Pandemiile vor deveni tot mai frecvente, se vor răspândi mai rapid, vor produce mai multe pagube economice şi vor ucide mai multe persoane decât maladia COVID-19 dacă nu se va acţiona pentru a stopa degradarea naturii, un fenomen care duce la propagarea unor noi boli în rândul oamenilor, au precizat joi experţi internaţionali, potrivit DPA.

Apariţia noului coronavirus a fost în întregime provocată de activităţi umane, potrivit unui raport realizat de Platforma Interguvernamentală de Ştiinţă şi Politici referitoare la Biodiversitate şi Servicii Ecosistemice.

Aceleaşi activităţi care provoacă pierderea biodiversităţii şi schimbările climatice sporesc totodată riscul pandemic. Schimbarea utilizării terenurilor, expansiunea agricolă, comerţul şi consumul de animale sălbatice creşte contactul dintre vieţuitoarele sălbatice, animalele de la fermă şi oameni, fapt care permite microbilor să ajungă la oameni, a precizat acest grup format din 22 de experţi.

Oamenii de ştiinţă cred că noul coronavirus provine de la lilieci şi că oamenii s-ar fi putut infecta de la animalele sălbatice comercializate într-o piaţă din Wuhan, China.

”Factorii care sporesc riscul de răspândire a factorilor patogeni, transmiterea, contagiunile şi bolile între specii sunt intensificaţi în pieţele cu animale vii, unde animalele sunt deseori ţinute pentru lungi perioade în condiţii supraaglomerate, cu practici precare de igienă, amestecate cu specii diverse şi în contact apropiat cu grupuri mari de oameni care călătoresc dintr-o regiune într-alta ca să cumpere deseori animale vii”, se afirmă în acelaşi raport.

Pe de altă parte, conservarea regiunilor protejate şi reducerea exploatării zonelor cu o înaltă biodiversitate pot reduce drastic riscul pandemic, potrivit raportului.

”Putem depăşi epoca pandemiilor, dar, pentru acest lucru, este nevoie de o atenţie mai mare asupra prevenţiei şi nu doar asupra modului în care reacţionăm”, a spus Peter Daszak, cercetătorul care a condus studiul.AGERPRES

Un report de peste 13,16 milioane de lei (peste 2,7 milioane de euro) se înregistrează la categoria I a jocului Joker, în cadrul tragerilor loto care au loc joi, informează Loteria Română.

La categoria I a jocului Loto 6/49 este în joc un report în valoare de peste 4,69 milioane de lei (peste 963.700 de euro), iar la Noroc un report cumulat în valoare de peste 1,63 milioane de lei (peste 335.000 de euro).

Totodată, la categoria a II-a jocului Joker, reportul este de peste 485.000 de lei (peste 99.500 de euro). La Noroc Plus, la categoria I, se înregistrează un report în valoare de peste 420.000 de lei (peste 86.000 de euro).

La Loto 5/40 se înregistrează la categoria I un report în valoare de aproximativ 367.000 de lei (peste 75.000 de euro). La Super Noroc se înregistrează un report cumulat în valoare de peste 37.500 de lei.

Joi, 29 octombrie, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 şi Super Noroc, după ce la tragerile loto de duminică, 25 octombrie, Loteria Română a acordat peste 20.700 de câştiguri în valoare totală de peste 849.700 de lei. AGERPRES

Autorităţile bulgare au dispus începând de joi închiderea universităţilor şi a învăţământului secundar, printre alte măsuri antiepidemice luate după mai multe zile cu recorduri succesive de cazuri de COVID-19, relatează agenţia EFE.

Conform ordinului semnat de ministrul sănătăţii, Kostadin Angelov, vor fi închise localurile nocturne – discoteci, baruri, cluburi etc. -, tot ce înseamnă spectacole, inclusiv cinematografe şi teatre, cu excepţia concertelor, dar cu o participare la numai 30% din capacitatea locului unde se desfăşoară.

Învăţământul primar se va desfăşura în continuare cu prezenţă fizică, dar cel secundar şi universitar va fi exclusiv online în următoarele două săptămâni.

În restaurante trebuie să existe o distanţă de cel puţin 1,5 metri între scaune şi un număr maxim şase persoane la aceeaşi masă.

De asemenea, toate evenimentele sportive, atât antrenamente, cât şi competiţii, se vor desfăşura fără public.

Noile restricţii survin după mai multe zile de creştere continuă a infectărilor şi deceselor asociate COVID-19. Pentru ultimele 24 de ore Ministerul Sănătăţii bulgar a raportat 2.569 de noi cazuri. Autorităţile avertizează că numărul tot mai mare al pacienţilor spitalizaţi şi de asemenea creşterea numărului cadrelor medicale infectate riscă să provoace un colaps al sistemului sanitar.

Anterior, autorităţile medicale de la Sofia au impus obligativitatea măştii atât în spaţiile publice închise, cât şi în cele deschise.

Premierul bulgar Boiko Borisov, în vârstă de 61 de ani, a fost testat duminică pozitiv pentru noul coronavirus, Agerpres

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, legea care vizează înăsprirea pedepselor pentru agresiunile sexuale împotriva minorilor.

Actul normativ vizează modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi modificarea art. 223 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Legea prevede introducerea violului şi a actului sexual cu un minor printre infracţiunile pentru care prescripţia nu înlătură răspunderea penală.

“Recrutarea, transportarea, transferarea, adăpostirea sau primirea unui minor, în scopul exploatării acestuia, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, stipulează actul normativ.

“Pedeapsa este închisoarea de la 7 la 12 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când fapta a fost comisă de către un membru de familie sau de către o persoană care convieţuieşte cu victima sau fapta a fost săvârşită de către o persoană în a cărei îngrijire, ocrotire, educare, pază sau tratament se află minorul sau făptuitorul a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului ori de situaţia vădit vulnerabilă a acestuia, datorată unui handicap psihic sau fizic, unei situaţii de dependenţă, unei stări de incapacitate fizică sau psihică ori altei cauze”, mai prevede textul legislativ.

La capitolul referitor la proxenetism, dacă faptele sunt săvârşite faţă de un minor, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate. Dacă faptele au fost săvârşite faţă de un minor de către un membru de familie sau de către o persoană care convieţuieşte cu victima, de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale asupra unui minor, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor, sau minorul se afla în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului sau acesta a abuzat de poziţia sa recunoscută de încredere sau de autoritate asupra minorului, limitele speciale ale pedepsei prevăzute se majorează cu încă o pătrime, se mai arată în lege.

“Raportul sexual, actul sexual oral sau anal cu o persoană, săvârşit prin constrângere, punere în imposibilitate de a se apăra ori de a-şi exprima voinţa sau profitând de această stare, se pedepseşte cu închisoarea de la 5 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”, stabileşte legea.

Actul normativ mai prevede pedepse cu închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi atunci când faptele au fost săvârşite de către o persoană care a mai comis anterior o infracţiune contra libertăţii şi integrităţii sexuale asupra unui minor, o infracţiune de pornografie infantilă sau proxenetism asupra unui minor.

Dacă fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 9 la 18 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Raportul sexual, actul sexual oral sau anal, precum şi orice alte acte de penetrare vaginală sau anală comise cu un minor cu vârsta între 14 şi 16 ani se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani. În prezent, vârsta minorului în acest caz este între 13 şi 15 ani. Dacă minorul nu a împlinit 14 ani, fapta se pedepseşte cu închisoarea de 2 la 9 ani.

Legea mai prevede înăsprirea pedepselor şi în cazurile de corupere sexuală a minorilor, de racolare a minorilor în scopuri sexuale.

“Măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiune de trafic de droguri, de efectuare de operaţiuni ilegale cu precursori sau cu alte produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, o infracţiune privind nerespectarea regimului armelor, muniţiilor, materialelor nucleare, al materiilor explozive şi al precursorilor de explozivi restricţionaţi, trafic şi exploatarea persoanelor vulnerabile, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede, timbre sau de alte valori, şantaj, viol, act sexual cu un minor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, lipsire de libertate în mod ilegal, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, ultrajul contra bunelor moravuri, o infracţiune de corupţie, o infracţiune săvârşită prin sisteme informatice sau mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică”, stipulează actul normativ.

Guvernul a sesizat la CCR acest proiect de lege, însă Curtea a respins, la sfârşitul lunii septembrie, sesizarea de neconstituţionalitate. Agerpres