Connect with us

EVENIMENT

ANALIZĂ: Cum funcționează Scutul de la Deveselu și cât de periculoase ar putea fi, pentru România, rachetele iraniene în cazul unui război

Publicat


”Încălzirea” situației din Iran ridică semne de întrebare și pentru publicul din România. Care este raza de acțiune a rachetelor iraniene, cât suntem de protejați și, mai ales cum ne protejăm.

Scutul de la Deveselu se află la 2500 de kilometri de Iran și este un punct strategic pentru apărarea Europei.

Armata iraniană e dotată cu șase tipuri de rachete balistice, Shahab 3 fiind generația cea mai avansată și cu cea mai mare rază de acțiune (2.000 km), potrivit informațiilor oficiale preluate de BBC News.

Potrivit unui articol publicat de G4Media.ro, rachetele Shahab 3 lansate de trupele iraniene pot ajunge, în teorie, în Europa, intrând în raza lor de acțiune țări precum Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Grecia ori Turcia.

Dezvoltarea rachetelor Shahab 3 e unul dintre motivele pentru care SUA au amplasat în Europa un scut anti-rachetă a cărui menire e protecția aliaților împotriva rachetelor balistice iraniene cu rază lungă de acțiune. După ce a fost construit de SUA, scutul antirachetă a intrat în operarea NATO.

Baza de la Deveselu. Elemente ale acestui scut se găsesc și în România, care găzduiește la Deveselu (Olt) lansatoare de interceptori anti-rachetă. Interceptorii SM-3 tip I B sunt pur defensivi, nu sunt echipați cu nici un fel de focoase explozive şi se bazează numai pe energia lor cinetică pentru a lovi şi distruge focoasele rachetelor balistice inamice.

Baza găzduiește trei baterii, cu câte 24 de rachete interceptoare SM-3 fără încărcătură explozivă.

Baza de la Deveselu a devenit operațională în 2016 și este varianta terestră a sistemului naval Aegis de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO.

Este formată în prezent din trei unități militare: Baza 99, românească, care găzduiește celelalte două baze americane – cea a forțelor navale și pe cea a Sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă, adică scutul propriu-zis, scrie romania.europalibera.org.

Întins pe o suprafață de 900 de hectare, dintre care 170 de hectare au fost puse la dispoziția părții americane, sistemul Aegis Ashore este unul defensiv, așa cum au subliniat în mai multe rânduri oficiali americani, români și ai NATO, și este creat să identifice, urmărească și să intercepteze rachete balistice cu rază mică, medie sau intermediară.

Scutul identifică, din faza de zbor, amenințările venite din afara spațiului euroatlantic, cum ar fi Iranul, apărând în acest fel Europa.

Apărarea antirachetă a Europei ar urma să fie consolidată prin instalarea celei de-a doua facilități ale sistemului Aegis Ashore în Polonia, care ar fi trebuit să aibă loc în 2018, însă din cauză că lucrările nu au fost finalizate la timp, cel mai probabil baza va deveni funcțională din acest an. Deocamdată, operaționale sunt doar baza de la Deveselu și cea de testare din Kauai, Hawaii.

În România, scutul de la Deveselu a fost recent modernizat. Sistemul are un radar antibalistic și este înzestrat cu 24 de rachete interceptoare Standard Missile 3 (SM-3).

  • Practic, acest tip de rachetă, care nu este dotată cu focoase nucleare și nici cu încarcătură periculoasă – chimică sau biologică, de exemplu – poate distruge rachetele balistice în aer prin impact (forța cinetică), la viteză foarte mare.

În faza următoare, cea de-a treia a EPAA, ar urma ca rachetele actuale să fie înlocuite de o nouă generație cu „rază de acțiune semnificativ mai mare și capabilități împotriva diverselor tipuri de rachete”, după cum explica, în urmă cu câteva luni, John Fitzpatrick, comandantul sistemului de apărare antirachetă Aegis.

  • „Așa cum sunt instalate harware-ul și software-ul acum, nu ne permit să facem altceva. Orice altă modificare, ar necesita schimbări radicale și nu există planuri în acest sens”, a mai spus atunci comandantul Aegis, subliniind ideea că rachetele de la Deveselu nu sunt doate cu focoase, iar rolul lor este să de apărare antirachetă.

El a mai precizat că deși sistemul vine de pe o navă care are și alte capabilități, sistemul Aegis de la Deveselu este destinat doar apărării împotriva rachetelor venite din state precum Iran. La finalul lunii decembrie, și Franța, Germania și Marea Britanie au exprimat îngrijorări la ONU în legatură cu faptul că Iranul ar fi dezvoltat un sistem balistic capabil să lanseze o rachetă nucleară cu rază medie de acțiune, mai scrie Europa Liberă.

Există și posibilitatea măririi numărului de lansatoare ale bazei de la Deveselu, însă acest lucru „nu este în plan pentru moment”, a mai explicat John Fitzpatrick.

  • La baza de la Deveselu sunt 500 de militari și civili români și alți 250 de militari și civili americani, existând însă posibilitatea ca prezența americană să fie dublată.

