Connect with us

ECONOMIE

Angajaţii sănătoşi ai firmelor închise de DSP vor primi indemnizaţie de şomaj tehnic

Publicat

bani

Angajaţii sănătoşi ai firmelor pentru care Direcţiile de Sănătate Publică dispun suspendarea activităţii în urma infectării unor salariaţi cu COVID-19 vor beneficia de acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptată miercuri de Guvern, informează Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

„Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri o Ordonanţă de Urgenţă prin care a instituit o nouă măsură de sprijin a angajaţilor şi angajatorilor care sunt nevoiţi să întrerupă activitatea din cauza infectării cu SARS-CoV-2 a unor salariaţi. Astfel, dacă Direcţia de Sănătate Publică dispune suspendarea activităţii unei companii ca urmare a identificării de persoane infectate cu SARS-CoV-2, toţi angajaţii, cu excepţia celor aflaţi în concediu medical, vor beneficia de acordarea indemnizaţiei de şomaj tehnic, din bugetul asigurărilor pentru şomaj”, se menţionează în comunicatul MMPS.

Măsura este valabilă până la sfârşitul anului, conform Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

„Sprijinul financiar se va acorda pe toată perioada în care activitatea este suspendată, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020. Aceste măsuri de protecţie socială la nivelul angajatorilor, cu caracter excepţional, sunt necesare pentru a evita pierderea de locuri de muncă, creşterea ratei de excluziune socială, precum şi amplificarea decalajului socio-economic dintre persoanele a căror activitate a fost afectată direct de epidemie şi restul populaţiei”, se precizează în comunicatul Ministerului Muncii. AGERPRES

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ECONOMIE

Diferența dintre salariile de la stat și cele din privat a crescut în ultimii 10 ani cu 464%. Ce sporuri mai primesc bugetarii

Publicat

bani lei

Diferența dintre salariile de la stat și cele din privat a crescut în ultimii 10 ani cu 464%. Afirmația a fost făcută de fostul ministru al Economiei, deputatul USR Claudiu Năsui. Acesta spune că salariile din privat au crescut în ritm normal, ”în ton cu productivitatea muncii”.

„Diferența dintre salariile de la stat și cele din privat a crescut în ultimii 10 ani cu 464%.

Acum câteva luni PSD-PNL a încercat să mărească din nou salariile angajaților la stat prin lege în parlament. Nu a reușit, pentru că USR a atacat legea la curtea constituțională (CCR), iar CCR a amânat decizia până în septembrie. Din păcate, am făcut doar să amânăm inevitabilul.

Pentru că sistemul este același. Și PSD, și PNL, au mult activ de partid salarizat la stat. Așa că presiunea pe creșterea salariilor e constantă.

Nu contează cât de mari sunt salariile la stat. Ce contează pentru ei e ca acele salarii să crească în continuu”, a scris Năsui.

Năsui: La stat sunt o groază de sporuri

”PSD-PNL cresc din nou salariile la stat. S-au hotărât să crească unele salarii de bază cu 50%. Nuanța <salariului de bază> este importantă, pentru că la el urmează să se aplice toate sporurile. Iar la stat sunt o groază de sporuri.

De exemplu, spor de radiație, pentru că în București există rețele GSM. Spor de solicitare neuropsihică, pentru că sunt stresați neuropsihic. Dacă ați văzut, și ei pufnesc în râs când îi întrebi de ele. Dar ce mai contează ridicolul? Că doar nu dau banii lor, dau banii dumneavoastră”, scrie pe Facebook Claudiu Năsui.

El precizează că ordonanța „prin care vor crește puternic salariile la stat” nu poate fi atacată la CCR de către opoziție.

„Am citit că un lider din opoziție zice că va ataca la CCR ordonanța prin care PSD și PNL cresc taxele. Nu poate. Tot ce poate să facă este să se roage de Avocatul Poporului să o atace la CCR. Iar acea instituție nu o va face, pentru că e menținută în funcție tot de PSD-PNL.

