Connect with us

ECONOMIE

Angajații din construcții, fără scutiri de taxe. Facilităţile fiscale trebuie să fie eliminate până în 2025

Publicat

Programul PNRR, prin care România poate lua 29 miliarde euro de la Uniunea Europeană, va aduce şi anumite condiţii care trebuie îndeplinite de autorităţile de la Bucureşti.

Una dintre condiţii este legată de eliminarea facilităţilor fiscale din construcţii, care au fost introduse de către PSD în 2019.

Vezi și Guvernul pregătește noi taxe pentru români: crește acciza la țigări, ”taxa pe zahăr”, impozit mai mare pe locuințe. LISTA

Cea mai importantă facilitate este legată de salariile plătite în construcţii: angajaţii au o reducere a contribuţiei de asigurări sociale de la 25% la 21,75% şi exceptarea de la plata contribuţiei la asigurărilor sociale de sanătate (10%) şi de la plata impozitului pe venit care este în cotă de 10%.

La schimb, salariul minim brut în construcţii a crescut la 3.000 de lei de la 2.350 lei în restul economiei.

Aceste facilităţi au fost cuprinse în  OUG 114.

Premierul Florin Cîţu şi-a exprimat de mai multe ori opoziţia faţă de această facilitate.

„Cum s-a creat aceea măsura din construcţii a creat numai probleme. Dacă susţii un sector, creezi distorsiuni în restul economiei. Pentru companii această facilitate le-a uşurat factura de plată salarială, salariile din construcţii au crescut, dar bugetul a pierdut.”

(sursa: Mediafax)

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

Cei care și-au bătut joc de „Rabla pentru electrocasnice” nu vor mai avea acces la program

Publicat

tanczos barna, reacție acidă după ce le a vorbit în maghiară

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că programul „Rabla pentru electrocasnice” va fi regândit, iar cei care au solicitat vouchere şi nu le-au folosit vor primi interdicţie.

„Lucrurile se vor schimba, pentru că noi am introdus o interdicţie de a mai participa pentru acelaşi tip de aparatura electrocasnică la următoarea sesiune. Acest lucru îi va descuraja pe cei care se înscriu, dar nu folosesc voucherul respectiv. (…) Se poate extinde fără nicio problemă. Până la urmă anul viitor, dacă continuăm programul, putem să spunem că cei care au blocat programul şi practic şi-au bătut joc de posibilitatea de a beneficia de un asemenea sprijin financiar din partea statului să nu mai aibă dreptul să participe”, a declarat Tanczos Barna în emisiunea „Banii, azi” de la TVR INFO.

Ministrul Mediului a mai explicat faptul că valoarea voucherelor ar putea fi majorată, ţinând cont că produsele eficiente energetic sunt din ce în ce mai scumpe.

Programul ar putea fi modificat după o analiză detaliată, iar unele categorii vor fi eliminate.

„Anul viitor cu siguranţă va trebui să reanalizăm şi condiţiile de piaţă, pentru că într-un an de zile se schimbă foarte multe lucruri. Există posibilitatea creşterii valorii. (…) Putem analiza şi eficienţa pe fiecare componentă, privind aspiratoarele sau aparatele de aer condiţionat, acolo unde nu există un interes mare putem să luăm aceeaşi decizie pe care am luat-o în cazul televizoarelor, de a scoate anumite echipamente electrocasnice din program şi să ne focusăm pe ce prezintă un interes şi au un efect mare asupra facturilor (la energie, n. red.)”, a mai anunţat ministrul Mediului. Mediafax

Citește mai departe

ECONOMIE

Românii sunt campionii europeni la generozitate. Câți vor face donații de Crăciun

Publicat

bani portmoneu lei alba24 e1654846201712 1000x600.jpg

Dintre toți europenii, românii sunt cei mai generoși. 26% dintre participanții la un sondaj au spus că vor dona de Crăciun. Dorința de a contribui la incluziunea socială a nevoiașilor scade pe măsură ce vârsta respondenților crește.

