preventivă/ corectivă; programul de inspecţii; programul de testare obligatorie pe perioada opririlor planificate; programul de implementare modificări. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Avertizare hidro: COD ROȘU de inundaţii pe râuri din Buzău şi Vrancea, până marți la ora 20.00

Publicat

inundatii

Institutul Național de Hidrologie a emis, marţi, o avertizare Cod roşu de inundaţii pe râuri din judeţele Buzău şi Vrancea, valabilă până marți la ora 20.00.

Astfel, portivit hidrologilor, până la ora 20.00, ca urmare a precipitaţiilor înregistrate în ultimele ore, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide, creşteri importante de debite şi niveluri, cu posibile depăşiri ale Cotelor de pericol, pe râurile din bazinele hidrografice: Slănic, Câlnău – bazin superior amonte S.H. Costomiru şi Râmnicu Sărat – bazin superior amonte S.H. Tulburea (judeţele Buzău şi Vrancea).

INHGA precizează că fenomenele hidrologice periculoase se pot produce cu probabilitate şi intensitate mai mare şi râul Slănic – bazin superior amonte S.H. Lopătari.

Până la ora 22.00 este în vigoare şi o avertizare Cod portocaliu de viituri pe următoarele cursuri de apă: Trotuş – bazin superior amonte S.H. Ghimeş Făget şi afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Ghimeş Făget – amonte confluenţă cu râul Tazlău şi amonte S.H. Tg. Ocna (judeţele Harghita şi Bacău).

Citește mai departe