”Salariile la stat au crescut vertiginos”

Haideți să ne uităm puțin și pe cifre. Cum au evoluat salariile la stat și la privat în ultimii 10 ani. Acum 10 ani, salariile la stat erau în medie mai mari decât cele din privat. Dar diferența era mult mai mică decât acum. Între timp, salariile la stat au crescut vertiginos.

Pe când cele din privat au crescut în ritm normal, în ton cu productivitatea muncii.

Rezultat? Diferența dintre salariile la stat și la privat a crescut cu 464%. Ați citit bine. Nu e nicio exagerare. Să nu ne mire că tot mai mulți români s-au săturat de aceste nedreptăți și vor să plece afară. Să nu vă mire că mulți tineri nu mai vor să lucreze în economia reală și vor la stat

. Unde ar avea nu numai salarii mari, dar și o tonă de beneficii și un loc de muncă stabil.

Tinerii s-ar duce cu încredere, și ar fi bine pentru țară, pentru modernizarea ei, doar că, nu știu ei, posturile la stat sunt date dinainte pentru rudele și cumetriile PSD-PNL”, conchide Năsui.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Sondaj: Românii au început să pună bani deoparte pentru zile negre

Publicat

bani generic fical lei 26062022.jpg

Aproximativ 50% dintre români apreciază că situaţia lor financiară s-a înrăutăţit faţă de anul trecut, iar 38% au anticipaţii pesimiste şi se aşteaptă ca situaţia să se înrăutăţească, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

„Principalul motiv de îngrijorare este creşterea preţurilor la energie – menţionată de 38,5% dintre respondenţi, în creştere cu 60% faţă de un sondaj similar realizat trimestrul trecut. Următoarele motive în topul îngrijorărilor sunt pandemia (16,3% – în creştere faţă de sondajul realizat în primul trimestru al acestui an) şi riscurile la adresa aprovizionării cu alimente şi bunuri de necesitate (14,6%)”, susţin autorii studiului.

Îngrijorările faţă de conflictul din Ucraina, care se aflau pe locul doi în trimestrul trecut, au coborât pe locul 5 (reducere de 50% în ponderea răspunsurilor), în timp ce perspectiva şomajului îi îngrijorează doar pe 5% dintre români, iar dificultăţile la plata ratelor – pe 6% dintre aceştia.

În contextul incertitudinilor şi perspectivelor pesimiste, românii au început să pună bani deoparte.

Sondaj: Românii au început să pună bani deoparte pentru zile negre: Câți respondenți au declarat că pun strâng bani lunar

Astfel, dacă în primul trimestru, doar 47% dintre respondenţi declarau că strâng bani lunar, acum ponderea a urcat la 63%. Majoritatea reuşeşte să pună deoparte sume modeste: sub 300 de lei lunar (28,6%) şi între 300 şi 600 de lei (17,9%).

Totodată, ponderea celor care declară că au un fond de urgenţă care să le acopere cheltuielile pe trei luni a urcat de la 28,24% la 36,95%.

„CEC Bank încurajează un comportament financiar sănătos şi oferă dobânzi atractive la depozite, de până la 7,7% pe an. Cash-ul rămâne modalitatea preferată de economisire, cu o pondere de circa 47% – în scădere însă faţă de trimestrul trecut, urmând plasamentele la bănci – cu o pondere de 43,7%, în contextul în care valuta şi conturile curente au o pondere de peste 2 ori mai mare decât depozitele”, arată cercetarea.

Sondaj: Românii au început să pună bani deoparte pentru zile negre: Câți respondenți au contractat credite

În ceea ce priveşte îndatorarea, şase din zece respondenţi au contractat credite, iar dintre aceştia, 40% s-au împrumutat pentru casă.

Pentru marea majoritate, plata ratelor nu ar trebui să ridice probleme, peste 60% dintre respondenţii cu credite declarând că serviciul datoriei reprezintă mai puţin de 25% din veniturile lunare.

