În Danemarca au fost convocate de către social-democrata Mette Frederiksen  alegeri legislative anticipate, în data de 1 noiembrie. Fapt pentru care stânga aflată în prezent la guvernare se va confrunta cu un bloc ce reuneşte dreapta şi extrema dreaptă, relatează AFP şi EFE.

Mette Frederiksen, care conduce guvernul danez de la alegerile din iunie 2019, a cedat ultimatumului unui partid aliat în parlament, Partidul Social Liberal, care a ameninţat cu căderea guvernului dacă nu decide până joi convocarea anticipatelor.

Această ameninţare a venit în urma prezentării unui raport critic în luna iunie despre modul în care guvernul a gestionat problema sacrificării a milioane de nurci din cauza unei mutaţii a coronavirusului descoperite la aceste animale din crescătorii, raport din care a rezultat un scandal politic denumit ''minkgate'', guvernul fiind acuzat în special că a sacrificat nurcile fără a avea bază legală.

Ultimele sondaje prefigurează o competiţie electorală strânsă. Astfel, ''blocul roşu'', format din mai multe partide de stânga şi condus de social-democraţi este creditat cu 47-50% din intenţiile de vot, faţă de 49-50% pentru ''blocul albastru'', din care fac parte în special partidele liberal, conservator şi trei formaţiuni ale dreptei naţionaliste.

Voturile parlamentarilor din teritoriile autonome Groenlanda şi Insulele Feroe ar putea înclina în viitorul parlament balanţa în favoarea unuia dintre aceste blocuri.

În declaraţia prin care a anunţat anticipatele, Frederiksen a susţinut că organizarea acestora înainte de termen este ''ciudată'' în contextul actualelor crize internaţionale, respectiv crizele ''energetică, economică şi de securitate'', şi a promis că, dacă va câştiga scrutinul, partidul ei va încerca să formeze un guvern susţinut de o largă majoritate, după ce guvernul în exerciţiu a fost unul minoritar, având în parlament numai un sfert din mandate. Agerpres