Valorile termice vor fi mai coborâte în această săptămână decât cele specifice pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării, dar cu o abatere termică negativă mai accentuată în regiunile intracarpatice, potrivit estimărilor meteorologice emise pentru intervalul 30 august – 27 septembrie 2021 de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

În perioada 30 august – 6 septembrie, regimul pluviometric se va situa în general în jurul celui specific pentru acest interval, în toate regiunile ţării.

Potrivit ANM, în săptămâna 6 – 13 septembrie 2021, temperatura medie a aerului va avea valori uşor mai coborâte decât cele normale pentru această săptămână, în cea mai mare parte a ţării, iar cantităţile de precipitaţii se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

Pentru săptămâna 13 – 20 septembrie, estimările arată temperaturi medii ale aerului, în general, apropiate de cele normale pentru acest interval, pe întreg teritoriul României şi un regim pluviometric apropiat de cel normal pentru această perioadă, în toate regiunile.

În ultima săptămână de prognoză – 20 – 27 septembrie 2021, mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, la nivelul întregii ţări, iar cantităţile de precipitaţii vor fi, de asemenea, apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, arată ANM.

În septembrie valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară

Conform caracterizării climatice a lunii septembrie, publicate de ANM, în septembrie valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică comparativ cu ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a Soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase. ” În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european”, spun meteorologii.

Din datele înregistrate în perioada 1961-2020 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 grade Celsius doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat în Delta Dunării şi sud-vestul Banatului.

În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul şi sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 grade Celsius. Valori mai moderate, între 12 şi 16 grade, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor.

În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 de metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 şi 12 grade Celsius. În zonele montane mai înalte (peste 1.500 de metri) aceste valori coboară până la 4 – 8 grade, iar la altitudini de peste 2.500 de metri se înregistrează temperaturi sub 3 grade Celsius.

Temperatura maximă absolută lunară a lunii septembrie în România

Potrivit meteorologilor, temperatura maximă absolută lunară a lunii septembrie în România este de 43,5 grade Celsius şi s-a înregistrat la Strehaia, în 8 septembrie 1946. Maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 grade, consemnată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.

La staţia Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în anul 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 grade Celsius, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, temperatura a atins un maxim absolut de 37 de grade în data de 1 septembrie 1952.

„De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă. În anul 2015 a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33 de grade, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteorologice, în zilele de 7, 8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35 de garde Celsius.

Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregistrat maxime absolute la 22, respective 33 de staţii meteorologice. În topul anilor cu cele mai calde luni septembrie la nivelul României se regăsesc 1994, 2011, 2012, 2015, 2020 etc”, se arată în caracterizarea meteo realizată de ANM pentru luna septembrie.

Pe de altă parte, temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub zero grade Celsius. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni, pe ţară este de -15 grade, înregistrată la staţia Vf. Omu în data de 28 septembrie 1935.

În București, temperatura minimă absolută a primei luni de toamnă

În Capitală, temperatura minimă absolută a primei luni de toamnă este de -3,1 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 30 septembrie 1977.

În aceeaşi zi s-a înregistrat şi minima absolută la staţia Bucureşti-Afumaţi, respectiv -2,4 grade. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută a luni este de -1,6 grade şi a fost consemnată în 28 septembrie 1906.

Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi anul 1970 a fost caracterizat de o lună septembrie foarte rece, înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, în zilele de 29 şi 30 septembrie. Alţi ani cu luni septembrie foarte reci au fost: 1971, 1972, 1978, 1996, 1997. etc.

Din punct de vedere al precipitaţiilor din septembrie, acestea sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2020, la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, se constată că mediile lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest, în centrul şi vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane.

„Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării şi vestul Transilvaniei. Valori între 50 şi 75 mm se înregistrează în Subcarpaţi, pe areale extinse din Transilvania, în Dealurile Vestice, Maramureş, vestul şi nordul Moldovei; cantităţi medii de peste 75 mm se înregistrează doar în zona montană, acestea depăşind 100 mm izolat, în zonele montane din
Banat, dar şi la altitudini de peste 2000 metri”, se menţionează în raportul ANM.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm, la Piatra Neamţ, în anul 1912.

La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost raportată în septembrie 2005, la staţia Bucureşti-Filaret. În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi, 287,1 mm, şi Bucureşti-Băneasa, 269,6 mm. Exemple de ani în care luna septembrie a fost caracterizată de precipitaţii abundente, înregistrându-se valori maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost: 1972,1978, 1996, 2001, 2005 etc.

Potrivit ANM, ani cu luni septembrie secetoase au fost: 1961, 1965, 1973, 1986, 2011.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la staţia Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005. Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantităţii de precipitaţii căzută în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, şi Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm.

Agerpres