Connect with us

ECONOMIE

ANGAJĂRI la ANAF: Sunt scoase la concurs peste 250 de posturi. DOCUMENTE și condiții pentru înscrierea la concursul din 16 iunie

Publicat

anaf

ANAF face angajări pentru prima dată din 2016. Instituția urmează să scoată la concurs un număr de 260 de posturi din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a anunțat  președintele instituției la o conferință de presă.

Acesta a subliniat că scopul principal este întinerirea personalului, din moment ce majoritatea angajaților actuali au peste 40 sau 50 de ani.

Vor fi scoase la concurs un număr de 79 de posturi de execuție, inclusiv posturi de debutanți, pentru aparatul central, dar și alte 130 de posturi pentru DGRFP București

Se caută angajați pentru diverse servicii ale ANAF, printre care Direcția generală juridică, Unitatea de management al informației și Direcția generală de management al riscurilor.

La DGRFP București, cele mai multe posturi disponibile sunt pentru inspectori și referenți. De asemenea, urmează să fie anunțate angajări pe 50 de posturi și la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), scrie dcnews.ro

Președinte ANAF, Lucian Heiuș, a declarat că în toamnă ar urma să fie lansată o a doua etapă, cu recrutări pe posturi și la alte regionale, în special la județele în care sunt contribuabili importanți.

Document: Lista posturilor scoase la concurs de ANAF

„Am constatat că avem o medie lunară de posturi neocupate cam de 2.500, deci undeva peste 10% din posturile care sunt alocate sunt neocupate.

La fel, un lucru care m-a pus pe gânduri… Structura pe vârstă – 40% din angajații ANAF sunt în vârstă de peste 50 de ani (și nu trebuie să uităm că majoritatea celor care lucrează în ANAF sunt femei), 45% sunt cu vârsta între 41 și 50 de ani și doar 15% sunt cu vârsta între 20 și 40 de ani.

De cinci ani nu s-au mai organizat concursuri. În luna iunie vom demara primul concurs, sunt 260 de posturi, pornind de la o realitate – ANAF are o structură de personal îmbătrânită. Eu îmi doresc ca, alături de noi, să vină în perioada următoare tineri (economiști, juriști) care să lucreze și să își facă o carieră în această instituție importantă a statului.

Pentru a asigura o recrutare cât mai corectă, pentru a ajunge cei mai buni oameni să lucreze în ANAF, pentru prima dată în istoria ANAF subiectele la care vor trebui să răspundă cei care vor dori să se angajeze la Fisc vor fi extrase de un program informatic înaintea examenului”, a declarat azi Lucian Heiuș, noul președinte al ANAF.

Potrivit avocatnet.ro, anunțurile despre concursurile de angajare derulate de ANAF pot fi urmărite în secțiunea specială de pe site-ul instituției, acolo unde deja există două pentru concursuri ce se vor derula în iunie 2022 și care vizează ocuparea a peste 200 de posturi.

Document: Anunt recrutare funcții publice ANAF și condiții specifice

Unul este pentru ocuparea de funcții publice de execuție la Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București (vezi aici coordonatele și posturile vacante), iar celălalt este pentru ocuparea de funcții publice de execuție în cadrul aparatului central al ANAF

Document: anunț Concurs ANAF angajări – 16 iunie

Ce salariu câștigă un inspector ANAF?

Potrivit informaţiilor publice, cel mai bine plătit angajat al ANAF este preşedintele instituţiei. Lucian Heiuș încasează un salariu brut de 16.640 lei. Pe următoarele locuri în topul celor salariilor la ANAF se află vicepreşedintele instituţiei –  cu un salariu de 14.560 lei şi secretarul general care e plătit cu 14.283 lei.

În cazul funcţiilor de execuţie salariile pot ajunge şi la aproape 10.000 de lei, scrie RomâniaTv.net. Salariile pentru alte funcții sunt:

  • * auditor superior – 9803 lei
  • * consilier / consilier juridic / expert inspector / consilier achiziţii publice – 9604 lei,  la care se pot adăuga sporuri de condiţii periculoase în valoare de 1.383 de lei.inspector
  • * asistent  – 5.384 lei
  • * referent de specialitate – 5.208 lei
  • * muncitor calificat  – 4.410 lei
  • * şofer  – 4.368 lei

Potrivit avocatnet.ro, șeful ANAF a oferit și câteva informații legate de salarizarea personalului, precizând că inspectorii primesc în prezent salarii nete între 3.600 și 6.200 de lei, care includ atât salariul de bază, cât și eventualele sume suplimentare:

„Știți care-i salariul net maxim pe care poate să-l ia în ANAF un inspector astăzi? 6.200 de lei. Atât primesc toți cei care ajung consilier superior la ultima treaptă. Și acești oameni stabilesc decizii de impunere poate de milioane de euro, luptându-se cu avocați foarte bine plătiți. (…) Un asistent are 3.600 de lei net, iar un director ANAF are vreo 9.600 de lei net.”

Tot legat de subiectul salarizării, acesta a spus că se gândește la un sistem care ar putea fi implementat în viitorul apropiat pentru a recompensa suplimentar inspectorii care aduc sume „spectaculoase” la bugetul de stat.

ANAF anunță controale ample în domeniile cu risc de evaziune fiscală

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va începe zilele următoare controale ample în toate domeniile cu risc ridicat de evaziune, pentru combaterea acestui flagel fiind necesare acţiuni ferme şi decisive, a declarat ieri preşedintele ANAF, Lucian Ovidiu Haiuş.

„Îmi asum misiunea de a demonstra că ANAF-ul este un partener al contribuabililor oneşti, că această instituţie merită încrederea şi respectul cetăţenilor, dar şi că vom lupta cu determinare împotriva evaziunii fiscale.

În acest sens, vreau să vă anunţ că în următoarele zile vor începe controale ample în toate domeniile cu risc ridicat de evaziune.

Combaterea evaziunii este unul dintre principalele obiective ale ANAF, precum şi parte din misiunea mea personală la conducerea acestei instituţii.

Acţiuni ferme şi decisive sunt necesare pentru eradicarea acestui flagel al economiei pentru a asigura resursele necesare îmbunătăţirii nivelului de trai al populaţiei”, a spus Heiuş într-un mesaj transmis duminică.

Angajări la ANAF: O a doua etapă de recrutare ar putea avea loc la toamnă

Șeful ANAF, Lucian Heiuş a declarat că dorește să lanseze o a două etapă de recrutare, în toamnă, iar aceasta să fie cu recrutări pe posturi şi la alte regionale, în special la judeţele în care sunt contribuabili importanţi.

“Este prima etapă de recrutare pe posturi vacante la ANAF, pentru aparatul central, DGAMC şi DGRFP Bucureşti. Spre toamnă îmi doresc să avem o a doua etapă de recrutare de personal, pentru direcţiile regionale, în special pentru judeţele mari, unde sunt contribuabili importanţi”, a declarat acesta.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe