După Florii, credincioşii intră în ultima săptămână a Postului Paştilor, numită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare. Începând din seara de Florii, până în Vinerea Mare, în biserici se săvârşesc deniile.

Fiecare zi din această săptămână are o semnificaţie specială în desfăşurarea evenimentelor premergătoare Învierii Domnului.

Potrivit rânduielilor canonice, în această săptămână, se ajunează (nu se mănâncă nimic) până spre seară.

Cuvântul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi înseamna priveghere sau slujbă nocturnă. În Transilvania, denia se mai numeşte „straste”, ce înseamnă „patimă”. Aceste slujbe se săvârşesc seara.

Citește și MESAJE de PAŞTI: Cele mai frumoase gânduri pentru urări și felicitări la prieteni, familie şi colegi

Luni, marţi şi miercuri se oficiază Liturgia darurilor mai înainte sfinţite. În Joia Mare se oficiază Liturghia Sfântului Vasile Cel Mare, unită cu Vecernia. În unele mănăstiri, în Joia Patimilor are loc ritualul spălării picioarelor, care aminteste de gestul de smerenie făcut de Hristos înainte de Cina cea de Taină, care a spălat picioarele ucenicilor. În mănăstiri, stareţul este cel care spală picioarele monahilor.

În Vinerea Mare, fiind o zi aliturgică, nu se săvârşeşte Sânta Liturghie. Dimineaţa, se scoate Epitaful din Sfantul Altar şi se aşează pe o masă, în mijlocul bisericii, cu Sfânta Cruce în faţă, scoasă din Joia Mare. Seara se oficiază slujba Prohodului Domnului, în timpul căreia se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf (o pânză ce reprezinta scena punerii în mormânt a Mântuitorului). După aceasta procesiune, preoţii aşează Epitaful pe Sfânta Masă din Altar, unde ramane până în miercurea din ajunul Înălţării Domnului.

În ajunul Învierii Domnului, de-a lungul timpului s-au împământenit o mulţime de obiceiuri şi tradiţii, prin care oamenii se pregătesc, în interior şi exterior, pentru a întâmpina Marea Sărbătoare aşa cum se cuvine. Dacă la oraş, aceste pregătiri se rezumă în mare parte la mâncăruri şi prăjituri dintre cele mai rafinate, la îmbrăcăminte nouă, curăţenie sau chiar redecorare a caselor, în mediul tradiţional, oamenii păstrează „ochiul inimii” deschis la regulile Bisericii sau la mici superstiţii, menite să le ofere un altfel de confort, unul interior, al conştiinţei.

în zilele din Săptămâna Mare, regulile Bisericii le impun creştinilor postul negru, abstinenţa conjugală şi rugăciunea, pentru a intra în atmosfera sărbătorii Paştilor. Unii creştini ţin post negru începând din Joia Mare până la slujba de Înviere, când se împărtăşesc. Aceste zile ale postului îşi au originea în vremea Mântuitorului şi sunt relatate în Evanghelia după Marcu (2: 20). Este momentul când fariseii L-au întrebat de ce ucenicii lor şi ai lui Ioan Botezătorul postesc şi ai Lui nu? Răspunsul lui Iisus a fost că atâta vreme cât Mirele este cu ei, ucenicii nu pot posti, însă  „vor veni zile când se va lua Mirele de la ei şi atunci vor posti”. În Săptămâna Mare nu este bine să fie consumate mâncăruri care conţin oţet, pentru că Mântuitorului i s-a dat să bea oţet.

Semnificaţiile Deniilor – pilde pentru credincioşi şi obiceiuri

LUNI: Din această zi încep Sfintele Patimi ale Domnului Iisus Hristos. Biserica aduce aminte de Patriarhul Iosif, care a fost vândut de fraţii săi, în Egipt. El este o preînchipuire a lui Hristos, vândut de Iuda.

Acuzat de desfrânare, ajunge în temniţă. În urma tălmăcirii unor vise, este scos din închisoare şi pus administrator peste tot Egiptul. Stăpânirea lui Iosif peste Egipt era o prefigurare a biruinţei lui Hristos asupra păcatelor lumii.

În timpul deniei de luni se face şi pomenirea smochinului neroditor, blestemat de Hristos să se usuce pentru ca nu avea rod. Este o pildă dată omului, din care trebuie să reţină că Dumnezeu este atât iubire, cât şi dreptate. Deci, la judecata de apoi, El nu doar va răsplăti, ci va şi pedepsi pe cei care nu au rodit.

