România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB reprezentând contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană, la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 – 2030.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a publicat, vineri, în dezbatere publică, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 – 2030, data limită pentru primirea de propuneri şi observaţii fiind 14 decembrie 2021.

Potrivit notei de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ, Planul Investiţional dezvoltă o strategie a asigurării finanţării necesare pe cei 10 ani de implementare plecând de la corelarea principalelor surse de finanţare disponibile României: PNRR, POT, CEF 2.0 şi bugetul naţional.

Nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro

Per total, nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro. Din această sumă, 34,19 miliarde de euro sunt dedicate infrastructurii rutiere, 20,63 miliarde de euro infrastructurii feroviare, 10,7 miliarde de euro dedicate infrastructurii de metrou, 4,46 miliarde de euro dedicate infrastructurii navale şi 2,79 miliarde de euro dedicate infrastructurii aeroportuare.

Alocările estimative maxime pentru finanţare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro

Alocările estimative maxime pentru finanţare europeană sunt de 40,78 miliarde de euro (din care 13,43 fonduri externe nerambursabile şi 27,35 contribuţia maximă a bugetului de stat, incluzând mecanismul supracontractării), rezultând un deficit de 31,99 miliarde de euro, care poate fi acoperit de la bugetul de stat, respectiv prin împrumuturi externe şi fonduri private.

„În concluzie, România va trebui să asigure în următorii 10 ani contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în acest plan, rezultând un efort financiar reprezentând aproximativ 2% din PIB/an în funcţie de progresul fizic şi financiar al proiectelor”, se spune în nota de fundamentare.

Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României

Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport a României, pe următorii 10 ani, în valoare de aproape 73 de miliarde de euro, se află în faza de negocieri la Comisia Europeană a declarat, pe 24 noiembrie, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la audierile din Parlament prilejuite de preluarea portofoliului., exprimându-şi speranţa ca până la sfârşitul anului să fie aprobat prin Hotărâre de Guvern.

„România are nevoie de un salt de dezvoltare în infrastructura de transport pentru următorii 10 ani. Cu toţii avem nevoie de resurse financiare şi de un management profesionist al proiectelor şi un plan strategic pe termen lung şi de reforme totodată administrative, în conformitate inclusiv cu PNRR. Avem o strategie care a parcurs deja câţiva paşi, şi anume Planul investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020 -2030.

Acest plan în acest moment a fost elaborat

Acest plan în acest moment a fost elaborat, trimis către Comisia Europeană şi se află încă în faza de negocieri, urmând ca până la sfârşitul anului acest plan investiţional pe următorii 10 ani să fie aprobat printr-o Hotărâre de Guvern. Acest plan a fost creat în corelaţie cu politicile actuale ale Comisiei Europene, ceea ce înseamnă finalizarea coridoarelor europene, protecţia şi conservarea mediului, implementarea de soluţii de digitalizare şi inovare în transport”, a afirmat Sorin Grindeanu.

El a precizat că acest plan, elaborat în 2020 la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, are un rol triplu legat de o prioritizare a investiţiilor, o actualizare a Master Planului General de Transport al României, fiind totodată un document cadru de referinţă pentru politicile relevante.

Master Plan General de Transport

„Având în vedere că ne aflăm într-o perioadă de tranziţie între două exerciţii bugetare 2014 – 2020, respectiv 2021-2027, şi pentru că avem un Master Plan General de Transport aprobat în 2016, precum şi analizând necesitatea corelării tuturor acestor politici relevante în vederea realizării obiectivelor de infrastructuri necesare, acest plan investiţional are un rol triplu. După datele pe care le am în acest moment, el a fost elaborat în interiorul Ministerului Transporturilor în anul 2020, urmând etapele pe care vi le-am spus.

Acest rol triplu este legat de o prioritizare a investiţiilor, ceea ce este extrem de important pe această decadă 2020 – 2030, de asemenea înseamnă o actualizare a strategiei de implementare a Master Planului General de Transport şi, totodată, reprezintă un document cadru de referinţă pentru politicile relevante. În esenţă, acest plan investiţional vizează o schimbare de paradigmă în sensul concentrării eforturilor şi politice şi instituţionale şi financiare ale României pe un set clar de priorităţi care să ducă în 2030 la crearea unei reţele naţionale de transport, care să reprezinte ceea ce ne dorim cu toţii, coloana vertebrală de dezvoltare a economiei naţionale”, a explicat el. Agerpres

Vaccinurile anti-COVID-19 produse de Pfizer-BioNTech şi Moderna, care folosesc tehnologia ARN mesager, generează cel mai puternic impact asupra stimulării nivelurilor de anticorpi atunci când sunt administrate la 10-12 săptămâni după inocularea cu doza a doua, potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie, informează Reuters.

