Numărul călătoriilor turistice efectuate de rezidenţi în primele şase luni din 2019 a fost de peste 9,565 milioane, în creştere cu 7,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut, cele mai multe călătorii pentru vacanţe având ca durată 1-3 înnoptări, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

În perioada menţionată, ponderea călătoriilor pentru vacanţe în total călătorii a fost de 89,5%, în timp ce călătoriile pentru afaceri şi motive profesionale au reprezentat 2,8%.

Cele mai multe călătorii pentru vacanţe efectuate în semestrul I 2019 au fost cele între 1-3 înnoptări, (68% din totalul călătorii de vacanţe).

“Ca şi în anii anteriori se menţine constantă preferinţa turiştilor români privind modalitatea de cazare în cadrul călătoriilor pentru vacanţe, 59,9% dintre aceştia preferând cazarea la rude şi prieteni. Urmează cazarea în hoteluri şi unităţi similare, în proporţie de 19,4% şi alte tipuri de cazare (cabane turistice, pensiuni turistice, pensiuni rurale, bungalouri, spaţii de cazare pe nave) cu 13,2%”, precizează INS.

În călătoriile de afaceri şi motive profesionale, turiştii români s-au cazat în proporţie de 45,2% în hoteluri şi unităţi similare. Alte două modalităţi de cazare au fost utilizate în proporţie de 28,6% la rude şi prieteni, respectiv 11,2% în alte tipuri de cazare fără plată.

Luna de vârf pentru călătoriile de vacanţe în ţară a fost luna ianuarie cu o pondere de 25,5% pentru călătoriile interne şi luna iunie, cu o pondere de 30,4% pentru cele externe.

În proporţie de 97,7% călătoriile pentru vacanţe în străinătate realizate în primele şase luni au avut ca destinaţie ţări din Europa, ţările Uniunii Europene reprezentând 89,8% din totalul acestor călătorii.

Numărul total de înnoptări aferente călătoriilor realizate în semestrul I 2019 a fost de 34.103.700, (86% pentru călătoriile de vacanţe). Din totalul de 29,317 milioane înnoptări înregistrate pentru vacanţe, 84% au fost realizate în România şi 16% în străinătate.

În perioada ianuarie – iunie 2019, rezidenţii români au cheltuit aproximativ 6,748 miliarde lei pentru călătorii de vacanţă şi afaceri, din care 75% pentru cele care au vizat destinaţii interne.

Din totalul cheltuielilor turistice pentru călătorii de vacanţe în semestrul I 2019, 76,6% au reprezentat cheltuielile pentru călătoriile în ţară, iar 23,4% pentru călătorii în străinătate. AGERPRES

Companiile producătoare de echipamente electrice şi electronice (EEE) mai au la dispoziţie trei luni până când contribuţia pe care o plătesc, în prezent, pentru nedeclararea EEE se va transforma în contribuţie pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare, atrag atenţia specialiştii EY România.

“Deşeurile de echipamente electrice şi electronice (“DEEE”) cum ar fi computere, televizoare, frigidere şi telefoane mobile sunt o parte din deşeurile cu cea mai rapidă creştere din Uniunea Europeană. Conform informaţiilor publicate pe site-ul Comisiei Europene, acestea vor depăşi cantitatea de 12 milioane de tone până în 2020. Ca urmare a gestionării defectuoase a deşeurilor electrice şi electronice, la începutul anului 2019, Comisia Europeană a transmis României o scrisoare de notificare oficială cu privire la deficienţele în adoptarea normelor UE privind DEEE, acesta fiind primul pas în cazul începerii procedurii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Dacă România nu ia măsuri în acest sens, Comisia Europeană poate decide să trimită mai departe o notificare către Curtea Europeană de Justiţie şi să impună sancţiuni financiare semnificative. În acest context, e important de reamintit companiilor că au rămas mai puţin de 3 luni până la intrarea în vigoare a contribuţiei pentru nerealizarea obligaţiilor anuale de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice”, explică Daniela Neagoe, senior manager în Comerţ Internaţional, Asistenţă Fiscală şi Juridică din cadrul EY România.

Conform consultanţilor, în prezent, o contribuţie de 4 lei/kg, respectiv 20 lei/kg (pentru lămpi) se datorează pentru diferenţa dintre cantităţile de echipamente electrice şi electronice (“EEE”) declarate ca fiind introduse pe piaţa naţională şi cantităţile constatate de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM).

Începând de anul viitor, această contribuţie pentru nedeclararea EEE se transformă în contribuţie pentru neîndeplinirea obligaţiilor anuale de colectare.

“Frecvent, se face confuzie între producătorii de EEE-uri în sensul legislaţiei de mediu şi producătorii de EEE-uri în sensul operatorilor economici care fabrică EEE-uri. Astfel, operatorii economici consideraţi producători, în sensul legislaţiei de mediu, sunt acele societăţi care au sediul în România şi fabrică echipamente electrice şi electronice sau ale căror EEE-uri sunt proiectate sau fabricate şi comercializate sub propria marcă comercială, sau operatorii economici care revând pe teritoriul României sub propria marcă comercială echipamente produse de alţi furnizori. Totodată, producători de EEE-uri sunt consideraţi şi acei operatori economici care au sediul în România şi importă/achiziţionează intracomunitar EEE-uri sau care au sediul într-un alt stat membru sau într-o ţară terţă şi vând EEE în România prin mijloace de comunicare la distanţă direct gospodăriilor particulare sau utilizatorilor în afara gospodăriilor particulare”, menţionează reprezentanta EY România.