Europenii au început deja pregătirile pentru Crăciun, iar spiritul sărbătorilor aduce, de obicei, și intenția de a dărui și de a-i sprijini pe cei care sunt mai puțin favorizați de soartă. Dar, din cauza dificultăților economice, din ce în ce mai mulți europeni sunt reținuți când vine vorba de comportamentele incluzive sau de responsabilitatea față de grupurile dezavantajate.

Potrivit unui sondaj, doar 23% dintre respondenții europeni sunt siguri de capacitatea lor de a continua să doneze către organizațiile caritabile, în special în luna decembrie, pentru a sprijini persoanele cele mai afectate de creșterea costului vieții sau categoriile sociale vulnerabile.

Majoritatea respondenților (26%) ar direcționa o anumită sumă de bani către organizațiile caritabile pe care le susțin în mod obișnuit, dar numai după finalizarea achizițiilor pentru Crăciun.

Rezultatele sondajului mai arată că, dintre toți europenii, românii sunt cei mai generoși: 26% dintre participanții la sondaj au spus că vor dona și anul acesta de Crăciun, așa cum au făcut în anii precedenți, iar 37% dintre ei ar putea sprijini financiar organizații neguvernamentale, dacă le-ar rămâne niște fonduri după cumpărăturile de sărbători.

Românii sunt campionii europeni la generozitate. Câți vor face donații de Crăciun: Femeile au o atitudine practică

De asemenea, România a înregistrat cea mai mică rată de răspunsuri „Nu mă interesează să susțin organizațiile de caritate” – 13%.

Femeile au o atitudine practică atunci când vine vorba despre donații către cauze sociale (27,6% față de 24,9% pentru bărbați) și preferă să facă donații doar după ce au rezolvat urgențele personale sau familiale legate de sărbători.

Pe de altă parte, unul din cinci europeni spune că nu este interesat să susțină organizațiile caritabile, cu cea mai mare rată de răspunsuri în Germania (30%) și cea mai scăzută în România (12,7%). Reprezentanții Generației Z sunt mult mai sensibili, față de alte segmente de vârstă, la nevoile categoriilor vulnerabile sau dezavantajate și se declară mult mai interesați să facă acte de caritate.

Ca tendință generală, dorința de a contribui la incluziunea socială a persoanelor aflate la nevoie scade pe măsură ce vârsta respondenților crește.

Doar 13% dintre respondenții de 18-24 de ani declară că nu sunt interesați să ajute organizațiile caritabile, comparativ cu 22% dintre cei peste 55 de ani. Alături de români, și lituanienii se numără printre „campionii generozității” (29% au răspuns că de obicei donează și o vor face și anul acesta), precum și europenii din generația ”Boomers” (65+ ani, 28%).

Românii sunt campionii europeni la generozitate. Câți vor face donații de Crăciun: respondenții sub 45 de ani sunt mai generoşi

În România, respondenții sub 45 de ani sunt mai generoşi decât seniorii şi românii care locuiesc în centrul ţării (32%) față de cei din alte regiuni. Milenialii (35%) și Generația Z (32%) au spus că, de obicei, donează organizațiilor caritabile pe parcursul anului și că o vor face și anul acesta.

Aceeași atitudine pozitivă și responsabilă față de comunitate a fost remarcată și în rândul românilor care locuiesc în regiunile de vest și nord-est, 40% dintre respondenți declarând că ar putea dona din banii care le rămân după cumpărăturile de sărbători. Mai puțin interesate să facă acte de caritate se declară femeile (9%), respondenții cu vârste peste 65 de ani (17%) și rezidenții din nord-vestul României (14%).

Sondajul a fost făcut de Revolut, alături de Dynata. Au fost peste 7.000 de respondenți din 7 țări europene, dintre care 1.000 în România. Mediafax

Citește mai departe

ECONOMIE

Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. Precizările ministrului Agriculturii

Publicat

Arhivă foto

Fermierii vor primi despăgubiri până la sfârșitul acestui an, pentru culturile de secetă însămânțate în toamna anului trecut, a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, precizând că în prezent se lucrează la inventarierea suprafeţelor calamitate pentru porumb şi floarea-soarelui.

„Am elaborat şi am pus în mişcare un act normativ pentru despăgubirea la culturile agricole care au fost semănate în toamna anului agricol 2021.

Am prevăzut o sumă importantă în bugetul Ministerului Agriculturii, cu aprobarea Guvernului, validată prin rectificare bugetară, în aşa fel încât să dăm până la sfârşitul anului despăgubirile la culturile semănate în toamnă.

Fermierii vor primi banii, până la finele acestui an, doar pentru culturile care au fost semănate în toamnă.

Pe de altă parte, acum facem inventarierea suprafeţelor calamitate la culturile de primăvară, la porumb şi la floarea-soarelui. Trebuie să vedem care este suprafaţa, gradul de afectare, evaluăm şi decidem în funcţie de situaţia dată”, a subliniat Daea.

Oficialul Ministerului Agriculturii a precizat că în Planul Naţional Strategic (PNS) a prevăzut crearea unei structuri pentru gestionarea acestor situaţii „foarte aprige şi foarte grele”, în aşa fel încât bugetul să fie degrevat de alocarea unor sume considerabile pentru despăgubiri.

„Văzând situaţiile acestea foarte aprige şi foarte grele pentru fermieri, dar şi din punct de vedere al gestionării din partea Guvernului, pentru că nu este uşor să gestionezi un fenomen de genul acesta care afectează fiecare fermier din România şi să cuantifici exact care sunt pierderile, am proiectat prin Planul Naţional Strategic un mod de susţinere a riscului, creând şi o structură care se va ocupa de gestionarea acestor fenomene.

Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. Fondul prin care se vor susţine aceste riscuri va fi alimentat din trei surse principale

Ministerul Agriculturii trebuie să iasă din jocul acesta al analizei calamităţilor, să fie degrevat bugetul şi să fie degrevată şi autoritatea statului în determinarea pierderilor pur şi simplu”, a transmis ministrul Agriculturii.

Potrivit sursei citate, fondul prin care se vor susţine aceste riscuri va fi alimentat din trei surse principale, respectiv din contribuţia fermierilor, din alocări bugetare şi din fonduri europene.

„O să fie o structură de sine stătătoare care constată pierderile, dar care poate să şi gestioneze decontarea efectelor înregistrate în urma fenomenelor naturale.

Fondul care va fi creat se alimentează din trei surse principale: din contribuţia fermierilor, până la 3% din plăţile directe, dintr-o alocare bugetară din partea statului şi dintr-o alocare specială din partea Comisiei Europene, prin Planul Naţional Strategic.

Acest concept este stabilit în PNS. Am stabilit printr-un ordin al ministrului un grup de lucru care se va ocupa de realizarea acestei structuri”, a menţionat şeful MADR.

Întrebat dacă este corect modul de calcul al despăgubirilor, în condiţiile în care fermierii s-au plâns de acest lucru, Daea a precizat că întreg procesul de evaluare a pagubelor şi de decontare a pierderilor se face cu aprobarea Comisiei Europene, „într-o regulă bine stabilită, care nu poate fi încălcată”.

Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. Banii vin de la bugetul statului

„Am văzut că a suscitat foarte mult interes acest lucru.

Din nefericire a fost interpretat greşit, uneori într-o tentă chiar răutăcioasă, fără să-şi dea seama cei care au interpretat că pot să facă rău, în primul rând fermierilor, întrucât acest proces de evaluare a pagubelor şi de decontare a pierderilor se face cu aprobarea Comisiei Europene, într-o regulă bine stabilită, care nu poate fi încălcată şi nu poate fi interpretată decât prin acurateţea ei.

Banii vin de la bugetul statului, dar ajutorul de stat trebuie aprobat de Comisie.

Din nefericire, în această perioadă am avut foarte multe piedici, dar eu sunt obişnuit cu greutăţile şi mă duc până la finalizarea procesului.

Voi da banii fermierilor până la sfârşitul anului.

Pe cei care au considerat că nu ştiu să calculez, ceea ce este exclus, am învăţat pe mulţi să calculeze, eu îi cunosc atât de bine încât n-au nici căderea morală şi nici profesională să spună acest lucru.

Eu ştiu că sunt alături de fermieri, am fost tot timpul şi voi fi în sprijinul lor”, a adăugat Petre Daea.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a anunţat pe 17 noiembrie că peste 16.000 de fermieri afectaţi de seceta pedologică, pe o suprafaţă de circa 250.000 hectare de culturi înfiinţate în toamna anului 2021, vor beneficia de un ajutor de stat sub forma unui grant financiar în valoare de 365 de milioane de lei.

Fermierii vor primi despăgubirile pentru culturile semănate în toamnă până la finalul acestui an. În ce sumă constă ajutorul

Ajutorul va fi de maximum 1.500 lei/ha aferent unui grad de afectare de 100%, prevăzut în procesul – verbal de constatare şi evaluare a pagubelor.

Dacă gradul de afectare prevăzut în procesul-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor este cuprins în intervalul 30% până la 100%, cuantumul grantului financiar unitar care se poate acorda se diminuează procentual corespunzător şi se obţine prin înmulţirea cuantumului maxim cu procentul de afectare prevăzut în procesul-verbal.

Compensaţiile acordate ca ajutor de stat sub forma de grant financiar unitar pe hectar pentru fiecare cultură afectată reprezintă maximum 40% din cheltuielile eligibile, respectiv maximum 40% din cheltuielile tehnologice prevăzute în tehnologiile cadru la culturi din recolta 2021-2022, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală.

Ultimele date transmise de MADR arată că suprafaţa afectată de secetă este de 1.114.543 hectare, consemnată în 37 de judeţe şi municipiul Bucureşti.

Principalele culturi însămânţate în toamna anului trecut distruse de secetă sunt cele de grâu, triticale – 189.339 ha, orz, orzoaică, ovăz, secară – 30.698 ha şi rapiţă – 26.805 ha, iar cele de primăvară: porumbul – 495.602 ha, floarea soarelui – 249.388 ha, soia – 40.555 ha şi plante furajere – 49.211 ha. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

România are în licitație 444 de kilometri de autostradă

Publicat

as

În România sunt în procedură de licitație 444 de kilometri de autostradă, potrivit unei monitorizări independente a tuturor proiectelor aflate momentan în procedură de achiziție publică, realizată de Asociația Pro Infrastructură.

Potrivit reprezentanților asociației, sunt în proceduri de licitație 18 segmente de pe 4 autostrăzi (A0, A3, A7 și A13), care însumează puțin peste 444 km, cu o valoare estimată totală de 6,54 miliarde euro.

„Unele merg neașteptat de bine (A7 unde UMB a ofertat extrem de agresiv și a speriat competitorii), iar altele își continuă epopeile halucinante începute acum mai bine de 3 ani (A0 Nord)”, susțin aceștia.

Cei 444 de kilometri aflați în licitație se adaugă celor 451 de kilometri de autostradă și drum expres care au contracte de lucrări semnate în acest moment.

„Împreună sunt 895 km care pot fi livrați în următorii 10 ani, într-un scenariu realist-optimist, inclusiv secțiunile teribile de pe A1 Sibiu-Pitești (69 km prin creierii munților) și A3 Poarta Sălajului-Nușfalău (include Tunelul Meseș lung de aproape 3 km). O medie de 90 km inaugurați pe an este dublul vitezei medii a ultimilor 5 ani, dar este un obiectiv care poate fi atins și trebuie asumat de toți miniștrii Transporturilor și de către responsabilii CNAIR”, mai arată asociația.

„Vom încheia anul 2022 cu 994,6 km de autostradă și drum expres aflați în exploatare, iar pentru o rețea decentă (chiar dacă nu completă), mai avem nevoie de aproximativ 2000. În următorii 10 ani trebuie și putem construi măcar 900 kilometri, chiar dacă ținem cont de bâlbele și poticnelile legendare ale autorităților, provocările tehnice și riscurile la trecerile Carpaților și lălăiala și lenea unor antreprenori generali”, au mai scris miercuri, pe Facebook, reprezentanții Asociației Pro Infrastructură, conform Mediafax.

Sursa foto: Asociației Pro Infrastructură

Citește mai departe