Studiul „COV-Boost” a fost deja menţionat de oficialii britanici atunci când au anunţat că serurile Pfizer şi Moderna au fost preferate pentru a fi utilizate în campania de vaccinare cu doze de supra-rapel („booster”) în această ţară, însă datele medicale aflate la baza acestei decizii au devenit disponibile abia joi seară.

Autorii studiului au descoperit că şase dintre cele şapte seruri „booster” care au fost examinate au stimulat imunitatea după vaccinările iniţiale cu vaccinul Pfizer-BioNTech, iar toate cele şapte seruri au crescut imunitatea atunci când au fost administrate după inoculările cu cele două doze ale vaccinului AstraZeneca.

„A treia doză va fi eficientă pentru multe dintre vaccinurile pe care le-am testat şi în multe combinaţii diferite”, a declarat Saul Faust, profesor de imunologie la Universitatea Southampton şi coordonator al studiului.

Studiul, publicat joi seară, a descoperit că o doză întreagă sau înjumătăţită de vaccin Pfizer sau o doză întreagă de vaccin Moderna asigură o stimulare puternică atât pentru nivelul de anticorpi, cât şi pentru cel al celulelor T, indiferent dacă participanţii au fost vaccinaţi iniţial cu doze Pfizer sau cu doze AstraZeneca.

Se ia în calcul reducerea intervalului de administrare a dozei booster

„Toate cele patru scheme de vaccinare folosite pe scară largă în Marea Britanie au dus în general la niveluri similare de imunitate şi sunt, cel mai probabil, la fel de eficiente”, a precizat Eleanor Riley, profesoară de imunologie la Universitatea Edinburgh. Ea a mai spus că ipoteza privind o modificare a politicii referitoare la intervalul de administrare a dozelor „booster” este sprijinită de datele medicale obţinute din acest studiu.

„Aceste date sprijină decizia adoptată de JCVI (Comitetul mixt pentru vaccinare şi imunizare) mai devreme în această săptămână pentru a reduce la trei luni intervalul de administrare a dozei ‘booster’ după vaccinarea cu doza a doua”, a precizat Eleanor Riley.

Atunci când vaccinurile AstraZeneca, Novavax, Johnson&Johnson şi Curevac au fost administrate sub forma unor doze „booster”, aceste seruri au crescut nivelurile de anticorpi în raport cu cele generate de oricare dintre vaccinurile folosite iniţial, deşi într-un grad mai mic decât rezultatele generate de dozele „booster” ale vaccinurilor Pfizer şi Moderna, au precizat autorii studiului.

În schimb, deşi vaccinul Valneva a crescut numărul anticorpilor la persoane vaccinate iniţial cu AstraZeneca, acest ser nu a generat un efect de stimulare la persoanele inoculate iniţial cu serul Pfizer.

Studiul COV-Boost a fost realizat înainte de răspândirea variantei emergente Omicron, însă profesorul Saul Faust a spus că a transmis deja eşantioane din această cercetare specialiştilor de la Agenţia britanică pentru siguranţa sănătăţii cu scopul de a obţine date medicale despre această variantă care stârneşte îngrijorări la nivel mondial.

Studiul britanic a descoperit că dozele „booster” contribuie şi la generarea unei reacţii imunitare mai ample cu ajutorul celulelor T împotriva variantelor Beta şi Delta, iar acest detaliu ar putea juca un rol cheie în protecţia pe termen lung împotriva maladiei COVID-19.

Un studiu separat, realizat de cercetătorii de la Imperial College London despre modul în care expunerea iniţială la SARS-CoV-2 modelează reacţia imunitară, a descoperit, în mod similar, o bună reacţie imunitară bazată pe celulele T, atât împotriva variantelor Alfa, cât şi Delta, dacă trecerea prin boală a fost urmată de vaccinare. Agerpres

Citește Romania24.ro pe Google News

Guvernul irlandez a anunţat vineri introducerea de noi restricţii, pentru a încerca să limiteze contaminările cu COVID-19 şi a preveni răspândirea noii variante Omicron. Potrivit AFP, printre măsuri se numără închiderea discotecilor şi distanţarea socială în anumite locuri.

„A merge înainte în perioada Crăciunului fără restricţii vizând să reducă volumul contactelor personale este pur şi simplu un risc prea mare”, a spus premierul Michael Martin, adresându-se irlandezilor.