MARŢI: pomenirea celor zece fecioare. Aceasta este o pildă care spune povestea fecioarelor “cuminţi” şi a celor “nebune”: la întâmpinarea lui Hristos, cinci fecioare L-au aşteptat cu candela plină cu ulei, iar celelalte cinci au avut candela fără ulei. Candela fără ulei reprezintă realizarea de sine în totala nepăsare faţă de ceilalţi, iar candela cu ulei reprezintă evlavia însoţită de milostenie.

Astfel pe cinci dintre fecioare le numește înțelepte căci împreună cu fecioria au avut și minunatul și îmbelșugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numește nebune pentru că deși și ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeași măsură milostenie. Pe când se scurgea noaptea acestei vieți au adormit toate fecioarele, adică au murit.

Cu adevărat moartea se numește somn. Pe când dormeau ele, strigăt mare s-a făcut la miezul nopții; cele care au avut undelemn din belșug au intrat cu mirele la deschiderea ușilor, iar cele nebune, pentru că nu aveau undelemn din destul îl căutau după ce s-au sculat din somn.

Pentru aceasta deci, au rânduit Părinții pilda celor zece fecioare, împreună cu cea a talanților, ca să ne îndemne să veghem necontenit și să fim gata să ieșim în întâmpinarea adevăratului Mire prin fapte bune, dar mai cu seamă prin milostenie, pentru că neștiută este ziua și ceasul sfârșitului vieții.

Dacă vom săvârși o singură virtute, cea mai mare chiar, și nu ne vom îngriji de celelalte, și mai cu seamă de milostenie, nu vom intra cu Hristos în odihna veșnică, ci vom fi întorși rușinați. Și într-adevãr nu-i lucru mai rușinos ca fecioria să fie biruitã de bani.

MIERCURI: pomenirea femeii păcătoase care, în dorinţa de a i se ierta păcatele, a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului păcătos.

Când Iisus s-a suit în Ierusalim și era în casa lui Simon cel lepros, o femeie păcătoasă s-a apropiat de El și a turnat pe capul Lui acel mir de mare preț. Pomenirea ei s-a pus în acea zi pentru că, după cuvântul Mântuitorului, să se predice pretutindeni și tuturor fapta ei cea cu multă căldură. A îndemnat-o dragostea pe care ea a văzut că o are Hristos pentru toți, dar mai cu seamă faptul de acum, când L-a văzut că intră în casa unui lepros. Se gândea deci femeia că îi va vindeca boala după cum l-a vindecat și pe acela. Și într-adevăr Hristos a tămăduit-o dându-i iertare de păcate.

Miercuri este ziua în care Iuda L-a vândut pe Hristos fariserilor, pe treizeci de arginţi.

JOI: În Joia Mare se prăznuiesc patru evenimente din viaţa Mântuitorului: Spălarea picioarelor, Cina cea de Taină, Rugăciunea din Grădina Ghetsimani şi Vânzarea şi prinderea Domnului.

Înainte de a începe Cina, Hristos S-a sculat, Şi-a dezbrãcat hainele şi El singur a spălat picioarele tuturor. A vrut să îl facă pe Iuda să se ruşineze, iar celorlalţi sã le aducã aminte sã nu umble dupã întâietãţi: “Cel care vrea să fie întâiul să fie slujitorul tuturor” (Marcu 9, 35), dându-Se El însuşi pildã”.

La sfârşitul mesei aduce vorbă şi despre vânzarea Lui. Dupã puţin timp, luând pâinea a zis: “Luaţi mâncaţi”; la fel si paharul, zicând: “Beţi dintru acesta toţi, acesta este Sângele Meu, al Legii celei Noi. Aceasta sã o faceţi întru pomenirea Mea” (Matei 26, 26-28).

VINERI: Vinerea Mare este ziua de pomenire a înfricoşătoarelor Patimi ale Mântuitorului şi de mărturisire a tâlharului celui recunoscător care a dobândit Raiul. Patimile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare: “sfinte” pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, “mântuitoare” pentru că şterg păcatele întregii lumi şi “înfricoşătoare” din cauza coordonatelor naturii, care s-au schimbat la răstignirea lui Hristos. “Soarele s-a întunecat, pământul s-a cutremurat şi mulţi din morminte au înviat”.

În această zi nu se săvârșește Liturghia pentru că însuși Mielul lui Dumnezeu este jertfit acum; este vreme de post total, pentru că Mirele s-a luat de la noi. (Matei 9, 15). Se fac numai ceasurile împărătești care ne pun înainte nemărginita smerenie a Domnului, Crucea cea dătătoare de viață și credința tâlharului.

