Connect with us

ACTUALITATE

Analiză: Moldova şi Ţara Românească, mai separate ca oricând, la 161 de ani de la Mica Unire

Publicat



1 decembrie

Cele două foste principate, Moldova şi Ţara Românească, sunt mai separate decât oricând din punct de vedere economic la 161 de ani de la momentul la care au ales să se unească, potrivit unei analize realizată de compania de consultanţă Frames.

În prezent nu există un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece, relevă analiza citată.

Citește și 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

“Acum 161 de ani, românii din Moldova şi Ţara Românească alegeau să se unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi şi avantaje egale pentru toţi locuitorii. Anii au trecut şi, dincolo de politică, de unirea administrativă şi de legăturile sociale, din punct de vedere economic, al investiţiilor regionale şi al infrastructurii, unirea a întârziat să apară. Nici acum, după 161 de ani, nu avem nici măcar un drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se destramă pe zi ce trece. Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în prezent, mai separate ca oricând”, consideră analiştii Frames.

Ţara Românească, în principal Bucureştiul şi Ilfov-ul, se află la cel mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.

Potrivit datelor de la Comisia Naţională de Prognoză, Bucureşti-Ilfov a realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un sfert din PIB-ul naţional, cifrat la 1.040 de miliarde de lei. La polul opus, cele cinci judeţe din Regiunea de Nord-Est (Bacău, Botoşani, Iaşi, Suceava şi Neamţ), luate în calcul în analiza Frames, au realizat, împreună, nici jumătate din această sumă – 107,1 miliarde lei.

Nici în acest an nu se întrevede o îmbunătăţire a situaţiei în condiţiile în care CNP estimează că Regiunea Bucureşti-Ilfov va realiza un PIB de 297,7 miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7 miliarde de lei.

“Estimările indică o adâncire a discrepanţelor economice la nivel regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Dâmboviţa, Argeş şi celelalte judeţe din Ţara Românească confirmă această tendinţă. Perspectivele PIB-ului la nivel regional indică un avans de 83,8 miliarde de lei pentru zona Capitalei, până în 2023, şi de numai 39,3 miliarde de lei pentru cele cinci judeţe din Moldova, arondate Regiunii Nord-Est”, arată analiza Frames, remisă joi AGERPRES.

În acest context, Adrian Negrescu, managerul Frames, afirmă că Moldova n-a reprezentat, niciodată în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanţii de la Bucureşti, lobby-ul local nu a funcţionat, iar politicienii şi administratorii din judeţele Moldovei nu au reuşit să impună niciun proiect major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor şi creşterea nivelului de trai.

“Dincolo de perioada comunistă, când discrepanţele erau ceva mai temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forţată, după Revoluţie, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiţii în infrastructură şi a întârziat să ofere oportunităţile de business care să atragă investitori”, a arătat Adrian Negrescu.

Potrivit Frames, după ce, în anii 90, judeţele Moldovei deveniseră polul lohn-ului românesc, treptat şi aceste business-uri s-au închis, iar forţa de muncă a început să emigreze masiv spre Occident şi în zonele mai bogate din ţară, precum Bucureştiul. La polul opus, Ţara Românească, regiune în care Bucureşti-Ilfov reprezintă principalul pol de atracţie pentru investitori, a beneficiat de investiţii, de politici publice, de facilităţi care au adus o creştere economică substanţială, care au atras ca un magnet forţa de muncă, inclusiv din Moldova.

Aşa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, Bucureşti-Ifov să atragă investiţii străine directe de 49,2 miliarde de euro la nivelul anului 2018, iar judeţele din Nord-Estul ţării de numai 1,92 miliarde de euro.

Şi salariile, principalul indicator al prosperităţii populaţiei, au evoluat diferit în cele două regiuni. Dacă în Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în prezent, cu numai 1.300 de lei, la 2.516 lei, în Bucureşti, venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3.946 lei, în creştere cu 1.555 lei.

Singurul judeţ care se apropie de situaţia din Capitală, din prisma salariilor, este Iaşiul care, pe fondul evoluţiei economice pozitive din ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3.096 de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu Bucureştiul.

“Situaţia oarecum prosperă din Bucureşti-Ilfov este, pe de altă parte, una singulară în fostul principat Ţara Românească. Şi aici, discrepanţele între locuitorii din Capitală şi din celelalte judeţe din regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea judeţelor din Bărăgan şi Oltenia”, arată analiza Frames.

