Connect with us

ECONOMIE

Analiștii financiari estimează o nouă depreciere a leului și o rată medie a inflației de 3,60%

Publicat



bani

Analiştii financiari anticipează o depreciere a leului pentru orizontul de 12 luni, până la o valoare medie de 4,8597 lei/euro, o rată medie a inflaţiei de 3,6% în noiembrie 2020 şi o majorare a primei de risc a României, potrivit unui sondaj realizat de CFA România.

“În ceea ce priveşte cursul de schimb EURO/RON, peste 83% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7992, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8597”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei CFA România transmis AGERPRES.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (noiembrie 2020/noiembrie 2019) a înregistrat o valoare medie de 3,60%.

“Sunt de remarcat anticipaţiile privind majorarea primei de risc a României (peste 66% dintre participanţii la sondaj anticipează majorarea preţului CDS pentru România). De asemenea, peste 63% dintre participanţii la sondaj consideră că proprietăţile imobiliare din principalele oraşe sunt supraevaluate”, precizează sursa citată.

În luna octombrie 2019, Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a crescut cu 6,9 puncte, faţă de luna anterioară, până la valoarea de 54,4 puncte, dar raportat la octombrie 2018, Indicatorul a scăzut cu 6,1 puncte. Această evoluţie s-a datorat componentei de anticipaţii a Indicatorului, susţin analiştii CFA România.

Astfel, Indicatorul condiţiilor curente a scăzut faţă de luna anterioară cu 0,3 puncte, până la valoarea de 65 de puncte, iar faţă de aceeaşi lună a anului anterior, Indicatorul condiţiilor curente a crescut cu 2,5 puncte.

Indicatorul anticipaţiilor a crescut cu 10,5 puncte până la valoarea de 49,2 puncte, dar comparativ cu perioada similară a anului trecut, acest Indicator a scăzut cu 7,8 puncte.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către Asociaţia CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică din România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat Indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.

“Prin modul de realizare, acest sondaj cuprinde atât elemente specifice unui indicator de sentiment (încredere) care arată percepţia grupului de analişti membri ai Asociaţiei CFA România privind evoluţia pieţelor financiare, a mediului de afaceri, a randamentelor şi riscurilor, cât şi un indicator fundamental de prognoză privind evoluţiile cursului de schimb, a ratelor dobânzilor şi inflaţiei. Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA”, precizează sursa citată.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţiile (pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie).

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobândă, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

Asociaţia CFA România este asociaţia profesioniştilor în investiţii din România, în mare parte deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA®), calificare administrată de CFA Institute (USA). În prezent, Asociaţia CFA România are peste 230 de membri. AGERPRES/(AS – editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)

ACTUALITATE

În primele patru luni ale anului, radierile de firme în scădere cu aproape 73%

Publicat

Numărul firmelor radiate a scăzut în primele patru luni din 2020 cu 72,87%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi s-a cifrat la 15.179, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 2.089 firme (cu 62,85% mai puţine faţă de ianuarie-aprilie 2019) şi în judeţele Constanţa – 714 (minus 45,33%), Cluj – 680 (minus 63,24%) şi Timiş – 625 (minus 59,60%).

La polul opus, cele mai puţine radieri au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 117 (în scădere cu 70,08% faţă de anul aceeaşi perioadă din 2019), Covasna – 117 (minus 72,85%) şi Călăraşi – 134 (minus 79,06%).

În primele patru luni din 2020, în niciun judeţ nu s-au înregistrat creşteri ale numărului de radieri, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Maramureş (85,68%), Gorj (84,43%) şi Teleorman (84,33%).

În luna aprilie 2020 au fost înregistrate 1.388 de radieri, cele mai mult în Bucureşti (218) şi judeţele Cluj (109), Constanţa (99) şi Timiş (78)

Pe domenii de activitate, numărul cel mai mare de radieri a fost înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 4.068 (minus 76,55% raportat la ianuarie-aprilie 2019), construcţii – 1.393 (minus 74,5%) şi agricultură, silvicultură şi pescuit – 1.251 (minus 88,46%). AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Controale la firmele cu fonduri europene dar care au încasat şi şomaj tehnic

Publicat

bani lei

Firmele care au avut fonduri europene şi, în acelaşi timp, au încasat şomaj tehnic sunt verificate, dar se vor face controale şi la PFA-uri sau la întreprinderi familiale, a declarat, luni, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

“În cea mai mare parte mi-au fost confirmate aşteptările. Sunt, însă, şi destule situaţii din altă categorie. Sper să reuşesc să scot odată şi odată din amorţire Inspecţia Muncii să iasă pe teren şi să facă aceste verificări. Sunt şi companii care au intrat în panică şi urmează să fie verificată situaţia celor care au avut fonduri europene şi, în acelaşi timp, au încasat şomaj tehnic.

Există mai multe verificări care se fac în continuu. Se fac verificări nu numai la firme, ci şi la PFA-uri, la întreprinderi familiale. Avem mai multe culoare pe care le verificăm. Folosesc foarte mult şi semnalele de la oameni care îmi scriu, fără exagerare, câteva sute de mesaje pe zi, despre anumite probleme inclusiv pe această speţă. Săptămânal, am o situaţie, dar repet în cea mai mare parte aşteptările mi-au fost confirmate.

