Connect with us

ACTUALITATE

Analiză: Moldova şi Ţara Românească, mai separate ca oricând, la 161 de ani de la Mica Unire

Publicat


1 decembrie

Cele două foste principate, Moldova şi Ţara Românească, sunt mai separate decât oricând din punct de vedere economic la 161 de ani de la momentul la care au ales să se unească, potrivit unei analize realizată de compania de consultanţă Frames.

În prezent nu există un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, relevă analiza citată.

Citește și 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

“Acum 161 de ani, românii din Moldova şi Ţara Românească alegeau să se unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi şi avantaje egale pentru toţi locuitorii. Anii au trecut şi, dincolo de politică, de unirea administrativă şi de legăturile sociale, din punct de vedere economic, al investiţiilor regionale şi al infrastructurii, unirea a întârziat să apară. Nici acum, după 161 de ani, nu avem nici măcar un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece. Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând”, consideră analiştii Frames.

Ţara Românească, în principal Bucureştiul şi Ilfov-ul, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor de la Comisia Naţională de Prognoză, Bucureşti-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB-ul naţional, cifrat la 1.040 de miliarde de lei. La polul opus, cele cinci judeţe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Suceava şi Neamţ), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din această sumă – 107,1 miliarde lei.

Nici în acest an nu se întrevede o îmbunătăţire a situaţiei în condiţiile în care CNP estimează că Regiunea Bucureşti-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 miliarde de lei.

“Estimările indică o adâncire a discrepanţelor economice la nivel regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeş şi celelalte judeţe din Ţara Românească confirmă această tendinţă. Perspectivele PIB-ului la nivel regional indică un avans de 83,8 miliarde de lei pentru zona Capitalei, până în 2023, şi de numai 39,3 miliarde de lei pentru cele cinci judeţe din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est”, arată analiza Frames, remisă joi AGERPRES.

În acest context, Adrian Negrescu, managerul Frames, afirmă că Moldova n-a reprezentat, niciodată în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanţii de la Bucureşti, lobby-ul local nu a funcţionat, iar politicienii şi administratorii din judeţele Moldovei nu au reuşit să impună niciun proiect major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor şi creşterea nivelului de trai.

“Dincolo de perioada comunistă, când discrepanţele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forţată, după Revoluţie, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiţii în infrastructură şi a întârziat să ofere oportunităţile de business care să atragă investitori”, a arătat Adrian Negrescu.

Potrivit Frames, după ce, în anii 90, judeţele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat şi aceste business-uri s-au închis, iar forţa de muncă a început să emigreze masiv spre Occident şi în zonele mai bogate din ţară, precum Bucureştiul. La polul opus, Ţara Românească, regiune în care Bucureşti-Ilfov reprezintă principalul pol de atracţie pentru investitori, a beneficiat de investiţii, de politici publice, de facilităţi care au adus o creştere economică substanţială, care au atras ca un magnet forţa de muncă, inclusiv din Moldova.

Aşa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, Bucureşti-Ifov să atragă investiţii străine directe de 49,2 miliarde de euro la nivelul anului 2018, iar judeţele din Nord-Estul ţării de numai 1,92 miliarde de euro.

Şi salariile, principalul indicator al prosperităţii populaţiei, au evoluat diferit în cele două regiuni. Dacă în Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1.300 de lei, la 2.516 lei, în Bucureşti, venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3.946 lei, în creştere cu 1.555 lei.

Singurul judeţ care se apropie de situaţia din Capitală, din prisma salariilor, este Iaşiul care, pe fondul evoluţiei economice pozitive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3.096 de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureştiul.

“Situaţia oarecum prosperă din Bucureşti-Ilfov este, pe de altă parte, una singulară în fostul principat Ţara Românească. Şi aici, discrepanţele între locuitorii din Capitală şi din celelalte judeţe din regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea judeţelor din Bărăgan şi Oltenia”, arată analiza Frames.

Mai mult, lipsa infrastructurii şi scăderea puternică a forţei de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, şi într-un recul semnificativ în privinţa apetitului pentru business, comparativ situaţia din Ţara Românească. Astfel, dacă în 2008 în cele cinci judeţe din Regiunea de Nord-Est se înfiinţau 15.363 de firme şi PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerţului erau înregistrate 101.122 societăţi active în Moldova, faţă de 220.625 cât erau în Bucureşti.