Potrivit sursei citate, în vederea introducerii pe piaţă a EEE-urilor, producătorii au obligaţia de a se înregistra la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM), în Registrul producătorilor de echipamente electrice şi electronice. În urma acelei înregistrări, fiecare producător va primi un număr de înregistrare care va fi comunicat tuturor reţelelor comerciale prin care sunt vândute EEE-urile.

Începând cu data de 1 ianuarie 2020, operatorii economici care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice vor datora contribuţia de 4 lei/kg, respectiv 20 lei/kg (pentru lămpi) pentru diferenţa dintre cantităţile de deşeuri de echipamente electrice şi electronice corespunzătoare obligaţiilor anuale de colectare (45%) şi cantităţile efectiv colectate.

Totodată, începând cu aceeaşi dată, producătorii de echipamente electrice şi electronice vor fi obligaţi să se înregistreze şi în format online în Registrul naţional al producătorilor de EEE-uri.

În perioada 2017 – 2020, rata de colectare pe care trebuie să o atingă producătorii de echipamente electrice şi electronice este de 45%. O altă modificare va intra în vigoare începând cu anul 2021, şi anume rata de colectare care va creşte la 65%.

“Având în vedere toate aspectele menţionate mai sus, cu siguranţă data de 1 ianuarie 2020 va veni cu noi provocări pentru toţi producătorii de EEE-uri, cât şi pentru organizaţiile colective care acţionează în numele acestora, în ceea ce priveşte modul de gestionare a DEEE-urilor şi de raportare a acestora către Administraţia Fondului pentru Mediu”, subliniază Neagoe.

EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajaţi în peste 700 de birouri în 150 de ţări şi venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari, în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019.

Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piaţa serviciilor profesionale. În prezent, compania are peste 800 de angajaţi în România şi Republica Moldova, care lucrează în birourile deschise în în Bucureşti, Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Chişinău.AGERPRES

Grupul francez Renault şi-a înrăutăţit estimările privind vânzările şi profitul în 2019, în condiţiile în care producătorii auto globali sunt afectaţi de cererea mai redusă de pe pieţele majore, cum ar fi China, şi de investiţiile semnificative pentru vehiculele electrice, transmite Reuters.

Renault se aşteaptă la un declin al vânzărilor între 3% şi 4% în acest an. În iulie, compania abandonase deja obiectivul de a obţine în 2019 o creştere a veniturilor înainte de efectele cursului de schimb, anunţând că se aşteaptă ca nivelul vânzărilor să fie similar cu cel înregistrat în anii precedenţi.

“Din cauza mediului economic mai puţin favorabil şi a cerinţelor autorităţilor de reglementare, care necesită majorarea costurilor, grupul Renault şi-a revizuit estimările”, se arată într-un comunicat al companiei.

De asemenea, marja operaţională ar urma să se situeze la 5%, faţă de 6% previzionată anterior.

Renault a precizat că-şi va reevalua obiectivele pe termen mediu, care fac parte din planul strategic pentru perioada 2017-2022, dar nu a oferit detalii suplimentare.

În trimestrul trei din 2019, vânzările Renault au scăzut cu 1,6%, la 11,3 miliarde de euro (12,6 miliarde de dolari). Din grupul auto francez fac parte mărcile Renault, Dacia, Lada, Alpine, Renault Samsung Motors şi Jinbei Huasong.

Pentru 2019, grupul Renault estimează că piaţa mondială ar urma să înregistreze o contracţie de 1,6%.

Compania Dacia a fost preluată de Renault în anul 1999. Relansată în 2004 cu modelul Logan, Dacia a devenit un jucător de notorietate pe piaţa auto europeană. AGERPRES

Cheltuielile pentru protecţia mediului la nivel naţional au fost anul trecut de aproximativ 14,7 miliarde lei, reprezentând circa 1,6% din PIB, informează Institutul Naţional de Statistică.

Cele mai mari cheltuieli pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul deşeurilor la producătorii specializaţi, acestea reprezentând 77,5% din totalul cheltuielilor pe domeniul deşeurilor, în timp ce investiţiile cele mai mari pentru protecţia mediului au fost înregistrate pe domeniul gestionării apelor uzate la administraţia publică, acestea reprezentând 78,0% din totalul investiţiilor pe domeniul gestionării apelor uzate.

La nivel naţional, ponderea investiţiilor producătorilor nespecializaţi a reprezentat 47,4% (1,657 miliarde lei) în totalul investiţiilor pentru protecţia mediului, urmate de cele ale investiţiilor administraţiei publice (41,1%, respectiv 1,435 miliarde lei) şi de investiţiile producătorilor specializaţi (11,5 %, respectiv 400,9 milioane lei).

Din cheltuielile pentru protecţia mediului a producătorilor nespecializaţi în domeniul “producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă” s-au înregistrat 31,6%, în timp ce în sectorul “industria extractivă” s-au realizat 22,6%, iar sectorul ” industria prelucrătoare” a cheltuit 19,7%.

Pe domenii de mediu, cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate la managementul deşeurilor (44,1% din totalul cheltuielilor pentru protecţia mediului la nivel naţional), urmate de cheltuielile pentru alte domenii de mediu (18,7%) şi de cheltuielile pentru gestionarea apelor reziduale şi de protecţia aerului cu câte 16,3%. AGERPRES