Întrebaţi dacă au avut dificultăţi la plata ratelor, 55% dintre respondenţi au negat acest lucru, iar alţi 34% au spus că li s-a întâmplat uneori.

Sondajul a fost realizat online, de Finzoom, la cererea CEC Bank, în luna iunie, pe un eşantion reprezentativ de peste 1.390 de respondenţi din toată ţara.

CEC Bank este instituţia financiară cu cea mai lungă tradiţie din România. Fondată în 1864, CEC Bank are în prezent cea mai extinsă reţea naţională, cu peste 1.000 de sucursale şi unităţi teritoriale şi cu active de peste 50,4 de miliarde lei, la sfârşitul primului trimestru din 2022. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Studiu: Şase din zece mileniali români folosesc aplicaţii financiare pentru gestionarea banilor

Publicat

bani lei

Şase din zece mileniali români folosesc aplicaţii financiare, populare şi printre alte generaţii, pentru a-şi gestiona mai bine banii, arată un studiu realizat de Reveal Marketing Research.

„Pandemia de COVID-19 şi contextul socio-economic actual, marcat de creşterea preţurilor şi a inflaţiei, i-au făcut pe români să fie mai responsabili financiar.

Consumatorii caută diverse modalităţi de a-şi reduce cheltuielile invizibile, de a găsi oferte avantajoase atât pentru cumpărăturile zilnice, cât şi pentru achiziţii mai scumpe (bunuri de folosinţă îndelungată sau călătorii) sau pentru a gestiona mai bine într-un singur loc tot ceea ce ţine de cheltuielile recurente sau ocazionale”, susţin autorii studiului Revolut.

Potrivit cercetării, produsele financiare digitale sunt din ce în ce mai atractive, deoarece simplifică viaţa de zi cu zi şi 1 din 3 respondenţi declară că ar fi interesaţi să obţină conturi de economii şi carduri de credit prin intermediul unei platforme digitale în anul următor.

Astfel, 62% dintre respondenţi folosesc des aplicaţii de gestionare a banilor pe parcursul unei săptămâni, în timp ce 35% din populaţie consideră că acestea sunt utile pentru a-şi îmbunătăţi situaţia financiară şi, într-o măsură mai mare, utilizatorii fintech (43%) faţă de non-utilizatori (28%).

Studiu: Şase din zece mileniali români folosesc aplicaţii financiare pentru gestionarea banilor: Șase din zece români folosesc soluţii fintech pentru că acestea sunt mai ieftine

Totodată, şase din zece români folosesc soluţii fintech pentru că acestea sunt mai ieftine (58%) şi mai rapide (57%) decât serviciile tradiţionale, oferind în acelaşi timp fiabilitate şi securitate (37%).

„Dacă aruncăm o privire mai atentă asupra rezultatelor, observăm că notorietatea soluţiilor fintech şi adopţia acestora sunt mai mari în rândul bărbaţilor, al segmentului de vârstă 25 – 44 de ani, şi printre cei cu studii superioare, decât în cazul restului eşantionului.

Când vine vorba de comportamentul de utilizare, Milenialii – sub 35 de ani – apelează la portofelele digitale oferite de aplicaţiile financiare într-un grad semnificativ mai mare (56%)”, precizează autorii cercetării.

În special femeile (33,5%) intenţionează să apeleze la aplicaţii financiare pentru a economisi şi Milenialii (25-34 de ani, cu 37,2%).

Pe de altă parte, o altă treime din populaţie intenţionează cel puţin să îşi menţină stilul de viaţă actual, iar pentru asta românii sunt dispuşi să apeleze fie la un card de credit prin intermediul unei platforme digitale (27%) sau la credite de nevoi personale (20%).

Cel mai ridicat nivel de interes faţă de creditele pentru nevoi personale se remarcă în rândul utilizatorilor de aplicaţii financiare din categoria de vârstă 45-55 de ani (22,8%).

Studiu: Şase din zece mileniali români folosesc aplicaţii financiare pentru gestionarea banilor: În cazul tinerilor români de 18-24 de ani, investiţia în criptomonede  sau în bursă devine o perspectivă din ce în ce mai atractivă

În cazul tinerilor români de 18-24 de ani, investiţia în criptomonede (28%) sau în bursă (17%) devine o perspectivă din ce în ce mai atractivă faţă de eşantionul total (16% şi, respectiv, 12%). Produsele legate de siguranţă şi prevenţie, cum ar fi asigurările de sănătate, asigurările de viaţă şi pensiile private, sunt mai puţin atractive pentru GenZers (sub 24 de ani).

„Interesul pentru aceste categorii creşte odată cu vârsta, atingând vârful la categoria 45-55 de ani. Este o tendinţă normală care nu a fost schimbată dramatic de pandemie sau inflaţie”, precizează autorii studiului.

De asemenea, de la segmentul de peste 55 de ani, interesul scade, mai ales pentru pensia privată, deoarece este prea târziu să înceapă să economisească într-un astfel de produs.

În schimb, cardurile de credit sunt unul dintre produsele pe care această categorie intenţionează să le adauge portofoliului de instrumente financiare în viitor (27%).

Studiu: Şase din zece mileniali români folosesc aplicaţii financiare pentru gestionarea banilor: Membrii generaţiei Z manifestă de departe cel mai mare interes faţă de criptomonede

Membrii generaţiei Z manifestă de departe cel mai mare interes faţă de criptomonede, în timp ce bărbaţii tind să fie cu 50%-100% mai interesaţi decât femeile în activele cu risc, cum ar fi cripto şi tranzacţionarea pe bursă.

Decalajul se măreşte pe măsură ce creşte şi percepţia în privinţa capitalului expus riscului, iar cel mai mare decalaj se înregistrează în privinţa intenţiei de a investi în criptomonede (21,5% dintre toţi respondenţii bărbaţi sunt interesaţi de cripto, faţă de 11,5% dintre femei).

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

Studiul s-a desfăşurat online în perioada 24-28 iunie 2022 pe un eşantion reprezentativ pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet. Mărimea eşantionului a fost de 1.256 respondenţi, iar eroarea maximă de eşantionare pentru targetul general este +/-2,8% la un nivel de încredere de 95%.

Revolut este o aplicaţie financiară care s-a lansat în 2015 în Marea Britanie, cu servicii de transfer de bani şi schimb valutar.

În prezent, peste 20 milioane de clienţi persoane fizice din lume şi mai mult de 500.000 de clienţi B2B folosesc serviciile aplicaţiei pentru a realiza peste 250 de milioane de tranzacţii pe lună. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Deficitul comercial a crescut cu 4,7 miliarde de euro în primele şase luni

Publicat

Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) a urcat la 15,44 miliarde de euro în primele şase luni ale acestui an, mai mare cu 4,74 miliarde de euro faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

În perioada ianuarie – iunie 2022, exporturile au crescut cu 23,9%, până la 44,78 miliarde de euro, iar importurile s-au majorat cu 28,5%, la 60,22 milliarde de euro.

Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (42,2% la export şi 32,6% la import) şi alte produse manufacturate (31,1% la export şi 29,4% la import).

Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în primul semestru din acest an a fost de 32,56 miliarde de euro la expedieri şi de 42,64 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,7% din total exporturi şi 70,8% din total importuri.

Valoarea schimburilor extra-UE27 a fost de 12,23 miliarde de euro la exporturi şi de 17,58 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,3% din total exporturi şi 29,2% din total importuri.

În luna iunie 2022, exporturile FOB au însumat 7,86 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 10,55 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,69 miliarde de euro.

Faţă de luna iunie 2021, exporturile din luna iunie 2022 au crescut cu 25,9%, iar importurile au fost mai mari cu 30,4%.

Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord.

Preţul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă preţul la frontiera ţării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale preţului FOB, cât şi costul asigurării şi transportului internaţional. Agerpres

Citește mai departe