Analiştii subliniază, în context, că situaţia din Moldova nu este una unică la nivel naţional în condiţiile în care, cu excepţia unor poli de creştere economică, concentraţi în jurul oraşelor mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov şi Sibiu, restul judeţelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.

Potrivit acestora, actuala situaţie economico-socială riscă să se agraveze. “Precum un bulgăre de zăpadă, problemele precum cele legate de infrastructură, salarizare, lipsa forţei de muncă, scăderea natalităţii se vor acumula şi se vor accentua, fenomenul enclavizării economice a României riscând să se adâncească şi mai mult”, arată analiza Frames.

Ieşirea din această buclă economică negativă poate fi realizată, potrivit experţilor, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă şi prin direcţionarea fluxurilor investiţionale către zonele defavorizate, cu acordarea de facilităţi fiscale.

“Avem prea multe judeţe, o birocraţie mult prea accentuată, avem nevoie de redesenarea hărţii României pe zone de dezvoltare economică, cu manageri şi proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructură şi voinţă politică. România este, din păcate, de prea mulţi ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor”, a subliniat managerul Frames.

Analiza firmei de consultanţă a fost realizată pe baza datelor publice de la Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică şi Registrul Comerţului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe judeţele din Regiunea Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov. AGERPRES

ACTUALITATE

Copiii şi adolescenţii, victime ale reclamelor online pentru produse dăunătoare. Sunt necesare reglementări

Publicat

food

Copiii şi adolescenţii sunt bombardaţi cu reclame pe reţelele de socializare care promovează produse dăunătoare, de la alimente de tip fast-food la tutun şi alcool, potrivit unui raport susţinut de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi dat miercuri publicităţii, care subliniază necesitatea adoptării unor reglementări în acest domeniu, informează Reuters.

Agenţiile de publicitate vând giganţilor tehnologici informaţii despre copii obţinute prin intermediul jocurilor electronice, a precizat autorul principal al raportului, Anthony Costello.

“Copiii au dreptul să nu fie bombardaţi în fiecare zi cu reclame pe telefoanele mobile sau să fie victimele furtului de date…”, a precizat Costello, profesor de sănătate globală şi sustenabilitate la University College London.

“La nivel global, publicitatea dăunătoare este îndreptată spre copii, în special cea asociată cu lucruri care le vor afecta dezvoltarea şi sănătatea – cum ar fi încurajarea consumului de zahăr, de alimente fast-food, tutun, alcool, jocuri pe calculator şi jocuri de noroc”, a declarat Costello în cadrul unei conferinţe de presă.

Raportul, intitulat “Un viitor pentru copiii lumii?”, identifică şi schimbările climatice drept o ameninţare iminentă pentru populaţia tânără.

Documentul a fost realizat de o comisie formată din peste 40 de experţi întrunită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi revista din domeniul medical The Lancet.

Este necesară adoptarea unor reglementări pentru protejarea tinerilor de ”utilizarea necorespunzătoare a datelor personale”, se mai spune în raport.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 8.000 în ultimul trimestru din 2019

Publicat

Numărul locurilor de muncă vacante a fost, în trimestrul IV din 2019, de 47.000, în scădere cu aproape 8.000 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Rata locurilor de muncă vacante (raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă) a fost 0,95%, în scădere cu 0,16 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,25 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 11.700.

În ultimul trimestru din 2019, rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,73%), sănătate şi asistenţă socială (1,69%), respectiv în administraţia publică (1,68%). Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (2,39%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat 23,4% din numărul total al locurilor de muncă vacante (11.000 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,95%.

Sectorul bugetar a însumat puţin peste 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 5.800 locuri vacante se regăseau în sănătate şi asistenţă socială, 4.600 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 900 locuri vacante în învăţământ.

Rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai mică valoare în învăţământ (0,27%), iar numărul total al locurilor de muncă vacante în tranzacţii imobiliare (100 locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în administraţia publică (-0,54 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cea mai relevantă diminuare în industria prelucrătoare (-2.600 locuri vacante).