Seara se săvârșește Denia Prohodului Domnului, care este ultima treaptã a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa. Se înconjoarã de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf – semn al celor trei zile petrecute în mormânt.

Obiceiuri şi superstiţii: Tradiţia spune că aceia care îşi vor tunde părul în Vinerea Mare nu vor avea nevoie să meargă la stomatolog pe parcursul întregului an, pentru că tăierea părului în această zi are puterea de a-l feri pe om de dureri de dinţi.

În Vinerea Mare este interzis pescuitul. Pescarilor li se recomandă să îşi ţină năvoadele şi undiţele pe uscat, căci altfel vor avea ghinion tot anul, iar, dacă pescuiesc din barcă, aceasta este în pericol de a se scufunda.

În Vinerea Mare se vopsesc ouăle roşii. Despre acestea se spune că au puteri miraculoase, că pot fi păstrate mult timp fără să se strice. De asemenea, se spune că fetele care vor să fie frumoase, să se spele pe faţă cu apa în care pun cojile de la ouăle roşii ciocnite în ziua de Paşti şi vor avea un ten luminos şi curat tot anul.

SÂMBĂTĂ: În Sâmbăta Mare se prăznuieşte îngroparea lui Hristos cu trupul şi pogorârea la iad pentru a ridica la viaţa veşnică pe cei adormiţi. Iosif cel din Arimateea, coborând de pe cruce Sfântul trup al Domnului, l-a îngropat în mormânt nou, punând o piatrã mare la intrarea lui:“Iosif cel cu bun chip, de pe lemn luând prea curat trupul Tãu, cu giulgiu curat înfãsurându-l si cu miresme, în mormânt nou îngropându-l, l-a pus”.

Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt, iar cu sufletul lui curat și dumnezeiesc Se pogoară în iad. Sufletul a fost despărțit prin moarte de trup și l-a dat în mâinile Tatălui. Și-a dat și propriul Său sânge, preț de răscumpărare pentru noi. Trupul Domnului a suferit și despărțirea sufletului de trup, dar nicidecum stricăciunea în înțelesul unei putreziri a trupului.

Sâmbătă seara, începe slujba Învierii. Ajunşi în ziua Sfintei Învieri, DUMINICĂ, Biserica ne cere: „În Ziua Invierii să ne luminăm cu prăznuirea şi unii pe alţii să ne îmbrăţişăm şi să le zicem fraţi şi celor ce ne urăsc pe noi şi aşa să strigăm: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.

Obiceiuri şi superstiţii din ziua de Paşti: se spune că aceia care vor ciocni ouă, se vor întâlni în viaţa de apoi şi se vor recunoaşte, iar cei care sunt singuri şi descoperă în această zi un ou cu două gălbenuşuri, îşi vor găsi perechea.

În prima zi de Paşti, este interzis să se lucreze sau să se însămânţeze pâmântul. Totodată, este de rău augur să se străpungă pământul cu obiecte de fier.

surse: crestinortodox.ro, calauzaortodoxa.ro, Alba24.ro

Un tânăr din Alba Iulia a fost, pentru câteva zile, imaginea unui concurs de latte art, în China. Dan Băcăințan nu este însă orice tânăr. El este campionul Italiei la cocktailuri pe bază de cafea și a reprezentat această țară la Campionatul Mondial de Cafea din Brazilia, unde s-a clasat în elita celor mai buni barista din lume.

”Eu lucrez ca și consultant și brand ambassador pentru o fabrica de mașini de cafea. Le testez produsele noi. Am avut în China un distributor care a vrut să mă duc eu ca și brand ambasador și ca om imagine pentru un concursul lor de latte art” a declarat pentru Alba24, Dan Băcăințan.

Vezi și: Un tânăr din Alba Iulia, campionul Italiei la cocktailuri pe bază de cafea. Barista român în elita mondială

Vizita acestuia în China a durat aproape o săptămână, timp în care Dan a fost la Shanghai și la Quindong, unde s-a desfășurat competiția.

”Cafeaua este un trend care crește foarte mult în China… ei sunt foarte buni la acest capitolr din cauza că se implică foarte mult în antrenament. Lucrează și câte 12/14 ore pe zi… au o determinate incredibilă. Acest concurs de latte art presupune, pe lângă compoziție și gust și un concurs de desene pe cappuccino” a adăugat Dan Băcăințan.

Dan Băcăințan are 29 de ani și este din Partoș, Alba Iulia. A plecat în Italia în anul 2005 la părinții săi care erau deja acolo. Pasiunea sa pentru cafea a început odată cu liceul din Italia (în România începuse, înainte să plece, Liceul Sportiv din Alba Iulia), unde a învățat tot procesul, de la bobul de cafea, până la licidul care ajunge în ceașcă.

