Connect with us

ACTUALITATE

ANAF: Dobânzi și penalități pentru neplata la termen, nedeclararea sau declararea incorectă a obligațiilor fiscale. GHID

Publicat


Firmele și persoanele fizice ajung să plătească dobânzi și penalități de până la 0,02% pe zi pentru întârzieri la plata taxelor și impozitelor, reamintește Agenția Națională de Administrare Fiscală, într-un ghid pe anul 2019, publicat pe site-ul ANAF.

Potrivit documentului publicat de ANAF, pentru neachitarea la termenul de scadență de către debitor a obligațiilor fiscale principale se datorează dobânzi și penalități de întârziere.

  • Nivelul dobânzii este de 0,02% – pentru fiecare zi de întârziere
  • Nivelul penalității de întârziere este de 0,01% – pentru fiecare zi de întârziere

„Dobânzile și penalitățile de întârziere se calculează din ziua imediat următoare expirării termenului de scadență și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, și se face venit la bugetul căruia îi aparține creanța principală. Nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligații fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum și sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor și sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei”, se mai precizează în broșură.

Pentru diferențele de obligații fiscale stabilite prin declarații de impunere rectificative sau decizii de impunere, nu se datorează obligații fiscale accesorii pentru suma plătită în contul obligației fiscale principale, dacă, anterior stabilirii obligațiilor fiscale, debitorul a efectuat o plată, iar suma plătită nu a stins alte obligații. Aceste dispoziții sunt aplicabile și în situația în care debitorul a efectuat plata obligației fiscale, iar declarația de impunere a fost depusă ulterior efectuării plății.

Pentru neachitarea la scadență a obligațiilor fiscale reprezentând impozite pentru care perioada fiscală este anuală, se datorează dobânzi după cum urmează:

a) în anul fiscal de impunere, pentru obligațiile fiscale stabilite de organul fiscal sau de contribuabili, inclusiv cele reprezentând plăți anticipate, se calculează din ziua următoare termenului de scadență și până la data stingerii sau, după caz, până în ultima zi a anului fiscal de impunere, inclusiv;

b) pentru sumele neachitate în anul de impunere potrivit lit. a), se calculează începând cu prima zi a anului fiscal următor până la data stingerii acestora, inclusiv;

c) în cazul în care obligația fiscală stabilită prin decizia de impunere anuală sau declarația de impunere anuală, după caz, este mai mică decât cea stabilită prin deciziile de plăți anticipate sau declarațiile depuse în cursul anului de impunere, dobânzile se recalculează, începând cu prima zi a anului fiscal următor celui de impunere, la soldul neachitat în raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuală sau declarația de impunere anuală, urmând a se face regularizarea dobânzilor în mod corespunzător;

d) pentru diferențele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală sau declarației de impunere anuală, dobânzile se datorează începând cu ziua următoare termenului de scadență prevăzut de lege. În cazul impozitului pe venit, această regulă se aplică numai dacă declarația de venit a fost depusă până la termenul prevăzut de lege. În situația în care declarația de venit nu a fost depusă până la termenul prevăzut de lege, dobânda se datorează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere.

Penalităţile de nedeclarare se datorează pentru obligațiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect și stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere.

Nivelul penalității de nedeclarare este de 0,08% pe fiecare zi, începând cu ziua imediat următoare scadenței și până la data stingerii sumei datorate, inclusiv, din obligațiile fiscale principale nedeclarate sau declarate incorect și stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizii de impunere.

Penalitatea de nedeclarare nu poate fi mai mare decât nivelul creanței fiscale principale la care se aplică.

Organul fiscal nu stabilește penalitatea de nedeclarare dacă aceasta este mai mică de 50 lei.

Penalitatea de nedeclarare stabilită se reduce cu 75%, la cerere, dacă obligațiile fiscale principale stabilite prin decizie se sting prin plată ori compensare sau sunt eșalonate la plată, în condițiile legii.

Vezi AICI broșura „Obligații de plată datorate pentru neplata la termen, nedeclararea sau declararea incorectă a obligațiilor fiscale”

sursa: Alba24.ro

ACTUALITATE

Populația județului Bihor a scăzut cu peste 1.000 de persoane în doar un an!

Publicat

Populaţia totală a judeţului Bihor a scăzut cu peste 1.000 de persoane între 1 iulie 2017 şi 1 iulie 2018, a declarat miercuri, în şedinţa Colegiului Prefectural, consilierul Daniela Sasca, de la Direcţia Judeţeană de Statistică, potrivit AGERPRES.

Conform raportului , populaţia după domiciliu a judeţului la 1 iulie 2018 era de 617.118 locuitori, în scădere faţă de 1 iulie 2017 cu 1.125 de persoane, din care 453 bărbaţi şi 672 femei. 

Mai mult de jumătate din total, 51,2%, trăieşte în cele zece municipii şi oraşe ale judeţului, unde s-a înregistrat şi minusul de 1.125 de persoane.

