ECONOMIE
Analiză: Piaţa globală de Inteligenţă Artificială va ajunge la 1.600 miliarde de dolari, în acest an
Potrivit unei analize de specialitate citată de un startup românesc, piața globală de Inteligență Artificială (IA) va înregistra o creștere rapidă și va atinge o valoare de 1.600 de miliarde de dolari în acest an. Aceasta reprezintă o expansiune semnificativă față de valoarea de 119 miliarde de dolari înregistrată în anul 2022.
Potrivit unui comunicat de presă al Penman, transmis joi AGERPRES, datele recente adunate de site-ul de specialitate Comptia arată că inteligenţa artificială este folosită deja la scară globală.
Astfel, în rândul companiilor şi persoanelor chestionate, 35% folosesc deja un instrument de IA, 42% dintre companii se gândesc să folosească această metodă în viitorul apropiat, iar 38% dintre angajaţi se aşteaptă că Inteligenţa Artificială să automatizeze locul lor de muncă în 2023.
În acelaşi timp, 13% din totalul salariaţilor chestionaţi sunt de părere IA la va înlocui complet meseria, în timp ce 97% dintre utilizatorii de mobil declară că folosesc sisteme de asistenţă vocală bazate pe acest instrument inovator.
De asemenea, în anii următori, Inteligenţa Artificială va genera cu 12 milioane de locuri de muncă mai multe decât se vor desfiinţa.
Totuşi, 60% dintre respondenţi încă preferă să discute cu o persoană, nu cu un robot atunci când solicită asistenţă sau un serviciu.
La nivel global, piaţa de IA a fost de 119 miliarde de dolari, în 2022, iar estimările arată că, în acest an, valoarea acesteia va ajunge la 1.600 de miliarde de dolari.
Analiză: Piaţa globală de Inteligenţă Artificială va ajunge la 1.600 miliarde de dolari, în acest an. Ce susțin experții Penman
„Scrierea de conţinut este un domeniu în care inteligenţa artificială nu va înlocui complet oamenii.
În ciuda avansului tehnologic, AI-ul nu poate înţelege pe deplin si nu poate simţi emoţii umane în mod autentic si nu are capacitatea de a interpreta si exprima emoţii complexe, aceasta rămâne o trăsătură specifică oamenilor.
Există în continuare domenii în care oamenii deţin avantajul în faţa AI.
Acestea includ activităţi care necesită empatie si înţelegere emoţională profundă, abilităţi fizice fine, creativitate si luare de decizii complexe bazate pe valori etice si sociale.
Inteligenţa Artificială va înlocui unele procese si joburi actuale, dar vine si cu avantaje financiare”, susţin experţii Penman.
Analiză: Piaţa globală de Inteligenţă Artificială va ajunge la 1.600 miliarde de dolari, în acest an. Penman este un startup românesc lansat în martie 2021
Totodată, cercetările Goldman Sachs evidenţiază faptul că utilizarea avansată a prelucrării limbajului natural în afaceri şi societate poate conduce la o creştere de 7% (aproximativ 7 trilioane de dolari) a PIB-ului global, şi la o creştere a productivităţii cu 1,5% într-un interval de zece ani.
În contextul integrării IA, platforma penman.ro a dezvoltat un instrument denumit AI PenBot care înlocuieşte partea de cercetare din procesul de creaţie, ce solicită mult timp.
Astfel, cu ajutorul acestei inovaţii, informaţia necesară poate fi obţinută în doar câteva minute, reducând timpul de lucru cu până la 75%.
Penman este un startup românesc lansat în martie 2021, care din acest an a devenit partener Microsoft for Startups pentru a integra componentă de Inteligenţă Artificială (AI) în platformă. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