Cine asigură securitatea bazei. România este responsabilă pentru asigurarea securității și protecției pentru bază, iar pentru acest lucru există un sistem complex de securitate, inclusiv mașini dotate cu camere cu termoviziune.

Pentru a spori securitatea obiectivului militar, nu se poate construi nimic pe o rază de 35 de kilometri de bază și există restricții legate și se regimul de înălțime permis.

De asemenea, nu se pot instala turbine eoliene în apropierea unității, iar zborurile comerciale nu pot trece pe deasupra bazei decât dacă este o situație de urgență, cum ar fi vremea rea.

Militarii români trebuie să păzească baza și de incendii, cea mai mare provocare fiind incendierea terenurilor agricole din zonă, devenită „o tradiție în România”, mai ales că baza este înconjurată de fermieri.

Criticile Moscovei. Rusia a spus de mai multe ori că în sistemul de la Deveselu se pot monta sisteme de atac, dar oficialii americani au explicat că rachetele de la Deveselu sunt doar defensive și nu pot fi echipate cu încărcătură explozivă.

Mai mult, la începutul anului trecut, ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că solicită SUA să distrugă sistemul de lansare verticală de tip MK-41, amplasate în România, precum și dronele, dacă dorește să revină în cadrul prevederilor Tratatului INF.

Astfel, pe acel tip de lansator s-ar putea pune și rachete de croazieră de tip Tomahawk. Practic, conform explicațiilor militarilor americani lansatoarele de la Deveselu sunt configurate astfel încât să nu poată funcționa decât cu rachetele interceptoare SM-3.

Surse: romania.europalibera.org, G4Media.ro

Foto: Center for Strategic and International Studies – CSIS

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Înclinaţia orbitală neobișnuită a planetei Uranus, cauzată de impactul cu un corp de dimensiunea Pământului

Publicat

Conform unui nou studiu realizat pe seama unor simulări computerizate, transmite marţi Live Science, o planetă înghețată, de dimensiuni similare Pământului, a lovit planeta Uranus în trecutul îndepărtat, imprimându-i neobişnuita înclinaţie orbitală faţă de planul întregului Sistem Solar.

Uranus este răsturnată la peste 90 de grade relativ la planul Sistemului Solar, situaţie în care se află şi sistemul de inele al acestei planete gazoase precum şi orbitele celor 27 de sateliţi cunoscuţi ai săi. Astronomii sunt de părere că această configuraţie unică este dovada unei coliziuni violente suferită de Uranus la puţin timp după ce s-a format, impact care, aparent, a avut şi efectul accelerării rotaţiei acestei planete în jurul propriei axe. Uranus încheie o rotaţie completă în jurul propriei axe o dată la 17 ore, semnificativ mai rapid decât cele 24 de ore necesare Pământului pentru o rotaţie similară.

Detaliile posibile ale unei astfel de coliziuni au rămas până în prezent necunoscute pentru că sistemul lui Uranus este foarte complex şi dificil de simulat pe calculator. Spre exemplu, masa discurilor de fragmente rezultate după impact tinde să fie foarte mare în aceste modele, cu mult mai mare decât ar trebui să fie, ţinând cont de masa totală a lunilor lui Uranus din prezent.

O echipă de cercetători a anunţat că a avut succes cu o nouă strategie de simulare concepută pentru a investiga modul de formare al sateliţilor naturali în jurul planetelor îngheţate. Accentul trebuie pus pe “îngheţate”. Impacturile colosale produse în zona rece şi întunecată de la marginea Sistemului Solar au consecinţe diferite decât ciocnirile produse la distanţe mult mai mici faţă de Soare – aşa cum a fost coliziunea care a dus la formarea Lunii.

Astfel, în cazul sistemului Pământ-Lună, acesta a apărut în urma coliziunii dintre proto-Pământ şi un alt planetoid de dimensiunea lui Marte, denumit Theia. Ambele corpuri implicate au fost compuse din roci (telurice şi nu din gaze îngheţate, cum este cazul lui Uranus). Materialul aruncat în spaţiu de impact s-a solidificat apoi relativ rapid, permiţându-i Lunii nou formate să atragă gravitaţional câte ceva din el, restul ajungând înapoi pe Pământ.

Însă materialul ejectat în spaţiu de coliziunea suportată de Uranus a fost mult mai volatil – substanţe precum apa sau amoniacul – şi a rămas în stare gazoasă perioade mai mari. Protoplaneta Uranus, aflată pe atunci încă în perioada de “creştere” a înghiţit o mare parte din aceste gaze, rămânând mai puţin material din care s-au format lunile, conform studiului ce a fost publicat săptămâna trecută în revista Nature Astronomy.

Noua simulare computerizată, ce ţine cont de toate aceste variabile, sugerează că Uranus s-a ciocnit cu un corp mare şi îngheţat, cu o masă de până la trei ori cea a Pământului din prezent (sau cel puţin egală cu cea terestră).