Și procesul de îmbătrânire demografică a populaţiei s-a adâncit, comparativ cu 1 iulie 2017, remarcându-se scăderea ponderii persoanelor tinere, de 0-14 ani, şi creşterea ponderii persoanelor vârstnice, de 65 de ani şi peste. Concret, dacă la 1 iulie 2017, populaţia de 0-14 ani era de 95.117 de persoane, la 1 iulie 2018, segmentul a scăzut la 94.641, în diminuare cu 476 de persoane.

A crescut însă numărul persoanelor vârstnice, cu 1.834, de la 96.460 la 98.294.

Indicele de îmbătrânire demografică la 1 iulie 2018 a fost de 104 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.

Consilierul a arătat că sporul natural a fost negativ, de minus 1.657 de persoane, fiind înregistraţi în anul 2018, în judeţul Bihor, 5.857 născuţi vii şi 7.514 decese.

“Concluzia ce se desprinde din datele prezentate comparativ între cei doi ani este de înrăutăţire continuă a evenimentelor demografice şi, deci, o scădere continuă a populaţiei”, a precizat Daniela Sasca, de la Direcția de Statisrtică.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Tenis: Patru românce au trecut de primul tur al calificărilor la Wimbledon

Publicat

Patru jucătoare române de tenis, Irina Begu, Ana Bogdan, Irina Bara şi Gabriela Ruse, au reuşit să acceadă, marţi, în runda a doua a calificărilor pentru tabloul principal al turneului de la Wimbledon, al treilea de Mare Şlem al anului.

Begu (28 ani, 114 WTA) a trecut de chinezoaica Jia-Jing Lu (29 ani, 202 WTA), cu 7-6 (2), 6-4.

Ana Bogdan (26 ani, 134 WTA) a învins-o pe elveţianca Ylena In-Albon (20 ani, 188 WTA), cu 6-2, 6-1, în doar 57 de minute.

Irina Bara (24 ani, 179 WTA) a avut nevoie de două ore şi 14 minute pentru a o învinge pe americanca Allie Kiick (23 ani, 127 WTA), cu 6-7 (4), 6-1, 6-4.

Gabriela Ruse (21 ani, 177 WTA) a câştigat în 49 de minute în faţa bulgăroaicei Sesil Karatanceva (29 ani, 206 WTA), cu 6-2, 6-2.

Alte două românce au pierdut în primul tur: Alexandra Cadanţu (29 ani, 205 WTA) a fost învinsă de o jucătoare americană, Caroline Dolehide (20 ani, 268 WTA), cu 6-1, 3-6, 6-3, iar Patricia Ţig (24 ani) a fost întrecută de spaniola Paula Badosa Gibert (21 ani, 126 WTA) cu 3-6, 6-1, 6-4.

În turul secund, Begu o va înfrunta pe franţuzoaica Oceane Dodin (22 ani, 509 WTA), Ruse şi Bara vor fi adversare, iar Ana Bogdan o va întâlni pe turcoaica Pemra Ozgen (33 ani, 220 WTA).

Jucătoarele învinse în primul tur al calificărilor vor primi 7.000 de lire sterline şi 2 puncte WTA, iar cele calificate în turul secund şi-au asigurat cecuri de 13.250 lire şi 20 de puncte WTA.

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

„Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale!”: Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legii pensiilor!

Publicat

bani

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul legii pensiilor, reexaminată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, fiind înregistrate 197 voturi ”pentru”, niciun vot ”împotrivă” şi 70 abţineri.

Fostul ministru al Muncii Olguţa Vasilescu, iniţiator al proiectului, a precizat că au fost foarte puţine modificări de făcut, pentru că legea nu a fost declarată constituţională în ansamblul său, ci Curtea a cerut la trei paragrafe să fie nişte clarificări.

“Suntem în situaţia să revotăm această lege importantă care repară inechităţile”, a spus Vasilescu, care a adăugat că decizia Curţii a stabilit că pensiile de invaliditate vor rămâne ca în actuala legislaţie şi că trebuie o definiţie mai riguroasă în ceea ce priveşte contribuabilul.

“Din punctul meu de vedere, nu erau neapărat necesare aceste clarificări”, a mai spus Vasilescu.

Deputatul PNL Valeria Schelean a afirmat că “nici după decizia Curţii Constituţională, actuala majoritate nu a vrut să adopte o lege care să garanteze în mod real dreptul la pensie”. “Formula adoptată este absolut neclară. (…) Dispoziţiile CCR nu au fost transpuse în acest proiect de lege”, a susţinut Schelean.

La rândul său, deputatul USR Cristian Seidler a criticat faptul că nu au fost abrogate pensiile speciale. “Bani oricum nu există pentru majorarea pensiilor. (…) Nu vă mai satură Dumnezeu de pensii speciale!”, a transmis Seidler.

