România intenționează ca în toamnă să deschidă renegocierea PNRR, spune ministerul Proiectelor Europene, Marcel Boloș: „La sfârșitul verii trebuie să avem temele făcute pentru ca cei care negociază să fie pe poziţie de forţă”.

„Noi, în această vară de foc, aş putea să spun, în lunile iulie şi august, ne pregătim strategia de negociere. Pachetul de măsuri cu care va fi mandatat Guvernul Românei şi apoi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene îl vom face cunoscut la momentul la care vom fi mandataţi de către Guvern şi de către coaliţie. La sfârşitul verii trebuie să avem temele făcute pentru ca cei care negociază să fie pe poziţie de forţă, adică să aibă toate argumentele necesare pentru a duce renegocierea la bun sfârşit”, afirmă Marcel Boloş.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene precizează că este vorba despre independenţa energetică, criza privind securitatea alimentară şi competititiatea economică.

Anunțul momentului! În toamnă se deschide renegocierea PNRR: independenţa energetică, criza privind securitatea alimentară şi competititiatea economică

„Facem demersurile necesare pentru ca regulamentul Comisiei Europene, care este în procedură de aprobare, să poată să fie modificat astfel încât ca noi să putem prelua ce este prioritar în perioada de criză, la finanţare. Menţionez, discutăm despre independenţa energetică, despre criza privind securitatea alimentară şi competititiatea economică, respectiv susţinerea mediului de afaceri. Cred că sunt priorităţi la care România trebuie să adere și dacă vom primi acest mandat de la guvern şi coaliţie, ne vom conforma. În toamnă, informal, intenţionăm să deschidem renegocierea, asta depinde de mandatul pe care îl vom primi de la coaliţie. Pachetul de măsuri pe care îl gândim pentru renegociere va cuprinde și componenta de securitate alimentară, dacă vom fi mandatați în acest fel, însă negocierea nu se va putea face, cu siguranță pe părți, ci va fi nevoie să avem o negociere pe întreg pachetul de măsuri și așa să putem ajusta PNRR pe nevoile din criză”, conchide Boloș. MEDIAFAX

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a rambursat, în luna iunie, TVA în valoare de 2,78 miliarde lei, cu un miliard de lei mai mult decât în iunie 2021, dar şi peste media lunară din anul 2022 (de 1,82 miliarde lei), informează instituţia printr-un comunicat transmis vineri AGERPRES.

Cumulat, în primele şase luni ale anului curent, s-a restituit TVA către mediul economic în valoare de 12,46 miliarde lei (echivalentul a circa 2,5 miliarde de euro), valoare superioară celei din perioada similară a anului 2021.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are în vedere soluţionarea deconturilor în ordine cronologică, iar rambursarea TVA va continua în ritm accelerat, astfel încât să se asigure respectarea termenului legal de 45 de zile pentru efectuarea analizelor de risc şi a rambursărilor efective.

Pentru situaţiile în care vor fi posibile compensări totale sau parţiale cu alte obligaţii fiscale declarate, dar neachitate, deconturile de TVA cu opţiune de rambursare vor fi soluţionate imediat după emiterea deciziei de restituire, precizează ANAF. Agerpres

România a înregistrat anul trecut vânzări de 6,2 miliarde euro din comerţul electronic, ceea ce reprezintă jumătate din nivelul realizat de retaileri în Europa de Est, estimat la 14 miliarde euro.

Vânzările din România s-au majorat cu 11% faţă de 2020, iar pentru 2022 sectorul este estimat să crească cu 13%, până la 7 miliarde de euro, se arată în Raportul 2022 privind comerţul electronic european publicat de către Ecommerce Europe şi EuroCommerce, citat de ZF.

Cu o creştere de 13% la nivel european în 2021, până la 718 miliarde de euro, comerţul electronic a demonstrat că a devenit şi mai ferm ancorat în economie şi societate, după ce în perioada pandemiei de COVID-19 a reprezentat pentru mulţi oameni principala sursă de aprovizionare.

Europa de Vest este cea mai puternică regiune în ceea ce priveşte vânzările realizate prin intermediul comerţului electronic B2C, deţinând 63% din totalul înregistrat în 2021. Europa de Sud urmează pe locul doi, cu 16% din totalul vânzărilor, în timp ce Europa Centrală şi Europa de Nord vin pe al treilea şi al patrulea (10% şi, respectiv, 9%), iar Europa de Est (2%) pe ultimul loc.

România înregistrează aproape jumătate din vânzările online din Europa de Est: principalii jucători din piaţă au realizat investiţii semnificative în ultimii ani

„Raportul Ecommerce Europe reprezintă o confirmare a faptului că România este un hub al comerţului electronic în regiune. Sectorul comerţului electronic din ţara noastră însumează aproape jumătate din întreaga cifră de afaceri a comerţului electronic din Europa de Est, estimată la 14 miliarde de euro. Prin soluţiile pe care le-a adus în vieţile oamenilor în ultimii doi ani, comerţul electronic şi-a demonstrat din plin utilitatea, fiind de multe ori singura soluţie accesibilă pentru cumpărături, în timpul restricţiilor. În aceste zile marcate de majorări ale preţurilor la combustibili şi inflaţie crescută, comerţul electronic vine din nou cu o serie de servicii care îi ajută pe oameni să economisească bani şi să navigheze mai uşor acest context incert”, a declarat Florinel Chiş, director executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online, membră a Ecommerce Europe.

El a adăugat că principalii jucători din piaţă au realizat investiţii semnificative în ultimii ani, pentru a-şi spori capacitatea de procesare şi viteza de livrare, precum şi a creşte gama de produse.

Potrivit datelor prezentate în raport, 88% din populaţia României are acces la Internet, procent estimat la 91% în 2022, iar 44% dintre utilizatori folosesc acest canal pentru a face achiziţii online.

La rândul lui, Luca Cassetti, Secretarul General al Ecommerce Europe, a declarat că, în ultimii doi ani, retailerii au câştigat multă experienţă în digitalizare, iar această accelerare a fost împinsă semnificativ de contextul pandemic, timp în care comerţul electronic şi retailul au jucat un rol esenţial.

”În 2022, Europa a devenit, din păcate, scena unui conflict major. Deşi încă greu de evaluat, războiul din Ucraina va avea consecinţe majore asupra economiei europene, precum şi asupra pieţelor de comerţ electronic. Mulţi dintre membrii noştri au raportat deja scăderi ale puterii de cumpărare şi ale încrederii consumatorilor, în principal din cauza preţurilor ridicate la energie, inflaţiei şi incertitudinii cu privire la viitor. Facem apel la statele membre ale UE şi factorii de decizie politică să sprijine economia şi cetăţenii Europei în aceste vremuri dificile, continuând în acelaşi timp să lucreze pentru un cadru legislativ pregătit pentru viitor, potrivit pentru retailul omnichannel”, a mai spus el.

România înregistrează aproape jumătate din vânzările online din Europa de Est: 73% din populaţia online a Europei a cumpărat online

În cifre absolute, Europa de Vest valoarea vânzărilor în online s-a ridicat la 450 de miliarde de euro în 2021, în timp ce în Europa de Sud s-a ridicat la 118 miliarde de euro, iar Europa Centrală la 70 de miliarde de euro. Europa de Nord a fost chiar în urma Europei Centrale, cu 67 de miliarde de euro, urmată de Europa de Est, cu vânzări care s-au ridicat la 14 miliarde de euro.

În 2021, 73% din populaţia online a Europei a cumpărat online, în scădere uşoară, cu 1% faţă de 2020. Ecommerce Europe reprezintă, prin intermediul asociaţiilor sale naţionale, peste 150.000 de companii care vând bunuri şi servicii online consumatorilor din Europa. Membrii săi includ federaţii naţionale de comerţ din 31 de ţări, cele mai mari 27 de companii de vânzare cu amănuntul şi en-gros din Europa şi federaţii care reprezintă sectoare specifice de comerţ, ce numără în total aproximativ 6 milioane de companii. MEDIAFAX

Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, își continuă trendul ascendent şi a urcat joi la 6,44%, de la 6,41% miercuri.

La începutul lunii iunie, indicele ROBOR la 3 luni era cotat la 5,99%, faţă de 5,01% la început de mai şi 4,6% în aprilie.

ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.

Robor la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la la 6,58%, de la 6,53% cu o zi în urmă.

Indicele IRCC, folosit acum de bănci pentru calcularea dobânzilor la creditele noi luate începând din primăvara lui 2019, este cotat la 1,86% pentru T4 2021.

(sursa: Mediafax)