Angela Merkel le-a adresat sâmbătă germanilor ultimul mesaj video săptămânal în calitate de cancelar, cerându-le solidaritate în lupta împotriva coronavirusului şi făcând un nou apel la vaccinare, transmite dpa.

„Suntem la mijlocul acestui al patrulea val al pandemiei întro situaţie foarte gravă, care în unele părţi din ţara noastră nu poate fi numită altfel decât dramatică”, a spus ea, adăugând un avertisment: „Luaţi foarte în serios acest virus perfid”.

Merkel s-a referit la „unităţi de terapie intensivă supraaglomerate”, la pacienţi grav bolnavi pentru care a fost necesar transportul aerian în alte părţi din Germania şi la numărul „groaznic de mare” de oameni care şi-au pierdut viaţa din cauza coronavirusului. „Fiecare dintre ei lasă în urmă familii sau prieteni înmărmuriţi, neajutoraţi”, ceea ce este „cu atât mai amar cu cât s-ar putea evita – cu vaccinuri eficiente şi sigure, avem cheia”.

Ajunsă aproape de sfârşitul ultimului mandat de cancelar, Merkel le-a mulţumit celor care „sunt rezonabili şi înţelegători în aceste vremuri grele” şi respectă regulile atât pentru propria protecţie, cât din grijă pentru ceilalţi. „Aceştia formează uriaşa majoritate în ţara noastră. Ei dau dovadă zilnic de spiritul civic care este atât de minunat în ţara noastră şi fără de care niciun cancelar sau guvern nu poate realiza nimic”.

Săptămânile grele care urmează pot fi depăşite printr-un efort comun. „Îmi doresc sincer să reuşim împreună”, a mai transmis ea.

Angela Merkel va fi înlocuită săptămâna viitoare de social-democratul Olaf Scholz, susţinut pentru funcţia de cancelar de o coaliţie tripartită formată cu Verzii şi Partidul Liber Democrat (FDP). AGERPRES

Persoanele care îngroapă, ard sau incendiează deșeuri ar putea primi amenzi sau chiar pedepse cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, potrivit unui proiect de lege depus la Senat.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat pentru dezbatere, scrie ziarul Alba24.ro.

Potrivit inițiatorului, senatorul USR Popescu Ion-Dragoş, prin proiect se propune transformarea în infracţiune a acţiunii de îngropare, ardere sau incendiere a deşeurilor.

„La nivelul României, peste 29.000 de oameni mor prematur, anual, din cauze asociate poluării, iar costurile sociale sunt cele mai mari din Uniunea Europeană: peste 1.800 euro/cap de locuitor/an la nivelul României şi 3.002 euro/cap de locuitor/an la nivelul Municipiului Bucureşti, acesta fiind cel mai mare cost calculat la nivelul Uniunii.

Garda Naţională de Mediu a sesizat şi comunicat în numeroase situaţii despre aceste arderi, documentând fenomenul, dar nu are pârghii legale suficiente pentru stoparea lor”, se precizează în expunerea de motive.

Astfel, se propune completarea articolului 98, alineatul (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, care va avea următorul cuprins: 

Constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă următoarele fapte, dacă au fost de natură să pună în pericol viaţa ori sănătatea umană, animală sau vegetală:

a) poluarea prin evacuarea, în atmosferă sau pe sol, a unor deşeuri ori substanţe periculoase;

b) producerea de zgomote peste limitele admise, dacă prin aceasta se pune în pericol grav sănătatea umană;

c) continuarea activităţii după suspendarea acordului de mediu sau a autorizaţiei, respectiv a autorizaţiei integrate de mediu;

d) importul şi exportul unor substanţe şi preparate periculoase interzise sau restricţionate;

e) omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major de către persoane ce au în atribuţii această obligaţie;

f) producerea, livrarea sau utilizarea îngrăşămintelor chimice, precum şi a oricăror produse de protecţie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializării;

g) nerespectarea interdicţiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protecţie a plantelor sau îngrăşăminte chimice.

h) producţia, importul, exportul, introducerea pe piaţă sau folosirea de substanţe care diminuează stratul de ozon, cu încălcarea dispoziţiilor legale în domeniu.

i) îngroparea, arderea sau incendierea deşeuriior, cu excepţia efectuării acestor operaţiuni de către operatorii economici autorizaţi din punctul de vedere al protecţiei mediului pentru activitatea de valorificare şi eliminare a deşeurilor.

sursa: senat.ro

Muzeul Băncii Naționale a României se redeschide pentru public începând cu data de 6 decembrie 2021.

Vizitatorii vor descoperi noile amenajări din cadrul expoziției permanente, inclusiv un lingou de aur din rezerva BNR, prezentat după un concept modern, utilizat în cadrul tuturor muzeelor băncilor centrale.

Două noi expoziții temporare sunt deschise pentru vizitare până la sfârșitul lunii mai 2022: 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I (1921-2017) și Ecaterina Teodoroiu – Eroina Primului Război Mondial.

Realizată ca o incursiune imaginară în viața monarhului, de la copilărie la senectute, expoziția 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai I (1921-2017) prezintă uniformele de mareșal care i-au aparținut suveranului, costume populare, artefacte militare, monede, medalii, documente, bancnote etc.

Prilejuită de lansarea în circulație, începând cu 1 decembrie 2021, a bancnotei de 20 lei , expoziția dedicată Ecaterinei Teodoroiu reunește o parte din obiectele personale ale eroinei (uniforma militară și pe cea de cercetaș, casca, ochelarii, alte efecte militare), precum și alte exponate printre care tabloul pe care Camil Ressu i l-a dedicat în anul 1917, rochia de soră de caritate a Reginei Maria, fotografii de epocă etc.

Expozițiile temporare sunt realizate în colaborare cu Casa Regală a României, Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, Muzeul Național de Istorie a României și colecția Daniel Obreja.

Tururile sunt ghidate și gratuite și se realizează în baza unei programări prealabile, realizate cu minimum două zile lucrătoare înainte de data vizitei, prin completarea formularului de înregistrare.

Conform reglementărilor în vigoare, pentru a avea acces în incinta BNR vizitatorii au obligația de a prezenta certificatul verde.

(sursa: Mediafax)

Rusia a înregistrat 74.893 de decese legate de COVID-19 în octombrie,cea mai neagră lună de la începutul pandemiei în această ţară, a anunţat vineri agenţia de statistică Rosstat, notează AFP.

Bilanţul total al pandemiei din Rusia a ajuns astfel la peste 520.000 de morţi la sfârşitul lui octombrie, potrivit Rosstat, care are o definiţie mai largă a deceselor legate de virus decât numărătoarea guvernamentală.

A treia cea mai afectată țară din lume

Potrivit acestui bilanţ, Rusia (145 de milioane de locuitori) este a treia cea mai afectată ţară din lume, după Statele Unite şi Brazilia.

Numărătoarea guvernului rus, care se bazează pe o definiţie foarte restrictivă a deceselor din cauza coronavirusului, raportează, la rândul său, 278.857 de decese de la începutul pandemiei, conform ultimelor date.

La începutul toamnei, Rusia a fost puternic lovită de un nou val de coronavirus cauzat de varianta Delta, o explozie a situaţiei facilitată de neîncrederea publicului în vaccinuri.

Doar 39,9% din populație s-a vaccinat

Ţara dispune de mai multe vaccinuri din concepţie proprie, printre care Sputnik V, dar numai 39,9% din cei aproximativ 145 de milioane de ruşi sunt complet imunizaţi în prezent, potrivit site-ului de specialitate Gogov.

După un lockdown strict în primăvara anului 2020, autorităţile au refuzat reintroducerea unor măsuri severe, în pofida noilor valuri epidemice, cu scopul de a limita pierderile economice.

În octombrie, însă, guvernul s-a resemnat să închidă serviciile „neesenţiale” din Moscova pentru 11 zile, iar la nivel naţional preşedintele Vladimir Putin a ordonat o săptămână liberă între 30 octombrie şi 7 noiembrie.

Dacă ţara nu mai bate în prezent recordurile zilnice de contaminări şi decese, cifrele rămân ridicate, cu 32.930 de noi contaminări şi 1.217 de decese înregistrate vineri. Agerpres

Citește Romania24.ro pe Google News