La polul opus, cele mai semnificative creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (+0,27 puncte procentuale, respectiv +600 locuri vacante), urmate de agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,21 puncte procentuale, respectiv +200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (-1,18 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,96 puncte procentuale). Cea mai relevantă creştere a aceluiaşi indicator s-a evidenţiat în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,29 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-3.900 locuri vacante), respectiv în administraţia publică (-3.300 locuri vacante). Creşterea cea mai relevantă s-a regăsit în comerţ (+1.000 locuri vacante).

În trimestrul IV 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (10.400 locuri vacante).

Rata locurilor de muncă vacante a avut cea mai relevantă creştere pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1,20%).

Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,56%, respectiv 100 locuri vacante), în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori (0,54%, respectiv 1.900 locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,36 puncte procentuale, respectiv -3.800 locuri vacante), respectiv în cele de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (-0,17 puncte procentuale, respectiv -1.200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai semnificativă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,53 puncte procentuale, respectiv -5.600 locuri vacante).

Cea mai mare creştere a numărului locurilor de muncă vacante faţă de perioada analizată a fost pentru ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (900 locuri vacante, respectiv +0,09 puncte procentuale). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Prima aeronavă ATR 72-600 a intrat în flota TAROM

Publicat

Compania TAROM a recepţionat prima aeronavă din seria celor 9 de tip ATR 72-600, în prezent fiind singura companie aeriană din România care cuprinde în flotă aeronave de acest tip, cu această configuraţie, conform unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Acest model de avion european este capabil să aterizare cu mijloace de bord independente şi de mare precizie în condiţii de vizibilitate redusă (LPV-200).

Aeronava prezintă o capacitate de transport crescută faţă de aeronavele ATR existente în flota TAROM, poate transporta până la 72 de pasageri, pe o distanţă maximă de aproximativ 1.500 km şi este menită să deservească piaţa internă şi regională.

Potrivit reprezentanţilor companiei, TAROM deţine o experienţă semnificativă în operarea acestui tip de avion, ceea ce înseamnă că mentenanţa poate fi asigurată de către personalul Direcţiei Tehnice din cadrul companiei, iar pregătirea echipajelor de zbor şi a personalului tehnic se va face cu costuri minime, suportate de către fabricant.

Aeronavele sunt achiziţionate în leasing operaţional, pe o perioadă de 10 ani, vor fi folosite pentru zboruri regionale (interne şi externe) şi vor înlocui ATR-urile pe care compania le are în prezent în flotă.

“Pentru TAROM dezvoltarea şi modernizarea flotei a fost şi este o prioritate majoră a echipei de management, de aceea începerea livrării celor 9 aeronave de tip ATR 72-600 ne bucură foarte tare”, se menţionează în comunicat.

Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Din iunie 2010 este membră a Alianţei SkyTeam, din 1993 membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Românii ar putea primi compensaţii pentru întârzieri şi în transporul feroviar, în maximum 2 ani

Publicat

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Eduardt Cozminschi, susţine că în cel mult doi ani românii ar putea primi compensaţii pentru întârzieri şi în transportul feroviar.

“Mai devreme sau mai târziu va trebui să implementăm acest lucru. În acest sens, avem un grup de lucru iniţiat cu Ministerul Transporturilor, dar încă suntem la nivel de discuţii. Probabil în maximum doi ani de zile”, a spus preşedintele ANPC, întrebat când se vor aplica prevederile Regulamentului european care acordă despăgubiri pentru călătorii pe calea ferată, aşa cum există în transportul aerian.

România trebuia să implementeze până la finele anului 2019 aceste prevederi din regulament european, dar Ministerul Transporturilor a propus derogarea drepturilor la compensaţii în cazul întârzierilor sau a accidentelor feroviare până în anul 2024.

Directorul general al companiei CFR Călători, Dan Costescu, a declarat pentru AGERPRES la finele lunii ianuarie că Regulamentul care va acorda compensaţii călătorilor pentru întârzieri trebuia să intre în vigoare în decembrie 2019, dar s-a cerut o derogare “până în 2021, 2022, iar acum se duce spre 2024”. AGERPRES

Citește mai departe