Preţurile mari la energie lovesc economia europeană ca un tren de marfă iar Franţa tocmai şi-a aruncat cel mai mare producător de electricitate în faţa trenului, transmite Bloomberg.

Guvernul de la Paris a ordonat companiei de utilităţi Electricite de France SA, la care statul francez este acţionar majoritar, să vândă rivalilor o cantitate mai mare de electricitate la un preţ fix, în ideea de a micşora facturile pentru consumatorii finali. EDF, cel mai mare producător european de energie nucleară, a avertizat că această mişcare va costa compania până la 8,4 miliarde de euro şi în consecinţă a abandonat estimările de profit pentru 2022.

Nu este o surpriză că într-o perioadă de criză Franţa se bazează pe EDF, companie controlată în proporţie de 80% de guvernul francez. De mai multe decenii EDF este principalul furnizor de electricitate din Franţa şi parcul său de reactoare permite aprovizionarea gospodăriilor şi firmelor francez cu energie ieftină şi curată, precum şi să exporte electricitate în ţările vecine.

Însă povara suplimentară pusă pe umerii EDF vine într-un moment în care compania trece printr-o perioadă dificilă. EDF se confruntă cu probleme de mentenanţă costisitoare la centralele sale vechi şi în paralel trebui să investească semnificativ în noi reactoare care să ajute Franţa să îşi menţină aprovizionarea cu energie cu emisii reduse de carbon în următoarele decenii.

Guvernul francez a decis că „trebuie să îi protejeze pe consumatori şi acest lucru va fi făcut pe seama EDF”, susţine Xavier Regnard, analist la Bryan, Garnier & Co.

Analiştii au avertizat că EDF nu este suficient de solidă pentru a face faţă loviturii financiare provocate de noul mandat al guvernului de la Paris. Vineri, acţionarii minoritari de la EDF s-au grăbit să îşi vândă participaţiile, astfel că acţiunile companiei de utilităţi au înregistrat o cădere de până la 25%.

EDF a informat că deocamdată nu poate estima cu exactitate impactul financiar al deciziei guvernului. Pentru că firma vinde în avans cea mai mare parte a energiei electrice produse, în lunile următoarea EDF va trebui să cumpere electricitate de pe piaţă, la preţuri mai mari. Deficitul va fi agravat de faptul că mai multe din reactoarele EDF vor fi închise pentru o perioadă mai mare de timp decât de obicei pentru reparaţii.

Într-un comunicat de presă publicat joi, EDF a anunţat că „va lua în considerare măsuri adecvate pentru consolidarea situaţiei financiare şi orice măsuri pentru a-şi proteja interesele”. În 2017, EDF a vândut noi acţiuni în valoare de patru miliarde de euro pentru a-şi consolida finanţele, după ce preţurile la electricitate au scăzut foarte mult. Atunci cea mai mare parte a noilor fonduri au venit de la statul francez, care în prezent deţine 84% din acţiunile companiei de utilităţi, dar investitorii minoritari au contribuit şi ei.

Cel mai probabil EDF va fi nevoită, încă odată, să strângă noi fonduri, susţine Vincent Ayral, analist la Vincent Ayral, care adaugă însă că cel mai probabil investitorii vor evita pentru moment titlurile EDF. Având în vedere că preţurile la gaze naturale şi energie electrică vor rămâne la un nivel ridicat în perioada următoare, iar preşedintele Emmanuel Macron va avea nevoie de votul alegătorilor la alegerile prezidenţiale din aprilie, compania franceză de utilităţi EDF nu se va bucura de o pauză în perioada următoare. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Austria va introduce obligativitatea vaccinării pentru adulţi împotriva coronavirusului de la începutul lui februarie, sub riscul unei amenzi ridicate, a declarat duminică cancelarul austriac Karl Nehammer, conştient de caracterul „sensibil” al acestei premiere europene care divizează societatea, relatează AFP.

„Aşa cum era prevăzut, vom face vaccinarea obligatorie de la începutul lui februarie” pentru cei de peste 18 ani, a declarat la Viena, în cadrul unei conferinţe de presă, şeful conservator al guvernului, care conduce ţara împreună cu ecologiştii.

Toată săptămâna au avut loc dezbateri furtunoase în Parlament în jurul acestui proiect, în contextul în care 78,5% din populaţia eligibilă este vaccinată în acest moment cu schema completă.

„Este un proiect sensibil” dar „conform Constituţiei”, care necesită „o fază de adaptare” care să le permită celor recalcitranţi să se vaccineze „până la jumătatea lui martie”, a detaliat el.

Nu mai puţin de 27.000 de persoane au demonstrat sâmbătă în capitala austriacă împotriva acestei măsuri controversate, acuzată că încalcă libertăţile individuale.

„După aceea vor fi efectuate controale” şi a nu fi vaccinat va reprezenta un „delict” pasibil de „sancţiuni” financiare între 600 şi 3.600 de euro, în caz de recidivă.

Luată un timp în calcul, vaccinarea minorilor în vârstă de peste 14 ani a fost în cele din urmă abandonată şi numai adulţii vor fi vizaţi de măsură, a precizat liderul conservator în prezentarea proiectului de lege care urmează să fie adoptat joi de parlament.

Certificatul vaccinal se impune într-un număr crescând de ţări pentru anumite profesiuni, categorii de populaţie sau anumite activităţi. Însă vaccinarea anti-COVID obligatorie pentru toţi rămâne o excepţie. Ea a intrat în vigoare până acum în Ecuador, Tadjikistan, Turkmenistan, Indonezia şi Micronezia.

În Germania, un proiect similar, apărat de noul cancelar social-democrat Olaf Scholz, ar putea fi dezbătut în Bundestag la sfârşitul lui ianuarie.

Guvernul austriac justifică această măsură rară prin sufocarea spitalelor şi dorinţa sa de a atinge o rată de vaccinare de 90%, care ar permite potrivit experţilor săi atingerea unei imunităţi colective.

Măsura dispune de o largă majoritate în cameră, unde conservatorii şi Verzii, dar şi social-democraţii şi liberali susţin textul. Numai extrema dreaptă este împotrivă, în numele protejării libertăţilor individuale.

Excepţii sunt prevăzute pentru femeile însărcinate şi toate persoanele care nu pot fi vaccinate din motive medicale.

Sesizarea acestor excepţii în registrul naţional al vaccinărilor nu va fi posibilă decât începând in aprilie, a avertizat organismul însărcinat cu colectarea datelor.

Duminică, potrivit cifrelor guvernului, 5,8 milioane de locuitori din această ţară a Europei centrale care numără 7,4 milioane de persoane eligibile pentru vaccinare dispuneau de un certificat vaccinal la zi. AGERPRES

Locurile de divertisment şi culturale de pe teritoriul Danemarcei s-au redeschis duminică, după ce au fost închise timp de o lună, în condiţiile în care guvernul danez a relaxat restricţiile anti-COVID-19, în pofida unui număr mare de contaminări, informează dpa.

Publicul a fost întâmpinat din nou la muzee, grădini zoologice şi parcuri divertisment. Sălile de cinema, de teatru şi de concerte vor putea de asemenea să deschidă pentru prima dată după patru săptămâni, chiar dacă au fost impuse limite în ceea ce priveşte capacitatea.

În majoritatea locurilor vizitatorii vor trebui să poarte mască şi să facă dovada, prin intermediul unui paşaport sanitar, că au fost vaccinaţi, au trecut prin boală sau au fost testaţi recent negativ pentru COVID-19.

Cu toate acestea, danezii încă nu se pot duce la cluburi şi la discotecă: viaţa de noapte rămâne închisă până cel puţin la sfârşitul lunii ianuarie.

Danemarca, o ţară cu circa 6 milioane de locuitori, a înregistrat recent peste 20.000 de noi contaminări pe zi, mai multe zile la rând. Numai sâmbătă au fost înregistrate peste 25.000 de cazuri.

Cu toate acestea, oficiali din domeniul sanitar danez susţin că infectările au ajuns la o fază de platou, în condiţiile în care numărul de pacienţi internaţi la spital cu COVID-19 pare să se fi stabilizat la 700-800. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Patru comune din județul Cluj înregistrează  zero cazuri de COVID în ce cea mai mare ratpă de incidență rămâne în Ciurila, unde a ajuns la 25,30 la mia de locuitori.

Potrivit DSP Cluj, cele patru comune cu incidență zero sunt Beliș, Bobâlna, Cămărașu și Sânmartin.

La nivelul județului se înregistrează o rată de 7,47 la mia de locuitori, iar în municipiul Cluj-Napoca rata este de 10,67.

Urmărește știrile Cluj24.ro pe Google News

Vezi mai mult pe Cluj24.ro