Deputatul UDMR Csep Eva Andrea a spus că este o lege mult aşteptată şi formaţiunea sa o sprijină. “Ţin să atrag atenţia că nu se poate face economie pe spinarea nevoiaşilor, a persoanelor cu dizabilităţi”, a mai spus deputatul UDMR.

Emil Paşcan (PMP) a declarat că până acum cei de la Putere au reuşit să creeze o categorie nouă de privilegiaţi cu pensii speciale, adăugând că majorarea punctului de pensie trebuia să se petreacă începând cu luna ianuarie a acestui an.

În replică, Olguţa Vasilescu a precizat că Guvernul PSD-ALDE a plafonat pensiile speciale. “Suntem singurul guvern care a plafonat pensiile speciale, din 2017. Ne-a costat la vot”, a adăugat Vasilescu, transmiţându-le celor din Opoziţie că “ipocrizia ucide”.

Marţi, comisiile de specialitate au dat raport favorabil pentru acest proiect.

Astfel, conform celor adoptate, s-a modificat definiţia stagiului minim de cotizare, fiind eliminată referirea la pensia de invaliditate. În acest sens, stagiul minim de cotizare este perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare pentru a putea beneficia de pensie pentru limită de vârstă şi care nu cuprinde perioadele asimilate.

De asemenea, a fost modificată definiţia pensionarului, în sensul că acesta este “persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege”, fiind eliminat stagiul minim de 15 ani pentru acordarea pensiei de invaliditate.

Totodată, a fost reformulat articolul referitor la contribuabili sistemului public de pensii. Conform celor adoptate, “contribuabilii la sistemul public de pensii sunt: a) persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi din indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru care angajatorii sau entităţile asimilate acestora au obligaţia, potrivit Codului fiscal, de a calcula, de a reţine la sursă şi de a vira contribuţia de asigurări sociale a bugetul asigurărilor sociale de stat; b) persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente sau drepturi de proprietate intelectuală şi care, potrivit Codului fiscal, pe baza declaraţiei individuale de asigurare, datorează şi plătesc contribuţia de asigurări sociale; c) angajatorii sau entităţile asimilate acestora care, potrivit Codului fiscal, au obligaţia de a plăti contribuţia de asigurări sociale datorată pentru condiţii deosebite şi/sau speciale de muncă, precum şi eventuale diferenţe de contribuţii de asigurări sociale pe care legislaţia le pune în seama angajatorului; d) Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin structurile teritoriale şi unităţile trimiţătoare, care, potrivit legislaţiei specifice, au obligaţia de a suporta din bugetele proprii contribuţia de asigurări sociale datorată pentru persoanele care beneficiază de drepturi acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj, respectiv pentru personalul român trimis în misiune temporară sau permanentă în străinătate”.

De asemenea, s-a mai stabilit că “pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare în sistemul public de pensii, care nu îndeplinesc condiţiile de pensie pentru limită de vârstă şi care au capacitatea de muncă diminuată din cauza: a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii; b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca; c) participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din Decembrie 1989, care erau cuprinşi într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii”.

Legea a fost adoptată, iniţial, de Parlament la data de 19 decembrie 2018, iar la data de 21 decembrie 2018 a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate a Legii. Astfel, în urma examinării, Curtea Constituţională a admis sesizarea de neconstituţionalitate şi, prin Decizia nr.138 din 13 martie 2019, a constatat că prevederile art.25 alin.(1) şi art.63 lit.a) şi b) sunt neconstituţionale.

Săptămâna trecută, Senatul a respins, în plen, proiectul privind sistemul public de pensii. Au fost înregistrate 67 de voturi “pentru” şi 22 abţineri, nefiind întrunit numărul minim necesar pentru adoptarea unui act normativ cu caracter organic.

Camera Deputaţilor este for decizional. 

AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

A găsit un card și s-a pus pe shopping! O tânără de 18 ani s-a ales cu dosar penal

Publicat

sursa foto: www.financemela.in

O tânără din judeţul Arad este cercetată penal pentru operaţiuni bancare frauduloase, după ce s-a folosit de un card pe care l-ar fi găsit la casa de marcat a unui supermarket, ea plătind de mai multe ori cumpărături în valoare totală de 600 de lei.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Arad, Claudia Iuga, a declarat, miercuri, că tânăra are 18 ani şi este din localitatea Gurahonţ, ea fiind identificată de către poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale după mai multe tranzacţii cu cardul bancar pe care şi l-a însuşit.

“Tânăra ar fi găsit cardul la casa de marcat a unui supermarket de pe strada Pionierilor, din municipiul Arad, iar ulterior a efectuat mai multe tranzacţii contactless, în valoare de aproximativ 600 de lei”, a precizat Iuga.

Tânăra este cercetată pentru săvârşirea infracţiunilor de însuşire a bunului găsit şi efectuarea de operaţiuni bancare în mod fraudulos. 

AGERPRES

Citește mai departe