Noile măsuri intră în vigoare din 7 decembrie

Urmând recomandările autorităţilor sanitare, de marţi, 7 decembrie, până la 9 ianuarie, discotecile vor trebui să se închidă, iar distanţarea socială va fi restabilită în baruri, restaurante şi hoteluri, cu servire în sală şi maxim şase persoane la o masă.

Capacitatea de primire este redusă la jumătate în instituţiile culturale şi pentru evenimentele sportive, unde purtarea măştii este obligatorie.

În plus, se recomandă limitarea la maxim patru familii a întâlnirilor la domiciliu.

La mijlocul lui noiembrie, Dublinul anunţase deja o serie de măsuri pentru a stopa resurgenţa coronavirusului în Irlanda şi pentru a proteja sistemul medical, la doar câteva săptămâni după ridicarea aproape integrală a restricţiilor în vigoare.

Executivul recomandase să lucreze de acasă atunci când era posibil şi a avansat ora de închidere a barurilor şi restaurantelor la miezul nopţii. Certificatul sanitar, aplicat deja în baruri, restaurante şi cluburi de noapte, fusese extins la locurile de agrement.

Varianta Omicron afectează succesul campaniei de vaccinare

Deşi campania de vaccinare este un succes şi creşterea contaminării a putut fi „stabilizată”, apariţia variantei Omicron, un caz fiind depistat în Irlanda, reprezintă „o sursă de îngrijorare”, a spus Michael Martin.

„Vom face tot ce ne stă în putinţă rezonabil pentru a împiedica această nouă variantă să circule în ţară”, a insistat el. „Dacă Omicron se implantează şi este mai transmisibil, posibilitatea de a avea o criză foarte gravă este evidentă”, a subliniat şeful executivului de la Dublin.

Irlanda, cu o populaţie de 5 milioane de locuitori unde aproape 90% dintre cei peste 12 ani sunt complet vaccinaţi, a înregistrat vineri 5.419 de cazuri pozitive, potrivit ultimelor date oficiale. Pandemia a făcut în ţară peste 5.700 de morţi, reaminteşte AFP. Agerpres

Citește Romania24.ro pe Google News

Tulpina Omicron va ajunge cu siguranță în România, spune șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), dr. Raed Arafat. El a precizat că măsurile care se iau în prezent în majoritatea statelor sunt pentru a întârzia apariția virusului.

Arafat a spus că încep să apară primele informaţii despre noua tulpină Omicron și cu siguranță ea o să apară și în România.

„Tulpina Delta (…) după vară este predominantă. Iar Omicron este mult mai contagioasă decât tulpina Delta. Și la acest moment toate măsurile pe care le iau ţările lumii, în general, sunt măsuri de întârziere pentru mai multe motive: să o studiem mai bine, să înţelegem impactul ei, să vedem dacă are efect vaccinul asupra ei sau nu, să vedem ce măsuri putem să luăm din punct de vedere al îmbunătăţirii vaccinurilor, dacă actualele vaccinuri nu au efect”, a declarant, vineri seara, la Digi 24, dr. Raed Arafat.

Arafat: Când putem avea informații certe despre efectul Omicron asupra persoanelor vaccinate

Date certe despre efectul Omicron în cazul persoanelor vaccinate vor fi disponibile după cel mult două săptămâni, a precizat Arafat.

„Am avut o dezbatere cu un coleg din SUA, un pneumolog. (…) Mai e nevoie de ceva timp, o săptămână – două, până se va înţelege exact efectul vaccinului, gravitatea bolii asupra celor vaccinaţi, gravitatea bolii asupra celor nevaccinaţi. la acest moment pare că persoanele vaccinate nu fac formă gravă”, a mai spus șeful DSU,

Totodată, Arafat a mai spus că România are un avantaj indirect în fața Omicron, în aceea că nu are zboruri directe cu zona Africii de Sud, unde a apărut inițial varianta Omicron.

„Am recuperat unii cetăţeni de acolo sub un control foarte strict de carantinare, de testare. Aşa am descoperit cele trei cazuri care oricum erau carantinate de când au intrat în ţară. După care s-a luat măsura ca cetăţenii ţărilor terţe, care nu sunt cetăţeni europeni, să nu poată intra în România pe următoarele săptămâni. În plus persoanele care vin de acolo, obligatoriu intră în carantină indiferent de statusul lor – vaccinat, nevaccinat, testat, netestat se carantinează cel puţin pentru 10 zile”, a explicat șeful DSU.

Arafat a mai spus că al cincilea val al pandemiei ar putea să fie dat de variantele Delta şi Omicron.
(sursa: Mediafax)

Citește Romania24.ro pe Google News