Connect with us

ECONOMIE

Angajaţii sănătoşi ai firmelor închise de DSP vor primi indemnizaţie de şomaj tehnic

Publicat



bani

Angajaţii sănătoşi ai firmelor pentru care Direcţiile de Sănătate Publică dispun suspendarea activităţii în urma infectării unor salariaţi cu COVID-19 vor beneficia de acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptată miercuri de Guvern, informează Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

„Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă prin care a instituit o nouă măsură de sprijin a angajaţilor şi angajatorilor care sunt nevoiţi să întrerupă activitatea din cauza infectării cu SARS-CoV-2 a unor salariaţi. Astfel, dacă Direcţia de Sănătate Publică dispune suspendarea activităţii unei companii ca urmare a identificării de persoane infectate cu SARS-CoV-2, toţi angajaţii, cu excepţia celor aflaţi în concediu medical, vor beneficia de acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic, din bugetul asigurărilor pentru şomaj”, se menţionează în comunicatul MMPS.

Măsura este valabilă până la sfârşitul anului, conform Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

„Sprijinul financiar se va acorda pe toată perioada în care activitatea este suspendată, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020. Aceste măsuri de protecţie socială la nivelul angajatorilor, cu caracter excepţional, sunt necesare pentru a evita pierderea de locuri de muncă, creşterea ratei de excluziune socială, precum şi amplificarea decalajului socio-economic dintre persoanele a căror activitate a fost afectată direct de epidemie şi restul populaţiei”, se precizează în comunicatul Ministerului Muncii. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Vânzările de automobile electrice în UE au explodat dar rămân departe de obiectivele europene

Publicat

Cota de piaţă a automobilelor electrice s-a dublat în Uniunea Europeană în al doilea trimestru al acestui an, dar rămâne departe de obiectivele preconizate pe termen mediu de Comisia Europeană în ideea de a proteja mediul înconjurător, relatează AFP.

Conform datelor publicate vineri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), automobilele complet electrice au reprezentat 7,5% din înmatriculările de autoturisme noi în trimestrul al doilea al acestui an, comparativ cu 3,5% în perioada similară a anului trecut. Pe o piaţă auto care funcţionează la ralanti, din cauza crizei sanitare, în perioada aprilie-iunie 2021 în UE au fost înmatriculate peste 210.000 de automobile electrice, în creştere cu 231,6% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Această creştere a fost stimulată de progresele substanţiale înregistrate pe toate cele patru mari pieţe din regiune, în special în Spania (372,7%) şi Germania (357%).

Vehiculele hibride de tip plug-in au înregistrat o creştere şi mai spectaculoasă în trimestrul al doilea, înmatriculările crescând cu 255,8% până la 233.730 de unităţi. Italia a fost piaţa cu cel mai puternic ritm de creştere a înmatriculărilor de hibride plug-in în trimestrul al doilea, cu un salt de 659,3% în ritm anual.

Automobilele pe benzină încep să îşi piardă poziţia dominantă şi reprezintă în prezent mai puţin de jumătate din vânzările de autovehicule în UE, cu 1,17 milioane de vehicule vândute şi o cotă de piaţă de 41,8% în trimestrul al doilea al acestui an, faţă de 51,9% în trimestrul al doilea al anului trecut.

Automobilele diesel, care au fost pe primul loc în unele state membre, au fost şi ele afectate şi nu mai reprezintă în prezent decât 20,4% din vânzări, comparativ cu aproape 30% în 2020.

Cu toate acestea, vânzările de automobile electrice pe baterie nu reprezintă decât o mică parte din cele 2,8 milioane de vehicule vândute în perioada aprilie-iunie în UE, în timp ce cota de piaţă a automobilelor care funcţionează pe combustibili tradiţionali (benzină şi motorină) este de 62,2%.

Comisia Europeană ar dori să accelereze tranziţia la automobilele electrice, având în vedere ajungerea la neutralitatea emisiilor de CO2 în 2050. La mijlocul acestei luni, Bruxelles-ul a anunţat un pachet de propuneri pentru a reduce cu 15% emisiile de CO2 în 2025, comparativ cu 2021, şi cu 55% în 2030, printre care se numără în special interzicerea comercializării de autovehicule noi pe benzină şi motorină începând din 2035.

„Constructorii dispun de o fereastră de oportunitate până în 2025 pentru a stimula vânzările de autovehicule pe benzină, care le aduc cele mai mari profituri. În schimb, începând din 2025, odată cu înăsprirea normelor europene, am urma să cunoaştem un nou val de vânzări de autovehicule electrice”, a apreciat expertul german Matthias Schmidt.

Mai mulţi constructori auto, printre care Stellantis (proprietarul mărcilor Peugeot şi Fiat), au anunţat că nu vor mai dezvolta noi motoare pe benzină şi vor limita opţiunile de motorizare. Alţii s-au angajat şi mai radical în tranziţia spre vehiculele electrice, unele mărci preconizând că vor deveni complet electrice, începând din 2025 pentru Jaguar şi cu 2030 pentru Volvo. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Într-un deceniu, românii aproape şi-au dublat avuţia până la maximul de 2.414 miliarde de lei în 2020

Publicat

bani
Arhivă foto

Avuţia netă a populaţiei s-a majorat în ultimul deceniu de 1,9 ori, de la 1.274 miliarde lei în 2011 până la maximul istoric de 2.414 mld. lei (aproape 500 mld. euro) atins în 2020.