“Acest model este primul care explică configuraţia sistemului sateliţilor lui Uranus şi ne poate ajuta să explicăm şi configuraţia altor planete îngheţate din Sistemul Solar, aşa cum este Neptun”, a precizat coordonatorul acestui studiu, Shigeru Ida, de la Earth-Life Science Institute din cadrul Institutului Tehnologic din Tokyo.

“Dincolo de aceasta, astronomii au descoperit recent mii de planete pe orbita altor stele, aşa-numitele exoplanete, iar observaţiile sugerează că numeroase dintre noile planete descoperite, cunoscute drept super-Terre, din sistemele exoplanetare, ar putea fi formate în mare parte din gheaţă de diferite tipuri. Iar acest model poate fi aplicat şi în cazul acestor planete”, a mai adăugat Shigeru Ida. AGERPRES

FOTO: livescience.com

Citește mai departe

EVENIMENT

Un copil de 1 an şi 7 luni din Craiova a murit după ce a căzut de la etajul şapte al unui bloc

Publicat

accident

Un copil de 1 an şi 7 luni din Craiova a murit, marți seară, după ce a căzut de la etajul şapte al unui bloc de pe bulevardul Decebal din municipiu, unde locuia împreună cu familia.

“Echipajul SMURD a fost solicitat să intervină pentru acordarea primului ajutor medical calificat unei persoane căzute de la înălţime. Ajuns la faţa locului, echipajul medical a constatat că e vorba de un copil de circa 2 ani căzut în gol de la înălţime, căruia a încercat să-i acorde ajutor medical, dar cu toate eforturile depuse, medicii şi paramedicii nu au mai putut face nimic”, au informat reprezentanții ISU Dolj.

Din primele cercetări, poliţiştii au stabilit că micuțul s-ar fi aflat într-o cameră împreună cu fratele său de 9 ani, în timp ce într-o altă cameră a apartamentului se aflau mama şi bunica acestuia.

„În această seară, polițiștii Secției 5 Poliție Craiova au fost sesizați cu privire la faptul că un copil de 1 an și 7 luni a căzut de la etajul 7 al blocului unde locuia împreuna cu familia. Din primele cercetări efectuate de polițiști a rezultat faptul că acesta s-ar fi aflat într-o cameră împreună cu fratele său de 9 ani, în timp ce, într-o altă cameră a apartamentului se aflau mama și bunica acestuia”, au informat reprezentanții IPJ Dolj.

Aceștia au precizat că în cauză a fost întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă, fiind efectuate cercetări în vederea lămuririi împrejurărilor în care s-a produs evenimentul.

Citește mai departe

EVENIMENT

Coronavirus/ S-a înregistrat primul deces din rândul personalului medical infectat: un ambulanțier de 53 de ani, din Suceava

Publicat

coronavirus sursa isu timis

Ministerul Sănătății a anunțat, marți seară, primul deces în urma infectării cu noul coronavirus în rândul personalului medical, fiind vorba despre un ambulanțier în vârstă de 53 de ani, din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean Suceava.

Potrivit autorităților, bărbatul a prezentat simptomatologie COVID 19 în data de 24 martie 2020. A fost testat și a primit rezultatul pozitiv in data de 30 martie 2020. Acesta a fost internat la domiciliu și nu a acceptat internarea. A decedat la domiciliu astazi, 7 aprilie 2020.

”Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru își exprimă regretul față de această pierdere și transmite condoleanțe familiei. Ministrul Sănătății este alaturi de personalul medical din cadrul SAJ Suceava”, transmit reprezentanții ministerului.

În prezent, conform raportărilor din teritoriu la INSP, un număr de 699 cadre medicale sunt infectate cu noul coronavirus.

Citește mai departe

EVENIMENT

Coronavirus/ Germania a făcut peste 330.000 de teste în ultima săptămână. Bilanțul pandemiei: 104.199 de cazuri de infectare și 1.842 de decese

Publicat

Laboratoarele germane au prelucrat săptămâna trecută 332.414 teste pentru depistarea cazurilor de infectare cu coronavirus, cu 5,9% mai multe faţă de săptămâna anterioară, a anunţat un grup comercial implicat în această activitate, relatează marţi agenţia Reuters.

Asociaţia ALM din care fac parte laboratoarele certificate din Germania a mai precizat că în prezent nu ar fi probleme dacă s-ar pune în practică politica de testare la nivel naţional, aşa cum a fost ea definită de Institutul Robert Koch pentru boli infecţioase.

În condiţii ideale, adică dispunând de materiale şi produse chimice suficiente pentru activitatea de testare, în Germania ar putea fi efectuate, teoretic, circa 100.000 de teste de coronavirus zilnic, menţionează acest grup comercial.

”Nu am primit o cerere pentru mai multe teste, în cadrul actualei politici de testare”, a precizat un membru al conducerii ALM, Evangelos Kotsopoulos, adăugând însă că nu este clar cât va putea fi susţinută aprovizionarea cu kituri de testare şi reactivi dacă laboratoarele germane vor fi împinse până la limita potenţialului lor.

Germania avea confirmate până marţi 104.199 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, din care 1.842 de decese, conform worldometers.info. AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate