Primarul orașului Buzău, Constantin Toma, a anunțat că orașul a câștigat în noaptea de miercuri spre joi titlul de „Cel mai bun brand de oraș din Europa”, după ce a învins în finală Parisul.

„Titlul de <Cel mai bun brand de oraș din Europa> a revenit azi noapte Buzăului, în cea mai importantă competiție de branduri din lume <Transform Awards>, ținută la Londra! Am învins în finală Parisul, ceea ce este incredibil!”, a scris pe Facebook joi dimineață Constantin Toma.

„Este un premiu pentru toți buzoienii și vă mulțumesc din tot sufletul pentru echipa formidabilă pe care o facem împreună. Hai să facem Buzăul Mare!”, a mai scris primarul.

Gala „Transform Awards” este organizată de publicația internațională Transform magazine, una dintre cele mai mari publicații care se ocupă de studiul și promovarea brandurilor la nivel mondial, a mai anunțat pe Facebook edilul din Buzău. MEDIAFAX

Doar 77% dintre elevii care au terminat liceul anul acesta s-au înscris pentru examenul de Bacalaureat, interesul fiind mult mai scăzut decât anul trecut, atât în procente, cât și în valoare absolută, a declarat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Potrivit ministrului Educației, anul acesta s-au înscris la examenul de Bacalaureat doar 114.163 de absolvenți de clase terminale din promoția curentă. Lor li se adaugă 19.520 de candidați înscriși la examenul de Bacalaureat din promoții anterioare. Interesul este, însă, scăzut.

„Raportat la totalul promoției curente (…) procentul este de 77%. (…) Mic. Anul trecut a fost tot an de pandemie și procentul celor înscriși raportat la promoția curentă a fost de 83%”, a spus ministrul, la TVR.

În plus, potrivit lui Cîmpeanu, anul trecut, nu doar procentual numărul elevilor înscriși la examenul de Bacalaureat a fost mai mare, ci și în valoare absolută. Și numărul elevilor din promoții anterioare a fost mai mare anul trecut – peste 31.000, față de anul acesta – doar 19.520.

Întrebat cine sunt, în mod special, elevii care nu s-au mai înscris pentru a susține Bacalaureatul, Sorin Cîmpeanu a spus că a solicitat o analiză în acest sens.

„Am solicitat să facem o analiză pentru că rezultatul este foarte important. Cu siguranță cei care nu s-au înscris fie nu au dorit să se înscrie, au renunțat la educație, (…) după cum sunt și alții care au dorit susțină examenul de Bacalaureat, dar chiar dacă am flexibilizat încheierea mediilor (…) nu au reușit să își încheie situațiile școlare”, a mai spus Cîmeanu,

El a menționat că ar vrea să creadă că nu au fost cadre didactice care să nu fi dat note de trecere elevilor, tocmai pentru ca aceștia să nu intre în examenul de Bacalaureat. MEDIAFAX

Şeful guvernului italian Mario Draghi a subliniat că Italia este un “stat laic” şi că parlamentul său este suveran, replicând astfel oficial criticilor formulate de Vatican la adresa unui proiect de lege vizând lupta împotriva homofobiei, relatează France Presse.

“Suntem un stat laic, nu un stat confesional”, a declarat Mario Draghi în faţa Senatului, salutat cu aplauze. “Parlamentul este, desigur, liber să dezbată şi să legifereze”, a adăugat el.

Într-o “notă verbală” diplomatică foarte neobişnuită transmisă Italiei, Vaticanul s-a opus formulărilor dintr-un proiect de lege italian consacrat luptei împotriva homofobiei.

Nota afirmă de fapt că unele părţi ale textului contravin unui Concordat în vigoare între Italia şi Sfântul Scaun, pentru că ele “reduc libertatea Bisericii catolice” în materie de organizare şi exercitare a cultului, precum şi “deplina libertate” de exprimare şi de gândire consimţită în rândul credincioşilor şi al asociaţiilor catolice.