În anul pandemic 2020, avuţia românilor a crescut cu aproximativ 140 mld. lei, adică cu 6,1%, faţă de 2019, după cum reiese din datele BNR.

La finalul anului 2019, avuţia netă a populaţiei ajunsese la 2.275 mld. lei, depăşind în premieră nivelul din 2008.

„Un element care sporeşte capacitatea popu­laţiei de a face faţă unor condiţii nefa­vo­rabile este reprezentat de consoli­darea avu­ţiei nete, atât pe palierul deţinerilor de active imobiliare, dar mai ales pe cel de ac­tive financiare, categoria din urmă conferind un grad de lichiditate mai ridicat în contextul ne­cesităţii acoperirii unor situaţii nepre­vă­zute“, susţine BNR în cel mai recent Raport asupra stabilităţii financiare.

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară

Activele imobiliare continuă să aibă o pon­dere majoritară (75%) pe fondul ratei ridi­cate de deţinere a imobilelor (95,8%, conform Eurostat).

Avuţia financiară a românilor a crescut cu circa 10% în anul pandemic 2020, la 595 mld. lei, iar avuţia imobiliară s-a majorat cu 4,8%, la 1.819 mld. lei.

Creşterea avuţiei imobiliare a româ­nilor a fost influenţată şi de majorarea pre­ţurilor. „Valoarea acestor active s-a ma­jorat cu 4,8% în T4/2020 faţă de T4/2019, pe fondul creşterii indicelui de preţ imobiliar şi al deprecierii monedei naţionale, indicând rezilienţa pieţei imobiliare. Această situaţie se datorează în mare măsură legislaţiei care încurajează deţinerea de active imobiliare mai degrabă decât (re)investirea în ac­tivităţi productive“, explică specialiştii din BNR.

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total

Activele financiare reprezintă aproxi­mativ 24% din total, spre deosebire de zona euro, unde acestea reprezintă apro­xi­mativ 45% din avuţia populaţiei.

„Acest decalaj pune în evidenţă capa­citatea scăzută de a mobiliza capital intern şi dependeţa de atragerea capitalului străin.“

În ceea ce priveşte îndatorarea totală a populaţiei şi-a continuat trendul ascendent, însă ritmul de creştere a încetinit comparativ cu anul precendent (5,1% în martie 2021 faţă de martie 2020), situându-se la valoarea de 172,5 mld. lei. „La baza evoluţiei a stat majorarea cu 10% a creditului ipotecar, pe când soldul creditului de consum a fost stabil.“

sursa: mediafax.ro

Citește mai departe

ECONOMIE

Cât timp ar trebui să muncească un român pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere, fără să apeleze la credit bancar

Publicat

bani lei

Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019 .

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Unde sunt cele mai mari salarii și România. Județe la polul opus

Publicat

bani

București-Ilfov este pe primul loc în topul celor mai bine plătite regiuni ale țării. Venitul mediu lunar e de 4.500 lei net. Județele Timiș și Cluj vin puternic din urmă, cu salarii medii nete de 3.500 lei.

eJobs România lansează Salario, comparatorul de salarii cu peste 130.000 de date salariale.

 

Județele cu cele mai mari salarii

 

București-Ilfov se află pe primul loc în topul celor mai bine plătite regiuni ale țării, cu un venit mediu lunar de 4.500 lei net. Județele Timiș și Cluj vin puternic din urmă, cu salarii medii nete de 3.500 lei. La pol opus, Vrancea, Vaslui și Dolj sunt județele cu cele mai mici salarii medii, acestea depășind ușor 2.500 lei net.

Județele cu cele mai mari venituri sunt și cele în care candidații manifestă cel mai mare interes pentru salarii transparente. Locuitorii județelor Mehedinți, Teleorman și Giurgiu sunt cel mai puțin interesați de a afla câștigurile pieței.

„În România salariile rămân în continuare un subiect fierbinte, dar și unul tabu. După un 2020 cu plafonări sau chiar scăderi salariale, e necesară din nou discuția despre venituri transparente într-un an de revenire ca 2021, când angajările sunt din nou la nivelul pre-pandemic. Prin Salario încercăm să încurajăm cât mai multe companii să ni se alăture în acest demers al transparenței salariale, model abordat deja cu succes de țările nordice”, explică Bogdan Badea, CEO eJobs România.

 

Care sunt funcțiile cele mai căutate

 

Cele mai mari salarii nete lunare introduse în comparatorul de salarii depășesc 22.000 lei. Vizează funcții de management ca director general, manager de vânzări sau director economic. Cele mai bine plătite domenii sunt IT Software, Achiziții și IT Hardware. Cel mai slab plătiți sunt românii care lucrează în Au pair/Baby sitting/ Curățenie, Confecții și Office/Back-office/Secretariat.

„Datele ne arată că transparența salarială aduce cu sine numai beneficii de ambele părți, și pentru angajați, și pentru angajatori. Astfel, anunțurile de recrutare care afișează salariul atrag cu 40% mai mulți candidați relevanți, deci ajută companiile să-și eficientizeze procesele de recrutare”, continuă Bogdan Badea.

Economist, inginer de proiectare, asistent manager, inginer software și programator Java sunt pozițiile pentru ale căror salarii românii manifestă cel mai mare interes. Fiecare dintre acestea are peste 2.000 de căutări în baza de date salariale. MEDIAFAX

Citește mai departe