India a înregistrat luni o scădere semnificativă a cazurilor de COVID-19, cu 366.161 de contagieri raportate – după ce a consemnat peste 400.000 de infectări timp de patru zile consecutive -, însă rezultatul s-ar putea datora unui număr relativ redus de teste efectuate în weekend, au precizat specialiştii, potrivit DPA.

COVID-19 a provocat 3.754 de decese în ultimele 24 de ore, potrivit Ministerului indian al Sănătăţii. Această cifră este de asemenea în scădere, după 4.000 de decese pe zi consemnate timp de două zile consecutive.

Numărul total de deceselor provocate de COVID-19 în India se ridică în prezent la 246.116.

Noile contagieri au adus numărul total al cazurilor de infectare la peste 22,6 milioane în India, conform aceleiaşi surse.

Potrivit datelor oficiale, 1.474.606 de probe au fost testate duminică, cu aproape 400.000 de mai puţine în comparaţie cu cele 1.865.428, respectiv 1.808.344 de probe analizate în zilele anterioare.

După ce a declanşat o criză sanitară în principalele centre urbane din India, New Delhi şi Mumbai, creşterea numărului de infecţii din regiuni rurale şi localităţi precum Bengaluru, un ”hub” al tehnologiei informaţiei, a reprezentat o nouă provocare pentru autorităţi. Spitalele au raportat o lipsă a paturilor şi a stocurilor de oxigen de uz medical în timp ce unităţile sanitare s-au umplut de pacienţi.

Specialişti din domeniul medical susţin că vaccinarea în masă reprezintă singura soluţie la criza COVID-19 din India, însă programul naţional de imunizare înaintează cu dificultate. Aproape 180 de milioane de doze au fost administrate până în prezent. Ritmul a încetinit, în pofida extinderii, de la 1 mai, a administrării vaccinurilor la toate persoanele adulte cu vârste de peste 18 ani.

În ultimele zile, numeroase state din India au instituit carantine, în timp ce liderii opoziţiei l-au îndemnat pe premierul Narendra Modi să extindă restricţiile la nivel naţional.

India, a doua ţară cu cele mai multe cazuri de infectare după Statele Unite – 32,7 milioane de contagieri – este puternic afectată de al doilea val al pandemiei, care a început la jumătatea lunii februarie.

Pandemia a provocat aproape 3,3 milioane de decese în întreaga lume de la declanşare, la sfârşitul anului 2019.

AGERPRES

Un studiu realizat de cercetătorii români arată că în cazul a 11% dintre persoanele vaccinate fără a fi infectate anterior, anticorpii Covid scad sub limita de sensibilitate a testelor după 3-4 luni. Același studiu arată că răspunsul imunitar ar fi mai puternic dacă rapelul Pfizer s-ar face la cinci.

Cercetarea a fost începută pe 6 ianuarie, odată cu prima etapă de vaccinare, de către Centrul de cercetare Pro-Vitam Sfântu Gheorghe și Promedical Center Cluj, în parteneriat cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, pentru a evalua și monitoriza răspunsului imun la vaccinarea împotriva COVID-19.

Rezultatele au arătat că, după 3-4 luni, în cazul a 11% dintre persoanele vaccinate fără a fi infectate anterior, anticorpii COVID scad sub limita de sensibilitate a testelor. Același studiu arată că răspunsul imunitar ar fi mai puternic dacă rapelul Pfizer s-ar face la cinci săptămâni.

Cercetările s-au făcut pe un eșantion de 150-200 de participanți și potrivit specialiștilor au confirmat faptul că vaccinul BioNTech/Pfizer împotriva COVID-19 induce un răspuns imunitar puternic

97% dintre persoanele vaccinate au produs o cantitate adecvată de anticorpi la 7-10 zile după rapel. 10% au avut un răspuns imun mai lent, în timp ce toți ceilalți 90% au produs anticorpi peste 2,5 AU/ml. Peste o valoare de 1,6 AU/ml, probabil există suficienți anticorpi pentru a dona plasmă convalescentă.

„Din păcate însă, protocolul actual nu include pacienți vaccinați ca donatori de plasmă convalescentă. Considerăm că ar trebui efectuate mai multe investigații în vederea determinării unui potențial terapeutic a anticorpilor produși după vaccinare”, a declarat Fejér Szilárd, coordonatorul echipei de la Centrul de cercetare din Sfântu Gheorghe.

Cercetătorii au mai stabilit că întreaga cantitate de anticorpi este semnificativ mai mare în grupa persoanelor vaccinate post-infecție, la 28-30 de zile după vaccinare. Cantitatea de anticorpi din grupa neinfectată crește mai semnificativ ca urmare a celei de-a doua vaccinări (schimbare mai abruptă între 21 și 28 de zile). În intervalul de 1-4 luni de la vaccinare, cantitatea de anticorpi începe să scadă, însă diferența între cele două grupe (anterior infectați și neinfectați) rămâne semnificativă chiar și la 3-4 luni după vaccinare.