Mai mult, lipsa infrastructurii şi scăderea puternică a forţei de muncă în Moldova s-au tradus, în ultimii ani, şi într-un recul semnificativ în privinţa apetitului pentru business, comparativ situaţia din Ţara Românească. Astfel, dacă în 2008 în cele cinci judeţe din Regiunea de Nord-Est se înfiinţau 15.363 de firme şi PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de 13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerţului erau înregistrate 101.122 societăţi active în Moldova, faţă de 220.625 cât erau în Bucureşti.

Analiştii subliniază, în context, că situaţia din Moldova nu este una unică la nivel naţional în condiţiile în care, cu excepţia unor poli de creştere economică, concentraţi în jurul oraşelor mari, precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov şi Sibiu, restul judeţelor se zbat, de asemenea, în sărăcie.

Potrivit acestora, actuala situaţie economico-socială riscă să se agraveze. “Precum un bulgăre de zăpadă, problemele precum cele legate de infrastructură, salarizare, lipsa forţei de muncă, scăderea natalităţii se vor acumula şi se vor accentua, fenomenul enclavizării economice a României riscând să se adâncească şi mai mult”, arată analiza Frames.

Ieşirea din această buclă economică negativă poate fi realizată, potrivit experţilor, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare regională, printr-o reformă administrativă şi prin direcţionarea fluxurilor investiţionale către zonele defavorizate, cu acordarea de facilităţi fiscale.

“Avem prea multe judeţe, o birocraţie mult prea accentuată, avem nevoie de redesenarea hărţii României pe zone de dezvoltare economică, cu manageri şi proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de infrastructură şi voinţă politică. România este, din păcate, de prea mulţi ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor”, a subliniat managerul Frames.

Analiza firmei de consultanţă a fost realizată pe baza datelor publice de la Comisia Naţională de Prognoză, Institutul Naţional de Statistică şi Registrul Comerţului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe judeţele din Regiunea Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Marea Britanie îşi extinde campania de vaccinare, odată cu intrarea în vigoare a carantinei

Publicat

westminster palace

Marea Britanie şi-a extins luni campania sa de vaccinare împotriva coronavirusului la persoanele în vârstă peste 70 de ani, în momentul intrării în vigoare a carantinei impuse tuturor noilor veniţi, pentru a încerca să evite importul unor noi tulpini, notează AFP.

Lovită de o nouă tulpină a coronavirusului care poate fi cu 70% mai contagioasă potrivit autorităţilor sanitare, Marea Britanie deplânge cel mai grav bilanţ din Europa cu peste 89.000 de morţi.

Acuzat de la începutul crizei ca a impus restricţii prea târziu, apoi că le-a ridicat prea repede, ignorând avizul oamenilor de ştiinţă. guvernul lui Boris Johnson îşi concentrează eforturile asupra vaccinării în masă, sperând să iasă din cel de-al treilea lockdown la începutul lui martie.

De la declanşarea campaniei de vaccinare pe 8 decembrie, peste 3,8 milioane de persoane au primit prima doză de vaccin în Marea Britanie, prima ţară occidentală care a început acest proces.

Până în prezent îndreptată spre grupa de vârstă de peste 80 de ani, rezidenţii căminelor de bătrâni şi îngrijitorii lor, precum şi spre personalul medical din prima linie, vaccinarea se extinde luni.

Dacă vaccinarea primelor grupuri “rămâne o prioritate”, centrele de vaccinare dispun de aprovizionarea şi capacitatea necesară pentru a începe vaccinarea persoanelor “peste 70 de ani şi persoanelor extrem de vulnerabile”, a anunţat Ministerul Sănătăţii într-un comunicat.

Guvernul şi-a stabilit ca obiectiv să vaccineze cele patru grupuri prioritare, circa 15 milioane de persoane, până la jumătatea lui februarie. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Preşedintele Consiliului European consideră că nu este momentul pentru introducerea ”paşapoartelor de vaccinare”

Publicat

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, consideră că ar putea fi introdus la un moment dat un “paşaport de vaccinare” împotriva coronavirusului, dar nu este cazul acum, transmite dpa.

Într-un interviu acordat duminică programului olandez de televiziune Buitenhof, Michel a declarat că dezbaterea este “foarte pertinentă”, dar decizia va fi luată de liderii Uniunii Europene.

Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, a cerut marţi crearea unui paşaport special care să ateste vaccinarea purtătorului. El a trimis o scrisoare în acest sens Comisiei Europene.

Potrivit lui Michel, există un acord de principiu privind un astfel de document, dar încă nu este momentul: mai întâi “trebuie vaccinaţi mai mulţi oameni”. El a explicat pentru Buitenhof că dacă va fi introdus prea devreme, paşaportul ar putea “produce o frustrare uriaşă în Europa” şi în alte părţi ale lumii.

Preşedintele Consiliului European a apreciat însă, ca răspuns la o întrebare, că “nu exclude” ca pe viitor deplasările în interiorul UE să fie permise numai celor vaccinaţi. “Subiectul este sensibil în multe ţări europene”, a recunoscut Michel. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministrul de externe german vrea libertăți speciale pentru cei vaccinați împotriva COVID-19

Publicat

Oamenii care au fost vaccinați împotriva COVID-19 ar trebui să poată merge la restaurante și cinematografe mai devreme decât alții, a spus ministrul afacerilor externe al Germaniei, Heiko Maas.

Opinia ministrului contrazice alți membri ai cabinetului care până acum s-au opus libertăților speciale pentru cei vaccinați, scrie Reuters, citat de Mediafax.

Heiko Maas a declarat că statul a restricționat masiv drepturile de bază ale oamenilor pentru a reduce răspândirea coronavirusului și pentru a evita supraîncărcarea spitalelor.

„Nu a deocamdată clar în ce măsură persoanele vaccinate îi pot infecta pe ceilalți”, a declarat Maas pentru ziarul Bild: „Ceea ce este clar, însă, este că o persoană vaccinată nu mai ia vreun aparat de ventilaţie de la nimeni. Iar acest lucru elimină cel puțin un motiv pentru restricționarea drepturilor fundamentale”.

Aproximativ 1 milion de persoane din Germania fuseseră vaccinate până vineri, potrivit Institutului Robert Koch.

Comentariile lui Maas contrastează cu alți miniștri germani, care s-au opus unor astfel de drepturi speciale, temându-se că ar putea duce la inegalități în societate într-un moment în care nu toată lumea are ocazia să fie vaccinată.

Ministrul de interne Horst Seehofer spunea că distincția dintre persoanele vaccinate și cele nevaccinate ar echivala cu vaccinarea obligatorie.

Germania a prelungit restricțiile până cel puțin la sfârșitul lunii ianuarie.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministerul Educaţiei, despre vaccinarea în școli. Au prioritate educatorii, învățătorii și profesorii care vor începe școala fizic pe 8 februarie

Publicat

Ministerul Educaţiei a transmis către inspectoratele şcolare o notă în care solicită înscrierea cu prioritate a angajaţilor din învăţământul preşcolar şi a celor din unităţilor de învăţământ preuniversitar, care urmează să funcţioneze cu prezenţă fizică începând cu data de 8 februarie.

”Având în vedere faptul că începând cu data de 17 decembrie 2020 a intrat în vigoare HG nr. 1.031/2020 privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, precum şi faptul că a fost deschisă etapa a II-a de vaccinare împotriva COVID-19, care include populaţia cu grad de risc şi lucrătorii care desfăşoară activităţi în domenii-cheie/esenţiale, printre care personalul din unităţile şi instituţiile de învăţământ, vă solicităm să diseminaţi informaţiile către toate unităţile de învăţământ în vederea întreprinderii măsurilor necesare pentru asigurarea accesului personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic la programul de vaccinare împotriva COVID-19”, se arată în nota transmisă inspectoratelor judeţene.

În acest sens, fiecare unitate de învăţământ va desemna o persoană responsabilă cu înregistrarea unităţii de învăţământ preuniversitar pe platforma alocată campaniei de vaccinare, centralizarea datelor de identitate şi programarea la vaccinare a personalului angajat în respectiva unitate.

Informaţiile cu privire la acţiunea de vaccinare pot fi/trebuie să fie accesate pe linkul: https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/, menţionează sursa citată.

De asemenea, Ministerul Educaţiei solicită înscrierea cu prioritate a următoarelor categorii:

* angajaţii din învăţământul preşcolar (unde nu este obligatoriu portul măştii de către copii) şi cadrele didactice care lucrează nemijlocit cu elevii;

* angajaţii unităţilor de învăţământ preuniversitar care urmează să funcţioneze cu prezenţă fizică începând cu data de 8 februarie 2021.

Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar va transmite inspectoratului şcolar judeţean/ IŞMB numele persoanei responsabile cu acţiunea de vaccinare, funcţia şi datele de contact ale acesteia în cursul zilei 18 ianuarie, până la ora 16,00, urmând ca inspectoratele şcolare judeţene/IŞMB să transmită situaţia către Ministerul Educaţiei până marţi, ora 12,00, se mai arată în documentul semnat de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Agerpres

Citește mai departe