Germania, pol de stabilitate în epoca Merkel, intră într-o fază mult mai imprevizibilă, cu negocieri dificile pentru a forma următorul guvern în urma alegerilor legislative: atât social-democraţii, câştigători cu un scurt avans, cât şi conservatorii revendicând postul de cancelar, comentează AFP.

Chiar de luni dimineaţă, conducerile diferitelor partide susceptibile să intre într-o viitoare coaliţie se întâlnesc la Berlin şi ar urma să ofere indicaţii despre alianţele pe care le au în vedere.

Potrivit ultimelor estimări, formaţiunea de centru-stânga SPD şi liderul ei, Olaf Scholz, au câştigat 25,8% din voturi, devansând uniunea conservatoare CDU-CSU a lui Armin Laschet care o obţinut numai 24,1% din sufragii, cel mai prost rezultat din istoria sa.

Conservatorii nu au scăzut niciodată sub pragul de 30%. Acesta este un rezultat devastator pentru tabăra cancelarului Angela Merkel, în contextul în care ea se pregăteşte să se retragă din politică.

Dincolo de asta, totul rămâne de făcut în ţară. Pentru că în Germania nu alegătorii sunt cei care aleg direct şeful guvernului, ci deputaţii, odată constituită o majoritate.

De această dată, majoritatea este deosebit de complicat de constituit, pentru că trebuie să reunească trei partide - fapt nemaiîntâlnit din anii 1950 - din cauza împrăştierii voturilor.

"Partida de poker începe", a constatat revista Der Spiegel. Pentru că "după vot, întrebările esenţiale rămân deschise: cine va fi cancelar? Ce coaliţie va conduce ţara în viitor?" a subliniat publicaţia germană.

Pentru social-democraţi, lucrurile sunt clare: "Este cert că mulţi cetăţeni" au votat SPD, deoarece "vor o schimbare de guvern şi, de asemenea, pentru că vor ca următorul cancelar să se numească Olaf Scholz", a spus acest bărbat de 63 de ani.

Un inconvenient: rivalul său de centru-dreapta, în ciuda unui rezultat "dezamăgitor", nu doreşte să intre în băncile opoziţiei: "Vom face tot ce putem pentru a construi un guvern condus de Uniune", CDU-CSU, a asigurat candidatul creştin-democrat.

În Germania, discuţiile pentru formarea unui nou executiv sunt responsabilitatea exclusivă a partidelor politice.

La finalul scrutinului precedent din 2017, actuala mare coaliţie a putut fi formată numai după şase luni, antrenând o paralizie politică în Germania, în special pe probleme europene.

Cu toate acestea, atât SPD, cât şi centrul-dreapta au spus că vizează o concluzie înainte de Crăciun. Vor reuşi?

"Germania va prelua preşedinţia G7 în 2022", a reamintit Armin Laschet, şi de aceea trebuie ca un nou guvern "să vină foarte repede".

În configuraţia actuală, sunt posibile mai multe soluţii pentru o majoritate din Bundestag.

Astfel, SPD s-ar putea alia cu Verzii, care s-au clasat pe locul trei la alegeri cu 14,6%, şi cu liberalii din FDP, un partid de dreapta care a câştigat 11,5%. Sau conservatorii ar putea guverna cu Verzii şi FDP.

Potrivit unui sondaj Yougov publicat în cursul nopţii de duminică spre luni, majoritatea alegătorilor sunt în favoarea primei opţiuni. Şi 43% dintre ei consideră că Olaf Scholz trebuie să devină următorul cancelar al celei mai mari economii europene.

Prin urmare, totul va depinde de bunăvoinţa celor două partide mici, calificate luni de cotidianul Bild drept "făcătoare de regi".

Liderul FDP, Christian Lindner, a estimat duminică că ar fi "de dorit" ca partidul său şi ecologiştii "să discute mai întâi între ei" înainte de a decide dacă să se alieze cu conservatorii sau social-democraţii.

Pentru cel mai vechi partid din Germania, săptămânile următoare vor avea valoare de test. De-a lungul campaniei, social-democraţii au pus capăt legendarelor lor certuri dintre stânga şi centru pentru a-şi sprijini fără greş liderul, actualul ministru de finanţe din guvernul condus de Angela Merkel.

Dar cum va reacţiona dacă noul său "erou Olaf" trebuie să pună în paranteze jumătate din programul său pentru a tempera dreapta liberală?, se întreabă cotidianul Süddeutsche Zeitung. Pentru că FDP nu va accepta niciodată o creştere a impozitului pentru cei mai bogaţi, dorită de SPD şi de Verzi.

În cele din urmă, a subliniat jurnalul, formarea unei coaliţii va fi supusă votului membrilor SPD. Or, în 2018, ei au preferat să numească la conducere o pereche de necunoscuţi din aripa stângă a partidului. AGERPRES