La participanții vaccinați care au trecut prin infecția cu Covid, cantitatea de anticorpi de bună calitate crește brusc la 7-10 zile după vaccinare și nu se modifică semnificativ în primele 30 de zile post-vaccinare, și nici după primirea dozei de rapel. În intervalul de 71-125 zile de la vaccinare, la 11% dintre persoanele neinfectate anterior (8 participanți) cantitatea de anticorpi scade sub limita de sensibilitate a metodei. Majoritatea acestor persoane (7 participanți) au vârsta între 53-68 ani. Toate persoanele cu infecție anterioară și vaccinate au încă cantități mult peste limita de sensibilitate a metodei.

Testul Proel, care detectează numai anticorpi care se leagă puternic de antigen (cu afinitate mare), arată o creștere a cantității de anticorpi la persoanele neinfectate anterior din prima săptămână de după prima doză, chiar dacă doar 44% au nivel de anticorpi în intervalul pozitiv în ziua administrării rapelului.

„Organismul are nevoie de timp pentru a produce cantitatea și mai ales calitatea potrivită de anticorpi eficienți, iar acest fapt poate avea legătură cu dobândirea treptată a protecției. Ar fi indicat ca rapelul în cazul imunizării cu vaccinul BioNTech/Pfizer să se facă la o perioadă mai mare decât cea recomandată de producător, astfel răspunsul imunitar ar fi mai puternic, și, implicit, efectul vaccinului ar fi prelungit. Desigur, ar trebui desfășurate studii clinice în acest sens”, a fost concluzia lui Fejér Szilárd.

sursa: mediafax.ro

Germania a decis luni să le propună tuturor adulţilor, pe bază de voluntariat, să fie vaccinaţi cu serul anti-COVID-19 de la Johnson & Johnson, vaccin a cărui utilizare a fost restricţionată în mai multe ţări din cauza posibilelor reacţii adverse rare, dar grave, relatează AFP.

Deoarece majoritatea celor de peste 60 de ani ar trebui să fie vaccinaţi până în iunie, Germania a decis să nu restricţioneze utilizarea vaccinului Johnson & Johnson la această grupă de vârstă, ci să permită tuturor adulţilor să beneficieze de acest ser după consultarea medicului lor, a declarat ministrul Sănătăţii, Jens Spahn, în cadrul unei conferinţe de presă.

Ministrul a estimat că în jur de 10 milioane de doze de Janssen, denumirea vaccinului Johnson & Johnson în Europa, vor fi livrat în iunie/iulie în ţară.

Această decizie “pragmatică” ar trebui să permită “accelerarea campaniei de vaccinare” în Germania, a subliniat ministrul, adăugând că acele cazuri de tromboză depistate la persoanele care au primit acest vaccin au rămas “foarte rare” în lume.

Puţin peste o treime din populaţia Germaniei a primit până acum o primă doză de vaccin anti-COVID-19 şi 9% a primit două doze.

Ca şi în cazul vaccinului AstraZeneca, mai multe ţări au impus limite de vârstă pentru utilizarea Johnson & Johnson – la persoanele de peste 55 de ani în Franţa, la cele de peste 60 de ani în Italia, în timp ce Danemarca a decis să renunţe la vaccinarea cu acest ser. Alte ţări, precum Islanda, au autorizat utilizarea acestui vaccin fără o limită de vârstă.

Unul dintre marile avantaje ale vaccinului Janssen este că o singură doză este suficientă pentru imunizarea împotriva COVID-19.

Ambele vaccinuri, bazate pe aceeaşi tehnologie, sunt suspectate că ar provoca un tip foarte rar de cheaguri de sânge, care în unele cazuri este fatal.

AGERPRES

Revenirea la normalitate este mai degrabă o certitudine decât o simplă speranţă, a declarat luni, la Craiova, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă, care a participat la deschiderea “Maratonului vaccinării” pe Stadionul Ion Oblemenco.

Gheorghiţă a punctat că, din punct de vedere al evoluţiei pandemiei, “lucrurile stau cât se poate de bine” şi prin vaccinare poate fi consolidată evoluţia favorabilă.

“Cred că nu trebuie să vorbim în cifre, este important ca orice persoană care se vaccinează să înţelegem că este o persoană protejată, o persoană care, la rândul ei, protejează pe cei din jur.

Acesta este mesajul, nu trebuie să ne propunem o ţintă, trebuie să asigurăm vaccinarea cât mai multor persoane într-un timp cât mai scurt pentru a avea o şansă cât se poate de reală de a reveni la normalitate, pentru că revenirea la normalitate, din opinia noastră, este mai degrabă o certitudine decât o simplă speranţă şi vedem că, din punct de vedere al evoluţiei epidemiei, lucrurile stau cât se poate de bine.

Sperăm să consolidăm această evoluţie favorabilă şi prin vaccinare putem asigura această consolidare şi predictibilitatea pe termen lung tocmai pentru a nu reveni într-o perioadă cu foarte multe restricţii”, a spus Valeriu Gheorghiţă.

Întrebat despre faptul că sunt şi medici care ezită să se vaccineze, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare a răspuns că există peste tot ezitare, însă doar imunizarea poate asigura protecţie.

“Cu siguranţă ezitare există peste tot, în final toată lumea va înţelege şi vor recurge la acest gest firesc de normalitate şi anume la vaccinare. Doar aşa putem să ne protejăm pe noi şi pe cei din jurul nostru”, a adăugat Valeriu Gheorghiţă.

AGERPRES