De fapt, este vorba despre o pasiune pentru cocktailuri și pentru meseria de barman. A studiat mult și învățat totul despre alcool. Apoi a descoperit cafeaua, de care s-a îndrăgostit cu aceeași pasiune. Așa a ajuns să le combine.

În Italia, colaboreză cu o firmă producătoare de espresoare, în sensul că testează toate mașinile noi ale acestora.

Sursa: Alba24.ro

Sute de pelerini au sărbătorit duminică Paştele Catolic la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, lăcaş de înviere a lui Iisus Hristos conform tradiţiei creştine, relatează AFP.

Paştele Catolic, care marchează miracolul învierii Domnului, a fost sărbătorit duminică în ritul catolic.

Creştinii ortodocşi vor sărbători Paştele la 18 aprilie.

“Fie ca temerile noastre să fie alungate de mărturia Resurecţiei”, a spus Pierbattista Pizzaballa, administratorul apostolic al patriarhatului catolic din Ierusalim în cadrul mesei celebrate în faţa mormântului lui Hristos.

La această slujbă matinală, prelatul nu a făcut aluzie la atentatele produse în Sri Lanka şi despre care nu aveau încă veşti.

Într-un comunicat separat Biserica Catolică de pe Pămânul sfânt a condamnat aceste atacuri care au provocat cel puţin 158 de morţi, exprimându-şi solidaritatea cu poporul srilankez.

În mulţimea de pelerini din jurul lăcaşului unde se află Sfântul Mormânt s-au adunat zeci de creştini de diferite rituri (greco-ortodox, romano-catolic, apostolic-armean, copt, ortodox-siriacă şi ortodox-etiopiană) care împărtăşesc în comun această bazilică.

Sfântul Mormânt se află în Ierusalim de Est, partea palestiniană a oraşului ocupat şi anexat de Israel. Creştinii palestinieni sunt majoritatea de rit ortodox.AGERPRES

Echipele feminine de tenis ale Franţei şi României sunt la egalitate, 2-2, duminică, la Rouen, în semifinalele Fed Cup, după ce Irina Begu a fost învinsă de Pauline Parmentier cu 6-3, 2-6, 6-2.

Parmentier (53 WTA) a trecut de Begu (83 WTA) după două ore şi 4 minute de joc, trimiţând confruntarea în meciul decisiv, cel de dublu.

Parmentier şi Begu erau la egalitate în meciurile directe, 3-3, înaintea acestui duel.

Franţuzoaica a dominat primul set, în care a reuşit devreme un break şi a controlat jocul şi pe plan fizic, conducând cu 4-1, 5-2 şi a încheiat cu 6-3. Begu a reuşit să joace mai bine în setul secund, s-a desprins la 4-1, a avut apoi 5-2 şi a câştigat actul al doilea cu 6-2. Parmentier a început mai bine decisivul şi a condus cu 2-0, iar apoi şi-a păstrat avantajul unui break. Pauline Parmentier a reuşit şi un al doilea break, pentru 5-2, Begu făcând entorsă la ultima minge a ghemului, după care franţuzoaica a avut de îndeplinit o formalitate pe propriul serviciu, câştigând cu 6-2.

De remarcat că la numărul total de puncte a fost egalitate între cele două jucătoare, 74-74. Parmentier a fost mai bună la primul serviciu, dar Begu a fost superioară la al doilea. Begu a avut 21-13 la loviturile direct câştigătoare, dar a avut mai multe erori neforţate 45-31.

Sâmbătă, în meciurile de simplu, Simona Halep a învins-o pe Kristina Mladenovic cu 6-3, 6-1, iar Caroline Garcia a trecut de Mihaela Buzărnescu în două seturi, cu 6-3, 6-3. Duminică, în primul meci de simplu, Halep a învins-o pe Garcia cu 6-7 (6), 6-3, 6-4, iar apoi Pauline Parmentier a câştigat cu 6-3, 2-6, 6-2 în faţa Irinei Begu.

Semifinala Franţa – România se joacă pe o suprafaţă de zgură instalată în Palatul Sporturilor Kindarena din Rouen, cu o capacitate de 4.976 locuri, conform informaţiilor furnizate de organizatori.

România înfruntă Franţa pentru a doua oară în Fed Cup. Primul meci s-a disputat în 1976, când româncele Virginia Ruzici şi Florenţa Mihai s-au impus cu 3-0 în finala turneului de consolare al competiţiei găzduite la Philadelphia, în SUA. AGERPRES