Proiectul de lege italian urmăreşte să pedepsească acţiunile de discriminare şi de incitare la violenţă împotriva homosexualilor, lesbienelor, persoanelor transgender şi a celor cu dizabilităţi.

Documentul nu scuteşte şcolile catolice italiene de obligaţia de a participa la activităţi pentru ziua naţională împotriva homofobiei care va fi stabilită la 17 mai.

“Sistemul nostru juridic conţine toate garanţiile pentru ca legile să respecte întotdeauna principiile constituţionale şi angajamentele internaţionale, inclusiv Concordatul cu Biserica”, a asigurat Mario Draghi în faţa senatorilor.

“Laicitatea nu înseamnă indiferenţa statului faţă de fenomenul religios, laicitatea înseamnă protejarea pluralismului şi a diversităţii culturale”, a apreciat el.

Textul cu privire la “măsurile de prevenire şi luptă împotriva discriminărilor şi a violenţei pe motive de sex, gen, orientare sexuală, identitate de gen şi handicap”, propus de deputatul Partidului Democrat (centru-stânga) Alessandro Zan, a fost aprobat de Camera Deputaţilor în noiembrie. El este în prezent dezbătut în Senat.

Italia şi Vaticanul îşi normalizaseră relaţiile prin acordurile de la Latran în 1929, după 60 de ani de criză. Acestea cuprind un Concordat care a fost revizuit în 1984 pentru a pune capăt în special statutului particular al religiei catolice, care nu mai este religie de stat în Italia.AGERPRES

Vicepremierul Dan Barna, copreşedinte USR PLUS, a declarat că împărtăşeşte nemulţumirea premierului Florin Cîţu legată de “lentoarea” reformelor în Parlament, menţionând că dacă situaţia nu se va schimba, va fi necesară adoptarea unor ordonanţe de urgenţă în toamnă.

“Împărtăşesc nemulţumirea premierului legată de lentoarea reformelor în Parlament, pentru că într-adevăr sunt foarte multe reforme pe care le-am promis – partidele din coaliţie, într-o măsură mai mică sau mai mare – dar care se regăsesc în programul de guvernare şi care nu s-au întâmplat. Adică vorbim de: primari în două tururi, vorbim de SIIJ, de legile justiţiei, de pensiile speciale, de legea off shore, de legea educaţiei sanitare. Adică sunt multe lucruri care au rămas în urmă şi înţeleg nemulţumirea premierului, o împărtăşesc şi eu. Până acum s-a dat vina că e perioadă electorală, e delicat, mă rog… Cred că nişte asumări dinspre zona guvernamentală vor deveni necesare undeva în toamnă, dacă lucrurile nu se schimbă”, a precizat vicepremierul, pentru Digi 24.

Barna a adăugat că ritmul reformelor asumate este văzut în mod diferit de către partenerii din coaliţie şi a oferit în acest sens exemplul Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

“Din toamnă, dacă în Parlament lucrurile nu se schimbă şi vedem că avem aceste legi în continuare blocate, vor fi necesare ordonanţe de urgenţă. (…) Ritmul acestor reforme este văzut diferit de partenerii din coaliţie. Or, asta face să avem aceste… eu le numesc restanţe, despre care am vorbit. Adică, desfiinţarea SIIJ, care era cumva un lucru agreat de toată lumea din coaliţie, s-a blocat din nou în Parlament în nişte amendamente. Acum am solicitat avizul Comisiei de la Veneţia. Va veni în 2-3 iulie şi chiar aseară, în şedinţa coaliţiei, am agreat împreună cu partenerii de coaliţie ca imediat după avizul Comisiei de la Veneţia, în două săptămâni, să facem sesiune extraordinară a Parlamentului şi să desfiinţăm SIIJ. (…) Toată lumea e de acord (cu desfiinţarea SIIJ, la nivelul partenerilor de coaliţie, n.r.), dar felul în care se desfiinţează e văzut diferit”, a afirmat vicepremierul. AGERPRES