Dacă ne uităm la ce aveam de ales, între un sistem ultra complex de verificare, am preferat să folosesc o cale de muncă. În cea mai mare parte sunt oameni corecţi, dar mai avem şi probleme”, a spus Alexandru, la Europa FM.

Conform datelor centralizate de Inspecţia Muncii şi publicate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, publicate luni, la nivel naţional se înregistrau 403.459 de contracte de muncă ca fiind încetate.

Dintre cele 403.459 contracte de muncă înregistrate ca încetate, un număr de 71.603 sunt din categoria Comerţ cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, 71.300 din Industria prelucrătoare şi 59.583 din Construcţii.

De asemenea, numărul contractelor de muncă suspendate înregistrate, vineri, în evidenţele Inspecţiei Muncii, era de 586.462. Dintre acestea, 150.225 sunt din Industria prelucrătoare, 96.322 sunt din domeniul Comerţ cu amănuntul şi repararea autovehiculelor şi motocicletelor, şi 100.069 din domeniul Hoteluri şi Restaurante. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Peste 1,5 milioane hectare de culturi agricole, calamitate de secetă

Publicat

În România avem 1,6 milioane de hectare de culturi agricole calamitate de secetă, iar 941.000 de hectare au fost deja verificate, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

“În ceea ce priveşte procesele verbale de constatare a pagubelor, din înştiinţările făcute de către fermieri, sunt 1,6 milioane hectare calamitate, din ceea ce s-a verificat până acum – 941.000 de hectare. Sigur, aceste echipe de constatare a dimensiunii pagubelor lucrează continuu şi sâmbătă şi duminică, pentru că noi, la finele lunii mai, vrem să avem încheiate aceste procese verbale, iar până la 15 iunie să avem sintezele pe judeţe, pe comune, pe parcele, ca să ştim cum anume vom face despăgubirile”, a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a făcut un apel la fermieri şi la cei care fac parte din echipele de constatare, pentru că în unele judeţe,
“suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate”.

“Vreau să fac un apel şi la fermieri, dar în primul rând la cei care fac parte din comisiile de constatare, pentru că în unele judeţe suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate. Probabil, fie în toamnă s-au raportat greşit acele suprafeţe, fie echipele care constată şi fac procesele verbale nu îşi fac întotdeauna treaba. Noi vrem să-i despăgubim pe toţi cei care sunt păgubiţi, dar datele după care calculăm şi vom face aceste despăgubiri trebuie să fie date reale”, a adăugat Adrian Oros. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Programele de sprijin pentru IMM-uri ar putea fi derulate din a doua parte a lunii iunie

Publicat

bani

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a afirmat că programele de sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii vor începe să fie derulate probabil din a doua parte a lunii iunie.

“La Ministerul Economiei şi Mediului de Afaceri avem în continuare programul de microindustrializare, care se adresează IMM-urilor, şi aici vorbim de microgranturi de până la 450.000 lei pentru investiţii, pentru echipamente tehnologice. Avem programul de comerţ şi servicii – şi aici vorbim de granturi de până în 250.000 lei pentru firme care au în coduri CAEN activitatea de comerţ şi de servicii. Evident, programul Start-Up Nation, pe care îl ştiţi, un program pe care vrem să îl rebranduim, să îl refacem şi care să fie orientat către antreprenoriat, către eficienţa antreprenorială, tehnologie, digitalizare. Cam acestea sunt programele pe care la nivelul Ministerului Economiei vrem să le derulăm probabil din a doua parte a lunii iunie”, a menţionat ministrul Economiei, în videoconferinţa “VorbIMM despre vouchere şi micro-granturi pentru IMM-uri”, organizată de CNIPMMR.

Acesta a subliniat că, în urma negocierii cu Comisia Europeană, “avem o anvelopă de 1 miliard de euro” care va fi alocată întreprinderilor mici şi mijlocii.

“În interiorul acestei anvelope de un miliard de euro, gândim, şi s-a discutat cu Comisia Europeană, trei moduri de repartizare a acestor sume: unul ar fi voucherul de consum pentru a încuraja consumul intern, vouchere care vor merge către românii care au avut de suferit în această pandemie. O altă linie de finanţare ar fi granturile de capital de lucru pentru a sprijini companiile, întreprinderile mici şi mijlocii pentru a-şi relua activitatea. Banii aceştia se pot cheltui pentru refacerea stocurilor, pentru capital de lucru, pentru plata inclusiv a echipamentelor de protecţie necesare continuării activităţii în următoarea stare de alertă în această epidemie, iar o ultimă parte de linie de finanţare ar fi evident granturile pentru investiţii pentru întreprinderile mici şi mijlocii, care doresc să-şi extindă activitatea şi să achiziţioneze linii tehnologice, să poată face producţie. Pe scurt, aşa sintetizat, cam acestea sunt liniile spre care vrem să aducem acest miliard de euro”, a explicat ministrul Economiei. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate